https://www.facebook.com/344445319027756/

Cabinet Individual de Psihologie Costea Oana-Andreea, Botosani (2026)

15/09/2026

Gura deschisă…

15/09/2026

👄 RESPIRAȚIA PE GURĂ, GURA DESCHISĂ ȘI LIMBA ÎNTRE DINȚI – DE CE CONTEAZĂ PENTRU VORBIRE?

„Stă mai tot timpul cu gura deschisă.”

„Doarme cu gura deschisă.”

„Limba se vede între dinți când vorbește.”

„Unele sunete se aud ciudat, parcă iese aerul printre dinți.”

Aceste lucruri pot părea doar niște obiceiuri. Însă, atunci când sunt persistente, merită investigate.

🧠 Vorbirea nu depinde doar de limbă.

Pentru o articulare eficientă este important modul în care funcționează împreună:

👅 limba
👄 buzele
🦷 dinții și arcadele dentare
🦴 mandibula
🌬️ respirația
👃 permeabilitatea căilor nazale
🥄 masticația și deglutiția

Poziția de repaus a gurii și a limbii are, de asemenea, importanță.

👃 Cum arată, în general, o postură orală de repaus funcțională?

Atunci când copilul nu vorbește și nu mănâncă, în condițiile unei respirații nazale normale:

✔️ buzele sunt, de regulă, apropiate fără efort;
✔️ respirația se realizează predominant pe nas;
✔️ limba se află în interiorul cavității bucale, nu între dinți;
✔️ musculatura feței este relaxată.

Dacă observăm constant gura deschisă, respirație orală sau limba între dinți, este important să aflăm de ce.

🌬️ De ce respiră un copil pe gură?

Respirația orală persistentă nu trebuie presupusă automat ca fiind un simplu obicei.

Printre cauzele posibile se pot afla:

🔹 obstrucția nazală;
🔹 hipertrofia adenoidiană sau amigdaliană;
🔹 rinita/alergiile și congestia nazală persistentă;
🔹 anumite particularități structurale;
🔹 un tipar funcțional menținut după rezolvarea unei probleme respiratorii.

⚠️ Logopedul poate observa semnele, însă nu stabilește cauza medicală a obstrucției nazale. Atunci când există suspiciuni, copilul poate avea nevoie de evaluare ORL și, în funcție de situație, de evaluarea altor specialiști.

👅 Dar limba între dinți?

Dacă limba este frecvent vizibilă între dinți în repaus, la înghițire sau în timpul vorbirii, merită evaluat modul în care aceasta este poziționată și funcționează.

Poziția limbii poate avea legătură cu:

➡️ postura orală de repaus;
➡️ deglutiția;
➡️ articularea anumitor sunete;
➡️ respirația;
➡️ echilibrul funcțional al musculaturii oro-faciale.

🗣️ Ce legătură are cu pronunția?

Pentru producerea corectă a sunetelor, limba trebuie să ajungă rapid și precis în anumite poziții.

Dacă există un tipar persistent în care limba este proiectată anterior sau interdentar, acesta poate apărea și în timpul vorbirii.

Pot fi observate distorsiuni ale unor sunete, inclusiv ale sibilantelor precum S și Z, iar în funcție de particularitățile copilului pot exista dificultăți și pentru alte sunete.

De exemplu, atunci când limba pătrunde între incisivi în producerea sunetului S, acesta poate căpăta o sonoritate interdentară.

❗ Important: simpla prezență a gurii deschise sau a respirației orale nu demonstrează că aceasta este cauza unei dificultăți de pronunție. Copilul trebuie evaluat individual.

🚩 Ce semne pot observa părinții?

Merită acordată atenție atunci când copilul:

🔸 stă frecvent cu gura deschisă;
🔸 respiră predominant pe gură;
🔸 doarme cu gura deschisă;
🔸 sforăie frecvent sau are somn agitat;
🔸 are buzele întredeschise în repaus;
🔸 ține frecvent limba între dinți;
🔸 împinge limba între dinți atunci când înghite;
🔸 prezintă o pronunție interdentară a unor sunete;
🔸 mestecă sau înghite într-un mod care ridică semne de întrebare;
🔸 pare să depună efort pentru a menține buzele închise.

⚠️ Sforăitul frecvent, pauzele observate în respirație în timpul somnului sau dificultatea evidentă de a respira necesită discutarea cu medicul.

🔎 Ce poate urmări logopedul?

Evaluarea poate include, în funcție de caz:

👄 postura buzelor în repaus;
👅 poziția și mobilitatea limbii;
🦷 relația funcțională dintre limbă și structurile dentare;
🌬️ tiparul respirator observabil;
🥄 masticația și deglutiția;
🗣️ articularea sunetelor;
💪 funcționarea musculaturii oro-faciale;
💬 inteligibilitatea vorbirii.

Dacă există indicii că respirația nazală este afectată, intervenția logopedică nu ar trebui să înlocuiască investigarea cauzei medicale.

❌ „Îi spun mereu să închidă gura.”

Dacă un copil respiră pe gură pentru că nu poate respira confortabil pe nas, simplul:

„Închide gura!”

nu rezolvă cauza.

La fel, dacă limba adoptă constant o anumită poziție, repetarea:

„Ține limba în gură!”

nu este o intervenție terapeutică.

Mai întâi trebuie să înțelegem de ce apare acel tipar.

🤝 Uneori este nevoie de o abordare interdisciplinară

În funcție de cauză și de particularitățile copilului, pot fi implicați:

👩‍⚕️ medicul ORL;
🦷 medicul stomatolog/ortodont;
🗣️ logopedul;
👨‍⚕️ alți specialiști, atunci când situația o impune.

Fiecare evaluează o componentă diferită a problemei.

❤️ Nu privim doar sunetul pe care copilul nu îl pronunță. Privim întregul sistem care îl ajută să respire, să mestece, să înghită și să vorbească.

Uneori, o gură care rămâne deschisă sau o limbă care apare constant între dinți ne oferă informații importante despre funcționarea oro-facială a copilului.

🌱 Observăm. Evaluăm. Căutăm cauza. Apoi intervenim acolo unde este nevoie.

Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

14/09/2026

🗣️ „VORBEȘTE MULT, DAR NU ÎL ÎNȚELEGE NIMENI.”
CÂND NU MAI ESTE DOAR O ETAPĂ?

Uneori părinții spun:

💬 „Acasă îl înțelegem, dar ceilalți nu.”
💬 „Vorbește toată ziua, numai că trebuie să traduc eu ce spune.”
💬 „Știe exact ce vrea să spună, dar cuvintele nu se aud clar.”
💬 „Credeam că o să se corecteze pe măsură ce crește.”

Este adevărat că, în primii ani de viață, pronunția copilului este în dezvoltare. Unele sunete sunt mai greu de produs, cuvintele pot fi simplificate, iar vorbirea nu trebuie să fie perfectă de la început.

Dar există un moment în care faptul că un copil vorbește mult, însă este greu de înțeles, merită evaluat și nu doar așteptat.

🔎 A vorbi mult nu înseamnă automat a vorbi corespunzător vârstei.

Un copil poate avea vocabular bogat, poate construi propoziții și poate avea o dorință mare de comunicare, dar să prezinte dificultăți legate de producerea sau organizarea sunetelor vorbirii.

🌱 Cât de clar ar trebui să vorbească un copil?

Claritatea vorbirii crește treptat odată cu vârsta. Nu ne așteptăm ca un copil mic să pronunțe toate sunetele perfect.

Mai important decât un procent rigid este să observăm evoluția:

➡️ vorbirea devine progresiv mai ușor de înțeles?
➡️ copilul dobândește sunete și structuri noi?
➡️ persoanele din afara familiei îl înțeleg din ce în ce mai bine?

Pe măsură ce copilul se apropie de vârsta preșcolară, vorbirea lui ar trebui să devină suficient de clară pentru ca cea mai mare parte a mesajului să poată fi înțeleasă și de persoane care nu îl cunosc bine.

🚩 Când merită să fim atenți?

Este indicată o evaluare atunci când:

🔸 copilul vorbește mult, dar persoanele din afara familiei îl înțeleg foarte greu;

🔸 părintele trebuie frecvent să „traducă” ceea ce spune;

🔸 copilul omite multe sunete sau silabe din cuvinte;

🔸 înlocuiește frecvent anumite sunete cu altele;

🔸 același cuvânt este pronunțat diferit de la o încercare la alta;

🔸 cuvintele mai lungi devin foarte greu de recunoscut;

🔸 vorbirea pare mult mai neclară decât a copiilor de aceeași vârstă;

🔸 dificultățile persistă și progresul este redus;

🔸 copilul se enervează pentru că ceilalți nu îl înțeleg;

🔸 începe să evite anumite cuvinte sau situații în care trebuie să vorbească;

🔸 dificultățile de pronunție sunt însoțite de alte probleme privind limbajul, alimentația, masticația, controlul salivei, respirația sau mobilitatea structurilor oro-faciale.

⚠️ Nu toate greșelile de pronunție au aceeași semnificație.

Uneori este vorba despre sunete care încă se află în proces de achiziție.

Alteori putem observa dificultăți de articulare, procese fonologice care persistă peste perioada în care sunt așteptate sau alte tulburări ale sunetelor vorbirii.

De aceea, nu este suficient să spunem:

❌ „Nu spune R.”
❌ „Stâlcește cuvintele.”
❌ „Este leneș să vorbească.”

Evaluarea logopedică urmărește cm vorbește copilul și ce tipare apar în vorbirea lui.

🔎 Ce urmărește logopedul?

În funcție de vârstă și de dificultățile observate, evaluarea poate analiza:

👄 mobilitatea și funcționarea structurilor oro-faciale;
👅 modul de articulare a sunetelor;
🔤 sunetele pe care copilul le produce corect și pe cele pe care le omite sau le substituie;
🧩 tiparele fonologice prezente;
👂 discriminarea sunetelor vorbirii, atunci când este relevantă;
💬 inteligibilitatea vorbirii în cuvinte și conversație;
🧠 limbajul receptiv și expresiv;
🌬️ respirația și coordonarea necesară vorbirii;
🥄 aspecte legate de funcțiile oro-motorii și alimentație, dacă există indicii în acest sens.

În anumite situații poate fi recomandată și verificarea auzului sau evaluarea de către alți specialiști.

❤️ „Dar noi îl înțelegem!”

Acesta este un lucru foarte frecvent.

Familia petrece mult timp cu copilul și ajunge să îi cunoască pronunțiile, expresiile, gesturile și contextul. Uneori părintele înțelege mesajul chiar înainte ca acesta să fie spus complet.

De aceea, faptul că familia îl înțelege nu este întotdeauna cel mai bun indicator al clarității vorbirii.

O întrebare foarte utilă este:

👉 „Cât de bine îl înțelege o persoană care nu îl cunoaște?”

🧠 De ce nu recomandăm doar „să mai așteptăm”?

Pentru că nu toate dificultățile dispar spontan.

Atunci când există o dificultate reală, identificarea timpurie permite stabilirea tipului de problemă și alegerea intervenției potrivite.

În plus, dificultatea de a fi înțeles poate influența mai mult decât pronunția.

Copilul poate ajunge să:

😔 se frustreze;
🤐 vorbească mai puțin în anumite contexte;
😡 reacționeze atunci când trebuie să repete de multe ori;
👥 evite interacțiunile cu alți copii;
💔 își piardă încrederea în propria comunicare.

Iar unele dificultăți persistente ale sunetelor vorbirii pot necesita atenție și în raport cu dezvoltarea abilităților fonologice implicate ulterior în citire și scriere.

❗ Un lucru important pentru părinți

Nu comparați copilul doar cu frații lui și nu așteptați un anumit sunet pentru a cere o evaluare.

Nu este necesar ca un copil să pronunțe perfect fiecare sunet pentru a vorbi adecvat vârstei.

Dar nici nu trebuie să așteptăm ca vorbirea să devină foarte greu de înțeles pentru a solicita opinia unui specialist.

🌱 Evaluarea nu înseamnă automat diagnostic și nici automat terapie.

Uneori concluzia poate fi că dezvoltarea se află în limitele așteptate și este suficientă monitorizarea.

Alteori, evaluarea ne arată că există o dificultate asupra căreia este util să intervenim.

❤️ Scopul nu este o pronunție „perfectă”, ci o comunicare cât mai clară, eficientă și confortabilă pentru copil.

Dacă un copil are multe de spus, merită să îl ajutăm ca mesajul lui să poată fi și înțeles. 🗣️❤️

Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

14/09/2026

Când vorbește, dar nu-l înțelegi

07/09/2026

🎒📚 UN NOU AN ȘCOLAR – UN NOU ÎNCEPUT 🌱✨

Astăzi începe o nouă călătorie. Una cu emoții, întâlniri, provocări, descoperiri și multe lecții care nu se găsesc întotdeauna în manuale. 💛

Dragi copii, vă doresc să pășiți în acest an școlar cu încredere, curaj și bucuria de a descoperi. Să nu vă fie teamă să întrebați, să încercați, să greșiți și să o luați de la capăt. Nu trebuie să fiți perfecți. Trebuie doar să aveți voie să creșteți în ritmul vostru. 🌈

Dragi părinți, vă doresc răbdare să priviți dincolo de note și rezultate și să vedeți copilul: emoțiile lui, efortul, progresul, temerile și micile victorii de fiecare zi. 🤍

Iar cadrelor didactice le doresc puterea de a rămâne acei oameni care, dincolo de lecții, pot aprinde curiozitatea, pot oferi încredere și pot lăsa urme frumoase în sufletul unui copil. 🍎📖

✨ Fie ca acest an școlar să nu fie doar despre cât de multe vor învăța copiii, ci și despre cât de frumos vor crește.

Mult succes tuturor în noul an școlar!
Să fie un an cu pași mici, progrese mari și cât mai multe zâmbete! 💙🌱

Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

04/09/2026

🎒 Ce să-l întrebi pe copil când vine acasă de la grădiniță?

Când copilul se întoarce de la grădiniță, este firesc să vrem să aflăm cm i-a fost ziua. ❤️

Întrebarea clasică „Ce ai făcut azi?” primește însă foarte des răspunsuri precum „Nimic”, „Nu știu” sau „M-am jucat”.

Nu înseamnă neapărat că cel mic nu vrea să povestească. Pentru un copil, o întrebare atât de generală poate fi dificilă: trebuie să-și amintească multe momente, să aleagă ce este important și apoi să transforme experiența în cuvinte.

De aceea, sunt mai utile întrebările scurte, concrete, calde și fără presiune.

💛 Întrebări despre starea lui emoțională

Înainte să aflăm ce a făcut copilul, putem încerca să aflăm cm s-a simțit.

🌸 „Care a fost cel mai frumos moment de azi?”
🌸 „Ce te-a făcut să zâmbești?”
🌸 „A fost vreun moment în care ai fost trist?”
🌸 „Te-a supărat ceva?”
🌸 „Ai avut vreun moment în care ți-a fost dor de mine?”
🌸 „Ce te-a făcut să te simți curajos?”
🌸 „A fost ceva care te-a speriat?”
🌸 „Când te-ai simțit cel mai bine astăzi?”

Aceste întrebări îl ajută să își recunoască, denumească și exprime emoțiile.

🧸 Întrebări despre joacă

Joaca ocupă un loc central în viața copilului și poate deschide foarte ușor conversația.

🧩 „Cu ce te-ai jucat cel mai mult?”
🧩 „Care a fost jocul tău preferat?”
🧩 „Cu cine te-ai jucat?”
🧩 „Cine te-a făcut să râzi?”
🧩 „Ai construit sau desenat ceva?”
🧩 „Ce joc ai vrea să mai joci și mâine?”
🧩 „Ai învățat un joc nou?”

👫 Întrebări despre ceilalți copii

În loc să întrebăm doar „Ai fost cuminte?”, putem explora relațiile copilului.

🤝 „Cu cine ți-a plăcut să te joci astăzi?”
🤝 „Ai ajutat pe cineva?”
🤝 „Te-a ajutat cineva?”
🤝 „Ai împărțit ceva cu un coleg?”
🤝 „A fost cineva trist? Ce s-a întâmplat?”
🤝 „Ai avut vreo neînțelegere cu cineva?”
🤝 „Cum ați rezolvat-o?”
🤝 „Cu cine ai vrea să te joci mâine?”

Astfel putem afla mai multe despre integrarea în grup, prietenii, empatie, cooperare și eventualele dificultăți sociale.

🌱 Întrebări despre experiențele noi

📚 „Ai aflat ceva nou astăzi?”
🎨 „Ce activitate ți-a plăcut cel mai mult?”
🎵 „Ați cântat vreun cântecel?”
📖 „Ați ascultat o poveste?”
🖍️ „Ai desenat sau ai făcut ceva cu mâinile tale?”
💡 „Ce lucru nou ai vrea să-mi arăți și mie?”

Nu este nevoie să transformăm conversația într-o verificare a ceea ce copilul „a învățat”. Scopul este să îi stimulăm curiozitatea, memoria și plăcerea de a povesti.

🍎 Întrebări despre momentele concrete ale zilei

Pentru copiii mici, întrebările concrete sunt adesea mult mai ușoare decât cele generale.

🍽️ „Ce ți-a plăcut cel mai mult la masă?”
😴 „Ai dormit la prânz?”
🌳 „Ați ieșit afară?”
🎨 „Cu ce culori ai desenat?”
🧸 „Cu ce jucărie te-ai jucat?”
🎶 „Ce cântecel ați cântat?”

Aceste repere îi pot activa amintirile și de aici poate începe spontan o poveste mai amplă.

🌈 Întrebări care dezvoltă limbajul și povestirea

Pe măsură ce copilul începe să povestească, îl putem încuraja delicat:

💬 „Și apoi ce s-a întâmplat?”
💬 „Cine mai era acolo?”
💬 „Tu ce ai făcut?”
💬 „Cum te-ai simțit atunci?”
💬 „Ce s-a întâmplat după aceea?”
💬 „Cum s-a terminat?”
💬 „Ce ai fi vrut să se întâmple?”

Aceste întrebări susțin limbajul expresiv, memoria, organizarea cronologică și capacitatea de a relata experiențe.

🛡️ Întrebări care pot oferi indicii despre siguranța copilului

Din când în când, într-o manieră firească și fără a transforma discuția într-un interogatoriu, putem întreba:

❤️ „A fost vreun moment în care nu te-ai simțit bine?”
❤️ „Ți-a spus cineva ceva care te-a supărat?”
❤️ „A făcut cineva ceva ce nu ți-a plăcut?”
❤️ „Ai vrut să spui «nu» la ceva astăzi?”
❤️ „Ai avut nevoie de ajutor? Cui i-ai cerut?”

Este important să evităm întrebările sugestive și să îi permitem copilului să povestească în propriile cuvinte.

⚠️ Ce ar fi bine să evităm

❌ Un șir rapid de întrebări imediat ce copilul iese din grădiniță.
❌ „Ai fost cuminte?” ca principal criteriu pentru evaluarea zilei.
❌ „Ai plâns?” spus pe un ton îngrijorat.
❌ „Nu te-a certat nimeni, nu?”
❌ „Te-a lovit vreun copil?” dacă nu există un motiv concret pentru întrebare.
❌ Compararea cu alți copii.
❌ Insistența atunci când copilul spune că nu vrea să vorbească.

🏡 Nu trebuie să povestească imediat

După câteva ore petrecute într-un mediu cu zgomot, reguli, activități, copii și multe solicitări, unii copii au nevoie mai întâi de reconectare și liniște.

Poate avea nevoie de o îmbrățișare, apă, o gustare, puțină joacă liberă sau pur și simplu să stea lângă părinte.

Uneori cele mai frumoase povești despre grădiniță apar mai târziu — în mașină, în timp ce construiește cu LEGO, la baie sau înainte de culcare. 🌙

❤️ Și dacă răspunde „NU ȘTIU”?

Nu transformați răspunsul într-o problemă.

Puteți spune:

„E în regulă. Dacă îți amintești mai târziu ceva ce vrei să-mi povestești, eu sunt aici să te ascult.”

Pentru că scopul nu este să aflăm tot ce s-a întâmplat la grădiniță.

Scopul este să construim o relație în care copilul să știe:

„Pot să-i povestesc mamei sau tatălui meu ce mi se întâmplă. Mă ascultă. Mă cred. Emoțiile mele contează. Pot veni la ei atunci când ceva este greu.” 💛

Uneori, cea mai importantă întrebare nu este:

„Ce ai făcut azi?”

ci:

🌷 „Care este lucrul despre ziua ta pe care ai vrea să-l știu?”

👩‍⚕️ Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

03/09/2026

📚 REVENIREA COPIILOR LA ȘCOALĂ – TRUCURI PENTRU O READAPTARE MAI UȘOARĂ

După vacanță, revenirea la școală poate veni cu entuziasm, dar și cu oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare, refuz, anxietate sau dorința copilului de a mai rămâne acasă.

Pentru mulți copii, schimbarea de ritm nu este simplă. Vacanța înseamnă mai multă libertate, program flexibil și mai puține solicitări. Școala aduce din nou trezirea devreme, reguli, sarcini, teme, interacțiuni sociale și un nivel crescut de organizare.

🌱 Readaptarea are nevoie de timp, predictibilitate și sprijin.

⏰ 1. Refaceți treptat rutina de somn

Somnul influențează atenția, memoria, reglarea emoțională și capacitatea copilului de a face față cerințelor școlare.

Cu câteva zile înainte de începerea școlii este util ca ora de culcare și cea de trezire să se apropie treptat de programul din timpul anului școlar.

Evitați schimbarea bruscă de la un program foarte relaxat la trezirea foarte devreme.

🎒 2. Pregătiți lucrurile împreună

Ghiozdanul, rechizitele, hainele și celelalte materiale pot fi pregătite împreună cu copilul.

Implicarea lui transmite:

„Școala este și responsabilitatea mea.”

Pentru copiii mai mici, pregătirea ghiozdanului poate deveni chiar un ritual plăcut care anunță revenirea la rutină.

🗓️ 3. Reintroduceți predictibilitatea

Copiii se simt mai în siguranță atunci când știu ce urmează.

Puteți discuta despre:

🕗 ora de trezire
🍎 micul dejun
🏫 plecarea la școală
📚 timpul pentru teme
🎮 timpul pentru joacă
🌙 rutina de seară

Un program vizibil, simplu și realist poate ajuta mai ales copiii care se organizează greu.

❤️ 4. Vorbiți despre emoțiile legate de întoarcerea la școală

Nu presupuneți că un copil care nu vorbește despre școală nu are emoții.

Întrebați:

„Cum te simți când te gândești că începe școala?”

„Ce aștepți cu nerăbdare?”

„Este ceva care te îngrijorează?”

Ascultați înainte de a oferi soluții.

Uneori copilul are nevoie mai întâi să fie înțeles, nu convins că „nu are de ce să îi fie teamă”.

🚫 5. Evitați minimalizarea emoțiilor

Expresii precum:

❌ „Nu ai de ce să te stresezi.”
❌ „Doar mergi la școală.”
❌ „Toți copiii se descurcă.”
❌ „Ești deja mare.”

pot face copilul să simtă că emoțiile lui nu sunt importante.

Mai util este:

❤️ „Înțeleg că schimbarea poate fi dificilă.”
❤️ „Este firesc să ai emoții.”
❤️ „Vedem împreună ce te-ar putea ajuta.”

🌱 6. Nu cereți performanță maximă din primele zile

Creierul copilului are nevoie de timp pentru a reintra în ritmul școlar.

În primele zile poate apărea:

🔸 oboseală
🔸 atenție mai slabă
🔸 lentoare
🔸 uitarea unor lucruri
🔸 iritabilitate
🔸 nevoie crescută de pauze.

Aceste reacții nu înseamnă automat lipsă de interes sau lene.

📚 7. Reintroduceți treptat activitățile de învățare

Înainte de începerea școlii, puteți reintroduce activități scurte:

📖 citit
✏️ scris
🧩 jocuri de logică
🔢 calcule simple
🎨 activități creative.

Scopul nu este să transformați ultimele zile de vacanță într-un program intensiv, ci să reactivați treptat atenția și rutina de lucru.

🎯 8. Stabiliți obiective mici și realiste

În loc de:

„Anul acesta trebuie să iei numai note mari!”

este mai util:

„Hai să ne concentrăm pe organizare.”

„Încercăm să pregătim ghiozdanul seara.”

„Vedem cm putem lucra puțin în fiecare zi.”

Obiectivele mici și clare sunt mai ușor de urmărit și reduc presiunea.

🧠 9. Ajutați copilul să își organizeze sarcinile

Copiii nu se nasc cu funcții executive complet dezvoltate.

Planificarea, organizarea, gestionarea timpului și prioritizarea se învață.

Pentru început puteți folosi:

✔️ liste scurte
✔️ un orar vizibil
✔️ un calendar
✔️ o ordine clară a activităților
✔️ pauze între sarcini.

🛑 10. Păstrați timp pentru pauze

Un copil care se întoarce de la școală după multe ore de concentrare și interacțiune socială poate avea nevoie de o perioadă de decomprimare.

Nu este întotdeauna util ca temele să înceapă imediat cm intră în casă.

Pentru unii copii ajută:

🍽️ o gustare
🌳 puțin timp afară
🧸 joacă
🎵 muzică
🤗 timp liniștit cu familia.

📱 11. Reglați treptat timpul petrecut în fața ecranelor

Dacă în vacanță timpul de ecran a crescut, încercați să reveniți gradual la un program mai structurat.

Este mai ușor pentru copil atunci când limitele sunt anunțate și aplicate consecvent, nu introduse brusc în prima zi de școală.

👨‍👩‍👧 12. Evitați comparațiile

„Colegul tău abia așteaptă să înceapă școala.”

„Sora ta nu făcea așa.”

„Uite ce bine se organizează ceilalți.”

Comparațiile pot crește rușinea și anxietatea.

Este mai util să observăm progresul copilului în raport cu el însuși.

💬 13. Nu transformați fiecare după-amiază într-un interogatoriu

În loc de:

„Ce notă ai luat?”

„Ai răspuns?”

„Ai fost atent?”

„Ai avut temă?”

încercați și întrebări precum:

❤️ „Care a fost cel mai frumos moment al zilei?”

🤔 „A fost ceva dificil?”

😂 „Ce te-a făcut să râzi?”

🌱 „Ce lucru nou ai aflat?”

Copilul are nevoie să simtă că școala nu este doar despre rezultate.

🏠 14. Creați un loc potrivit pentru teme

Spațiul nu trebuie să fie perfect, ci cât mai predictibil și lipsit de distrageri.

Ajută:

✔️ lumină bună
✔️ rechizite la îndemână
✔️ cât mai puține obiecte care distrag
✔️ telefonul sau tableta departe, atunci când nu sunt necesare.

✨ 15. Puneți accent pe efort, nu doar pe rezultat

În loc de:

„Ai luat 10, bravo!”

puteți adăuga:

„Ai muncit mult pentru asta.”

„Ai continuat chiar dacă ți-a fost greu.”

„Ai reușit să te organizezi mai bine.”

Copilul învață astfel că progresul vine și din efort, perseverență și strategie.

🧩 16. Păstrați și activitățile plăcute

Începerea școlii nu trebuie să însemne dispariția jocului, a ieșirilor sau a timpului petrecut împreună.

Copiii au nevoie în continuare de:

🎨 joacă
🏃 mișcare
🌳 timp în aer liber
❤️ conectare cu familia
😴 odihnă.

Acestea susțin, nu împiedică, performanța școlară.

🤝 17. Comunicați cu cadrul didactic atunci când este nevoie

Dacă observați dificultăți importante de adaptare, discutați cu învățătorul sau profesorii.

Uneori, comportamentul de acasă și cel de la școală pot fi foarte diferite, iar informațiile din ambele medii ajută la înțelegerea copilului.

⚠️ Când este nevoie de mai multă atenție?

Este firesc ca în primele zile copilul să fie mai obosit sau mai emoționat.

Este însă util să solicităm sprijin atunci când apar manifestări intense și persistente, precum:

🔸 refuz repetat de a merge la școală
🔸 plâns intens în fiecare dimineață
🔸 dureri de burtă sau de cap frecvente fără o cauză medicală identificată
🔸 probleme importante de somn
🔸 iritabilitate accentuată
🔸 retragere socială
🔸 scădere evidentă a funcționării școlare
🔸 teamă intensă legată de colegi sau profesori
🔸 schimbări majore de comportament.

În astfel de situații este important să înțelegem ce se află în spatele refuzului, nu doar să îl obligăm pe copil să se conformeze.

❤️ Cel mai important lucru de reținut:

Readaptarea la școală nu înseamnă ca, din prima zi, copilul să fie perfect organizat, atent, motivat și pregătit pentru performanță.

Înseamnă să îl ajutăm să își regăsească treptat ritmul.

Mai puțină presiune.
Mai multă predictibilitate.
Mai puține comparații.
Mai multă conectare.
Mai puțină grabă.
Mai multă răbdare.

Pentru că, înainte de a putea învăța bine, copilul are nevoie să se simtă în siguranță, înțeles și susținut. 🌱📚

👩‍⚕️ Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

02/09/2026

🎒🌱 PRIMA DATĂ LA ȘCOALĂ – CUM ÎL AJUTĂM PE COPIL SĂ SE ADAPTEZE MAI UȘOR ÎN CLASA PREGĂTITOARE?

Intrarea în clasa pregătitoare este un moment important pentru întreaga familie. Pentru copil înseamnă o lume nouă: o altă clădire, un cadru didactic nou, colegi noi, reguli, un program diferit și mai multă autonomie.

Unii copii așteaptă prima zi cu entuziasm. Alții pot avea teamă, pot deveni mai sensibili, pot pune foarte multe întrebări sau pot spune chiar:

„Nu vreau la școală.”

Toate acestea pot face parte din procesul de adaptare. ❤️

🏫 1. Vorbiți despre școală într-un mod pozitiv, dar realist

Prezentați școala ca pe un loc în care copilul va descoperi lucruri noi, se va juca, va învăța și va cunoaște alți copii.

Evitați atât amenințările:

❌ „Lasă că vezi tu la școală!”
❌ „Acolo trebuie să stai cuminte!”

cât și idealizarea:

❌ „O să fie extraordinar în fiecare zi!”
❌ „Nu ai de ce să ai emoții!”

Este mai sănătos să îi transmiteți:

❤️ „Va fi ceva nou și este normal să ai emoții. Încet, vei învăța cm funcționează lucrurile.”

👀 2. Familiarizați copilul cu școala

Necunoscutul poate amplifica teama.

Dacă aveți posibilitatea, arătați-i copilului:

🏫 clădirea școlii
🚪 intrarea
🛝 curtea
🚶 drumul până la școală
📍 locul de unde îl veți lua.

Chiar și simpla trecere pe lângă școală și explicarea traseului poate face mediul mai familiar.

⏰ 3. Refaceți din timp programul de somn

Nu așteptați prima zi de școală pentru schimbarea rutinei.

Cu câteva zile înainte, apropiați treptat ora de culcare și de trezire de programul școlar.

Un copil odihnit își poate gestiona mai bine atenția, frustrarea și emoțiile.

🎒 4. Pregătiți împreună ghiozdanul

Lăsați copilul să participe la alegerea și organizarea lucrurilor sale.

Puteți exersa împreună:

✔️ unde se pune penarul
✔️ unde este sticla cu apă
✔️ cm se deschide ghiozdanul
✔️ cm își recunoaște lucrurile
✔️ cm le pune la loc.

Aceste lucruri aparent mici îi cresc autonomia și încrederea.

👕 5. Exersați autonomia de care va avea nevoie

În clasa pregătitoare, copilul nu trebuie să știe deja „să facă școală”, dar îl ajută foarte mult să poată realiza câteva activități cotidiene.

Exersați fără presiune:

👟 încălțarea și descălțarea
🧥 îmbrăcarea și dezbrăcarea
🎒 deschiderea și închiderea ghiozdanului
🍎 deschiderea pachetului cu mâncare
🚰 folosirea sticlei de apă
🚻 mersul la toaletă și igiena
🧻 ștergerea nasului
🗣️ solicitarea ajutorului unui adult.

Autonomia îi oferă copilului sentimentul: „Pot să mă descurc!”

🗣️ 6. Învățați-l să ceară ajutor

Un copil nu trebuie să știe să rezolve singur orice situație.

Este important să știe să spună:

„Nu înțeleg.”

„Mă ajuți, te rog?”

„Nu găsesc ceva.”

„Am nevoie la toaletă.”

„Nu mă simt bine.”

„M-a supărat ceva.”

A cere ajutor este o abilitate, nu un semn de slăbiciune.

❤️ 7. Vorbiți despre emoții

Întrebați-l:

„Cum crezi că va fi prima zi?”

„Ce te bucură?”

„Este ceva care te îngrijorează?”

„Ce ai vrea să știi despre școală?”

Nu încercați să eliminați imediat teama.

În loc de:

❌ „Nu ai de ce să-ți fie frică!”

puteți spune:

❤️ „Înțeleg. Este ceva nou și e normal să ai emoții. Sunt aici să te ajut.”

🎭 8. Jucați-vă „de-a școala”

Jocul este o modalitate excelentă prin care copilul poate anticipa experiențe noi.

Faceți pe rând rolurile de elev și învățător.

Exersați prin joacă:

🔔 intrarea în clasă
🙋 ridicarea mâinii
✏️ realizarea unei activități
🤝 interacțiunea cu un coleg
🗣️ solicitarea ajutorului
🎒 strângerea lucrurilor
👋 plecarea acasă.

Scopul nu este să îi predați lecții, ci să faceți noul mediu mai previzibil.

👋 9. Faceți despărțirea scurtă și predictibilă

În prima zi, părintele poate avea la fel de multe emoții ca elevul.

Copilul observă însă foarte ușor nesiguranța adultului.

O îmbrățișare, un mesaj simplu și o despărțire calmă sunt suficiente:

❤️ „Te iubesc. Ești în siguranță. Ne vedem după școală.”

Despărțirile foarte lungi pot accentua neliniștea.

📚 10. Nu transformați clasa pregătitoare într-o competiție

Evitați:

❌ „Trebuie să fii cel mai bun.”
❌ „Să fii atent tot timpul!”
❌ „Să nu mă faci de rușine.”
❌ „Uite, ceilalți deja știu să citească.”
❌ „Tu de ce nu știi?”

Copiii intră în clasa pregătitoare cu niveluri diferite de dezvoltare și experiențe diferite.

Scopul începutului de școală nu este perfecțiunea, ci adaptarea.

✏️ 11. Nu transformați ultimele zile de vacanță într-un maraton de fișe

Copilul nu trebuie să demonstreze înainte de prima zi că știe deja tot ceea ce urmează să învețe.

Mai utile pot fi:

📚 cititul împreună
🧩 puzzle-urile
🎲 jocurile cu reguli
✂️ activitățile creative
🖍️ desenul
🏃 mișcarea
💬 conversațiile
🧸 jocul liber.

🤝 12. Ajutați-l să înțeleagă regulile sociale

La școală, adaptarea înseamnă și să învețe treptat:

✔️ să aștepte
✔️ să împartă
✔️ să ceară voie
✔️ să respecte spațiul celuilalt
✔️ să își exprime nemulțumirea prin cuvinte
✔️ să accepte că nu câștigă întotdeauna
✔️ să ceară ajutor atunci când apare un conflict.

Nu trebuie să le stăpânească perfect din prima zi. Sunt abilități care continuă să se dezvolte.

🏡 13. După școală, oferiți-i timp pentru reconectare

După câteva ore într-un mediu nou, copilul poate ajunge acasă obosit și suprasolicitat.

Poate deveni:

😢 mai plângăcios
😠 mai iritabil
🤗 mai dependent de părinte
😴 mai obosit
🗯️ mai puțin cooperant.

Nu înseamnă neapărat că „s-a comportat rău”.

Uneori copilul își descarcă acasă tensiunea acumulată într-un mediu în care a depus mult efort pentru a se adapta.

Oferiți-i timp pentru joacă, mișcare, odihnă și conectare.

💬 14. Schimbați întrebarea „Ce ai făcut la școală?”

La început, copilului îi poate fi greu să povestească întreaga zi.

Încercați:

💛 „Ce ți-a plăcut astăzi?”

😊 „Ce te-a făcut să zâmbești?”

🤔 „Ce ți s-a părut greu?”

👫 „Cu cine ai stat?”

🌱 „Ce lucru nou ai descoperit?”

Și acceptați că uneori răspunsul va fi doar: „Nu știu.”

🌟 15. Lăudați curajul și efortul, nu doar rezultatul

La început, realizările importante pot fi:

„Ai intrat singur în clasă.”

„Ai cerut ajutor.”

„Ți-ai pregătit ghiozdanul.”

„Ai încercat chiar dacă ți s-a părut greu.”

„Mi-ai povestit ce te-a supărat.”

Aceste reușite construiesc încrederea copilului în propriile capacități.

🚫 16. Nu comparați adaptarea copilului cu a altora

Unii copii intră în clasă fără să privească înapoi.

Alții au nevoie de multe reasigurări.

Unii povestesc tot.

Alții au nevoie de timp înainte să vorbească despre experiențele lor.

Ritmul diferit nu înseamnă automat o problemă.

🤝 17. Păstrați legătura cu cadrul didactic

Învățătorul poate observa copilul într-un context pe care părintele nu îl vede.

Comunicarea dintre familie și școală este importantă mai ales atunci când copilul:

🔸 refuză constant școala
🔸 pare foarte retras
🔸 are dificultăți importante de relaționare
🔸 plânge frecvent
🔸 spune că îi este teamă
🔸 prezintă schimbări persistente de comportament.

⚠️ CÂND MERITĂ SĂ CEREM SPRIJIN?

Emoțiile din primele zile sunt firești. Este însă important să acordăm atenție dificultăților intense sau persistente, mai ales când acestea afectează semnificativ viața copilului.

Pot apărea:

🔸 refuz școlar persistent
🔸 anxietate intensă la separare
🔸 dureri frecvente de burtă sau cap fără o explicație medicală identificată
🔸 tulburări importante ale somnului
🔸 coșmaruri repetate
🔸 retragere socială accentuată
🔸 regres evident al unor comportamente deja dobândite
🔸 schimbări majore și persistente ale comportamentului.

În astfel de situații, colaborarea dintre părinte – cadrul didactic – psiholog poate ajuta la identificarea nevoilor copilului.

❤️ DE REȚINUT

În prima perioadă de școală, poate că cea mai importantă întrebare nu este:

❌ „Cât de multe știe copilul meu?”

ci:

🌱 „Cât de sigur și încrezător se simte copilul meu în această lume nouă?”

Clasa pregătitoare este o perioadă de tranziție.

Copilul nu are nevoie să fie perfect pregătit.

Are nevoie să știe că:

❤️ este iubit chiar dacă greșește;
🤝 poate cere ajutor;
🌱 are voie să învețe în ritmul lui;
🏡 părinții rămân locul lui de siguranță;
🎒 iar școala poate deveni, treptat, un loc familiar.

Mai puțină presiune.
Mai multă încurajare.
Mai puține comparații.
Mai multă răbdare.
Mai puțină teamă de greșeală.
Mai multă încredere. ❤️🎒

👩‍⚕️ Cabinet de psihologie RUSU-COSTEA OANA-ANDREEA
📞 0752600312

Cabinet Individual de Psihologie Costea Oana-Andreea

15/09/2026

15/09/2026

14/09/2026

14/09/2026

07/09/2026

04/09/2026

03/09/2026

02/09/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Listing takedown request