HemoTalk × Dr. Isabela Tăbleț

31/08/2026

GRAL Medical

29/08/2026

21/08/2026

Fier IV sau fier oral vrei să știi care e mai bun?

Răspunsul corect este ca depinde de tipul de dosar medical al pacientului. În practica mea, aleg în funcție de severitatea anemiei, toleranța digestivă și cât de repede trebuie corectat deficitul de aceea nu există o rețetă unică pentru toate pacientele.

În acest material analizez onest argumentele ambelor tabere, ca să înțelegeți de ce decizia e mereu individualizată, nu o modă sau o preferință.

📌 Salvează postarea dacă te confrunți cu anemie feriprivă și vrei să știi ce întrebări să pui medicului tău.

18/08/2026

Câte dintre voi ați pus oboseala pe seama unui ciclu neregulat sau a unei zile pline, fără să vă gândiți vreo clipă că, de fapt, corpul vă spune ceva mult mai precis? Astăzi vreau să vă vorbesc despre o legătură pe care o văd trecută cu vederea prea des în practica, cea dintre bolile autoimune, în special tiroidita Hashimoto, și anemie. Nu este niciodată întâmplător, iar dacă recunoașteți în acest clip ceva din experiența voastră, cred că merită să ascultați până la capăt, chiar dacă este un clip mai lung, peste care nu aș vrea să treceți 😁
Miramed

10/08/2026

Anxietate care apare din senin. Oboseală care nu trece, oricât ai dormi. Uneori, răspunsul nu e doar în minte … poate fi și în sânge.
Fierul, vitamina B12 și folatul nu sunt importante doar pentru hemoglobină. Sunt combustibilul de care creierul are nevoie ca să producă serotonină, dopamină și noradrenalină - neurotransmițătorii care ne reglează starea de spirit și liniștea interioară.
Fierul e cofactor esențial în sinteza acestor substanțe și în mielinizarea neuronilor. B12 susține aceeași sinteză și previne acumularea de homocisteină, toxică pentru creier …iar deficitul sever poate mima simptome de depresie majoră. Folatul lucrează în același mecanism, alături de B12.
De-aceea, la o anxietate sau o depresie care nu răspunde bine la tratament antidepresiv clasic, sau care vine împreună cu oboseală extremă și tulburări de memorie, merită verificate hemoglobina, frotiul de sânge periferic, feritina, B12 și folatul. Uneori, tratamentul corect nu începe cu un antidepresiv, ci cu o corectare a unui deficit nutrițional.

08/08/2026

HemoTalk are acum propriul site. ❤️🩸🩺
Descoperă HemoTalk.ro 👩‍⚕️

07/08/2026

Talasemia e una dintre acele afecțiuni pe care le descoperim adesea din întâmplare - o electroforeză a hemoglobinei care arată ceva neobișnuit, într-un context în care ne așteptam doar la o anemie banală prin deficit de fier.
Este o boală genetică, moștenită, în care organismul produce mai puțin dintr-una din cele două componente ale hemoglobinei - lanțul alfa sau lanțul beta. De aici și numele: alfa-talasemie sau beta-talasemie.
În beta-talasemie, deficitul de lanțuri beta duce la o creștere compensatorie a HbA2, vizibilă pe electroforeză. Forma minoră, cea mai frecventă, dă o anemie ușoară, cu globule roșii mici, care seamănă izbitor cu anemia feriprivă - și de-aici pornesc multe confuzii de diagnostic.
Alfa-talasemia se comportă altfel. Electroforeza rămâne, de cele mai multe ori, aproape normală, iar HbA2 nu crește - uneori e chiar ușor scăzută. De-asta alfa-talasemia scapă mai greu ochiului, iar confirmarea vine adesea din testare genetică.
Un detaliu esențial: deficitul de fier poate masca o talasemie, scăzând artificial HbA2. De-aceea, primul pas corect e corectarea fierului, iar electroforeza se reinterpretează abia după aceea.
Vestea bună - formele minore de talasemie, purtate de milioane de oameni, nu au nevoie de tratament, in marea majoritate a cazurilor.Au nevoie de recunoaștere corectă, ca să evităm suplimentări inutile de fier și îngrijorări nejustificate.

31/07/2026

Anemia și hipotiroidismul merg mână în mână mult mai des decât ne-am obișnuit să credem, și cred că merită să vorbim puțin despre mecanismul din spatele acestei asocieri, pentru că înțelegerea lui schimbă complet modul în care abordăm pacientul din fața noastră. Hormonii tiroidieni nu sunt doar despre metabolism și energie, ei influențează direct și măduva hematogenă, stimulând eritropoieza atât printr-un efect asupra progenitorilor eritroizi, cât și prin modularea secreției de eritropoietină. Așadar, când glanda tiroidă funcționează sub necesar, scade și necesarul tisular de oxigen, iar organismul cere mai puține eritrocite, ceea ce se traduce printr-o anemie de obicei normocitară și normocromă, ușoară până la moderată.
Lucrurile devin însă mai interesante când vedem macrocitoză pe hemogramă la o pacientă hipotiroidiană, pentru că aici trebuie să ne punem întrebarea corectă dacă este o macrocitoză simplă, prin modificarea directă a membranei eritrocitare, sau este o componentă megaloblastică reală? Hipotiroidismul autoimun se asociază frecvent cu gastrita atrofică și anemia pernicioasă, ambele boli autoimune care pot coexista la același pacient, așa că un frotiu de sânge periferic care arată hipersegmentare a neutrofilelor ne trimite imediat spre dozarea B12 și acidului folic.
Nu în ultimul rând, nu uitați de fier. Multe paciente cu hipotiroidism au și menoragii, iar sângerările menstruale abundente pot induce un deficit de fier suprapus, care schimbă tabloul, transformând o anemie normocitară într-una microcitară. De aceea, în fața oricărei paciente cu hipotiroidism și anemie, cer întotdeauna feritină, fier seric, transferină, B12 și frotiu, pentru că funcția tiroidiană singură rareori explică toată povestea.
Un ultim gând practic este ca dacă anemia nu se corectează după normalizarea TSH-ului, nu vă opriți din căutare. Există aproape întotdeauna o cauză suprapusă, iar rolul nostru e să o găsim, nu doar să o presupunem.

16/07/2026

Trombocitele crescute în analize sperie mereu pacienții mai mult decât ar trebui, pentru că majoritatea asociază instant cuvântul cu riscul de tromboză, deși în realitate poveștile din spatele unei trombocitoze sunt de cele mai multe ori mult mai banale decât cred oamenii. Cel mai frecvent, o trombocitoză este reactivă, adică organismul răspunde la ceva de pildă, o inflamație, o infecție recentă, o carență de fier, o sângerare, chiar și o stare postoperatorie sau un efort intens , iar măduva osoasă, stimulată de citokine precum interleukina 6, produce temporar mai multe trombocite ca reacție adaptativă. Aceste creșteri sunt de obicei moderate, tranzitorii, și dispar odată ce cauza de fond este tratată, motiv pentru care primul reflex clinic corect nu este să ne panicăm, ci să căutăm contextul: ce infecție a avut pacientul recent, ce spune feritina, ce arată un frotiu de sânge periferic.
Diferit este cazul trombocitozei esențiale, o afecțiune mieloproliferativă cronică în care măduva produce trombocite în exces printr-un mecanism clonal, independent de orice stimul extern, iar aici discuția se schimbă complet de registru. Aici vorbim despre mutații driver – JAK2 V617F, CALR sau MPL cele care conferă celulelor progenitoare un avantaj proliferativ autonom, iar riscul real nu este doar numărul de trombocite, ci comportamentul lor funcțional, adesea alterat, care poate genera atât evenimente trombotice, cât și, paradoxal, sângerări, mai ales când valorile devin foarte mari și apare boala von Willebrand dobândită. De aceea, o trombocitoză persistentă, fără o cauză reactivă evidentă, merită întotdeauna investigată mai departe, cu testare moleculară și, dacă este cazul, biopsie medulară, pentru a distinge corect o reacție trecătoare a organismului de o boală clonală care necesită monitorizare pe termen lung și, uneori, tratament citoreductor.
Ce vreau să rămână clar pentru oricine citește asta este că o valoare crescută a trombocitelor nu este niciodată un diagnostic în sine, ci un semnal care cere context, istoric și, mai ales, răbdare pentru a înțelege povestea din spatele cifrei.
Sănătate! 🩺

14/07/2026

https://www.facebook.com/share/14jj6zg5Ssb/?mibextid=wwXIfr

650 de distribuiri.

Atât avea o postare în care un domn îmbrăcat în maiou explica, cu o siguranță dezarmantă, că testul Papanicolau provoacă cancer deoarece periuțele folosite pentru recoltare sunt sterilizate cu etilenă oxid.

Dar ceea ce m-a întristat și mai mult nu au fost distribuiriile.

Au fost comentariile.

Zeci de femei scriau cu mândrie:
„Eu nu am făcut niciodată Papanicolau.”
„Nici nu o să fac.”
„Știam eu că nu e bun.”

Și atunci mi-am dat seama cât rău poate face un videoclip de un minut.

Da, este adevărat că etilena oxid este o substanță clasificată drept cancerigenă. Dar ceea ce nu spune acel videoclip este partea cea mai importantă.

Etilena oxid este folosită de zeci de ani pentru sterilizarea unor dispozitive medicale care nu pot fi sterilizate la temperaturi înalte. După sterilizare, acestea trec printr-un proces de aerisire, iar reziduurile rămase sunt măsurate și trebuie să respecte limite extrem de stricte de siguranță înainte ca produsul să poată fi folosit.

A spune că testul Papanicolau produce cancer doar pentru că periuța a fost sterilizată cu etilenă oxid este ca și cm ai spune că apa este periculoasă pentru că poți muri dacă bei zeci de litri într-un timp foarte scurt. Pare logic la prima vedere, dar ignoră complet un principiu fundamental al medicinei și al toxicologiei: doza și modul de expunere fac diferența.

Riscul demonstrat al etilenei oxid apare în cazul persoanelor expuse profesional, ani la rând, prin inhalarea repetată a unor cantități mari din acest gaz. Nu în cazul unui dispozitiv medical sterilizat conform standardelor și care intră în contact cu organismul pentru câteva secunde.

În schimb, există un lucru pe care îl știm fără niciun dubiu.

Testul Papanicolau NU produce cancer.

Testul Papanicolau salvează vieți.

El identifică modificările celulare înainte ca acestea să devină cancer și a redus dramatic mortalitatea prin cancer de col uterin în țările în care femeile participă la screening.

Ca medic ginecolog, nu mă revolt pentru că cineva are întrebări. Întrebările sunt normale și binevenite.

Mă revolt când persoane fără pregătire medicală lansează afirmații grave, fără dovezi, iar acestea ajung la sute sau mii de oameni. Pentru că efectele nu se văd în numărul de vizualizări. Se văd peste câțiva ani, când o femeie ajunge cu un cancer de col uterin care ar fi putut fi prevenit printr-un test simplu, de câteva minute.

Și da, în spital încă văd cancere de col in stadii avansate la femei care spun că nu au făcut niciun Papanicolau in ultimii 10-15 ani sau chiar niciodată, dar nu am văzut cancere avansate la pacientele care vin anual la consulta, chiar daca în timp au leziuni de col pe care trebuie să le rezolvăm chirurgical.

Dragi femei, vă rog un singur lucru.

Nu vă luați deciziile despre sănătate din reels-uri, TikTok-uri sau videoclipuri virale.

Întrebați-vă medicul.

Citiți surse medicale credibile.

Puneți întrebări.

Dar nu renunțați la investigații care și-au demonstrat eficiența doar pentru că cineva vorbește convingător în fața unei camere.

Dezinformarea nu doare în momentul în care o citești.

Doare peste ani.

Iar uneori costă vieți.