13/06/2026
🤍 „A trecut viroza, dar de ce încă tușește?”
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc în cabinet.
Copilul nu mai are febră, este activ, mănâncă bine și pare că și-a revenit, însă tusea și secrețiile nazale persistă. În multe situații, acest lucru face parte din procesul normal de vindecare.
🫁 În timpul unei infecții respiratorii virale, epiteliul respirator – stratul fin de celule care căptușește nasul, gâtul și căile respiratorii – este afectat de inflamație. După eliminarea virusului, organismul începe procesul de regenerare a acestei bariere naturale de protecție. Până la refacerea completă a epiteliului, secrețiile nazale pot persista o perioadă, fără ca acest lucru să însemne neapărat o nouă infecție.
🌿 În același timp, inflamația produsă de viroză poate determina o sensibilizare temporară a terminațiilor nervoase responsabile de reflexul de tuse. Practic, căile respiratorii devin mai „atente” la stimuli precum aerul rece, efortul, râsul, plânsul sau secrețiile care se scurg din nas spre faringe.
Astfel, deși virusul nu mai este prezent, aceste terminații nervoase continuă să transmită semnale care declanșează tusea. Acest fenomen este cunoscut în literatura medicală sub numele de hipersensibilitate a reflexului de tuse.
📚 Acest mecanism a fost descris de: • Dicpinigaitis și colaboratorii (2014), care au demonstrat creșterea temporară a sensibilității reflexului de tuse după infecțiile respiratorii virale.
• Undem și colaboratorii (2015), care au arătat că infecțiile virale pot produce modificări funcționale ale căilor nervoase implicate în tuse, explicând persistența simptomelor după vindecarea infecției.
🤍 De aceea, după o viroză, nu tratăm doar virusul, ci oferim și timp organismului să își refacă epiteliul respirator și să își „reseteze” sensibilitatea terminațiilor nervoase.
Uneori, vindecarea este deja prezentă, chiar dacă tusea și secrețiile nazale nu au dispărut complet.
AMA PedExpert – Aproape de voi 🌿✨
