05/11/2025
Ieri, în timpul unei discuții la un curs pe care îl fac, am observat cm o colegă nu punea preț pe munca ei. Îmi venea să-i spun cu toată ființa mea:
„Femeie, ești valoroasă! Experiența/cunoștințele tale sunt valoroase. Chiar nu vezi asta?”
Am încercat să-i transmit mesajul, dar am simțit că nu a ajuns la ea.
Nu pentru că nu am știut cm să-i spun, ci pentru că ea încă nu era pregătită să creadă asta despre sine.
În drum spre casă, am stat cu mine și m-am întrebat:
„De ce m-a deranjat atât de tare?”
Și atunci... mi-au căzut toate fisele deodată.
Pentru că, în ultima perioadă, nici eu nu mi-am mai văzut valoarea.
Mi-am risipit timpul pe lucruri care nu contau.
Mi-am pus la îndoială cunoașterea, intuiția, vocea.
Mi-am lăsat visurile în umbră, ascultând glasul îndoielii.
M-am devalorizat fără să-mi dau seama.
Și în acel moment… mi-am amintit.
Mi-am amintit ziua în care am simțit, pentru prima dată, că am o misiune.
Eram la un seminar de dezvoltare personală. Acolo, printre lacrimi și revelații, am văzut luminița din capătul tunelului.
Atunci am știut că vreau să fiu ghid pentru femei.
Că vreau să le țin oglinda în care să-și vadă propria lumină.
Să le reamintesc că au valoare.
Că trecutul nu le definește.
Că prezentul e în mâinile lor.
Iar viitorul se scrie cu fiecare alegere făcută din iubire, nu din frică.
👉 Atunci nu știam încă „cum” o voi face, dar știam foarte clar „de ce.”
Ulterior am învățat cm – am studiat, am experimentat, am acumulat cunoaștere și instrumente, am crescut.
Dar, pe parcurs, am uitat de ce.
Am uitat de flacăra care m-a pornit la drum, de sensul profund din spatele a tot ceea ce fac.
Astăzi însă, simt că m-am întors acasă.
Astăzi știu și cum, și de ce o fac.
Știu că o fac din iubire, din recunoștință, din dorința de a le ajuta pe femei să se (re)descopere, să se (re)întoarcă la ele și să li se (re)aprindă licărirea din ochi.
Da, m-am rătăcit o vreme — dar rătăcirea m-a ajutat să-mi găsesc drumul mai clar.
Astăzi, privesc din nou spre mine cu blândețe.
Și simt recunoștință.
Pentru că am fost acolo, jos, ca să pot înțelege cm se simte o femeie care uită cine este.
Și pentru că acum pot să-i spun din toată inima:
💜 Ești suficientă.
💜 Ești valoroasă.
💜 Ești lumină.
💜 Și meriți tot binele din lume.
🌟 Fă un share și lasă acest mesaj să ajungă acolo unde e nevoie de el.
