24/03/2026
Sunt zile în care plec din cabinet și mă gândesc la oamenii care doar "par" cei mai puternici.
Nu cei care plâng sau spun că nu mai pot, ci cei care, cu voce calmă îmi spun: „Sunt bine, m-am obișnuit.”
Această propoziție nu reflectă liniște, în psihologie îi numim „rezilienți resemnați”, pentru că sunt persoane care nu mai luptă, ci învață să suporte. Își ascund durerea, dar aceasta nu dispare, doar devine parte din rutina lor, un fel de „normalitate” dureroasă dacă vreți.
A te obișnui cu ceea ce te rănește nu te face (mai) puternic/ă. Te face doar invizibil/ă pentru tine însuți.
Și nu, soluția nu este să pleci, să divorțezi, să reinventezi roata sau să o iei (iar) de la zero. Soluția este să-ți recunoști nevoile și limitele, să începi să pui ordine în viața, mintea și sufletul tău, fără vinovăție. Să spui „nu” atunci când e nevoie, să construiești și să ierți când poți, să iubești din nou fără să te pierzi pe tine și să pleci doar atunci când simți că ai dat totul și totuși schimbările sau rezultatele nu se văd și nu (mai) merită efortul.
Adevărata putere nu stă nici în a suporta tăcut, la infinit, "pentru copii, pentru ce va spune lumea/neamurile", ci în a-ți recunoaște durerea și a acționa în consecință.
În loc de ... "sunt bine, m-am obișnuit"...
aș prefera să aud...
„Nu mai vreau așa.”
„Vreau să mă simt iar bine cu mine.”
„Vreau să mă trezesc zâmbind.”
Pentru mai multe, știți unde mă găsiți. 🥰
Psiholog
Alina Bolog
