Psiholog Amalia Csonti

17/05/2026

Cât este de greu pentru un părinte din România să-și susțină financiar, social, fizic și emoțional copilul, în pofida societății în care trăim astăzi?
În spatele fiecărei ore de terapie stă un sacrificiu despre care prea puțini oameni vorbesc...atât financiar, cât și emoțional. Trebuie să faci multe, sunt scumpe, totul este scump în ziua de azi. Totuși, majoritatea sunt acolo pentru copii lor, deși prea puțin sunt auziți și văzuți în lumina adevăratei lor valori.
Societatea nu aude și nu vede. Uneori nici nu dorește să încerce. Privim și punem etichete precum "needucat", "răsfățat" unui copil special, care nu se comportă în felul în care se comportă pentru că nu este educat sau că părinților le pasă mai puțin...și ajungi astfel ca părinte să justifici lucruri pe care nu ar trebui să le justifici.. să interiorizezi, sa te consume și să te simți vinovat.
Plecând de la aceste aspecte, am observat importanța sprijinului psihologic pentru părinții care navighează prin situații complexe. Te invit să îți faci vocea auzită prin completarea acestui chestionar. Scopul cercetării este să identifice acești factori de dificultate pentru a fundamenta posibile viitoare strategii de intervenție destinate îmbunătățirii calității vieții de familie. Te asigur că totul este anonim și durează foarte puțin.
Vreau să premiez (pentru timp, disponibilitate și interes) un părinte cu un voucher de 100 RON pe site-ul "Jucării Altfel". Mai jos găsești toate detaliile despre tombolă și cercetare.
Îți mulțumesc pentru tot ceea ce faci pentru copilul tău!

Bună ziua, Numele meu este Amalia Csonti și sunt masterand în cadrul Universității "Tibiscus" din Timișoara. În prezent, desfășor o cercetare pentru lucrarea de disertație, sub coordonarea departamentului de psihologie, vizând provocările întâmpinate de părinții copiilor speciali în...

04/05/2026

Hello,
Mulțumesc că ești aici. 🤍
Sunt Amalia, psiholog clinician cu drept de liberă practică, în supervizare, terapeut ABA și psihoterapeut sistemic în formare.
În această etapă profesională, lucrez în principal cu cei mici, iar abordarea mea pornește din analiza comportamentală aplicată (ABA), dar integrează și alte perspective care susțin dezvoltarea reală - emoțională, relațională și cognitivă. Pentru mine, terapia înseamnă adaptare, colaborare și respect pentru unicitatea fiecărei familii.

Cred că intervențiile rigide, aplicate „după manual”, pot pierde din vedere exact ceea ce contează cel mai mult: copilul, contextul lui și relația care se construiește în jurul lui.

Cred în intervenții adaptate, construite în jurul nevoilor reale ale copilului și ale familiei.

Și mai cred foarte tare … în potențialul fiecăruia. Nu lucrez cu copilul și atât, îmi doresc să ofer susținere și resurse pentru părinții care întâmpină dificultăți, pentru ca un diagnostic nu este niciodată ușor de digerat.

Vreau să vezi cm lucrez și să fiu acolo pentru tine când nu știi ce trebuie să faci. Poate nu îți pot oferi mereu toate răspunsurile de care ai nevoie, însă voi căuta resurse să pot să te susțin. Pentru ca este un proces, care nu este niciodată liniar și nimeni nu s-a născut învățat. Dar suntem oameni și avem nevoie unii de alții.

De cele mai multe ori, un diagnostic vine la pachet cu sentimente precum: negare, vinovăție, neputința, furie și frustrare (poate am greșit când..dacă aș fi fost/făcut altfel..de ce mie? De ce fix copilul meu?), și sunt perfect normale.

Cred că societatea nu este pregătită să realizeze lupta pe care o duc acești părinți cu ei înșiși, zi de zi. În multe familii, unul dintre părinți se sacrifică să susțină financiar familia și toate nevoile copilului…iar celălalt părinte se sacrifică să rămână prezent, să ducă copilul de colo-colo, iar de cele mai multe ori simți ca te lupți cu morile de vânt. De aici derivă probleme relaționale, partenerii uită uneori să fie parteneri, și rămân doar cu statutul de părinți.

Bineînțeles ca nevoile copilului primează, și fiecare părinte va fi de acord cu această afirmație. Preferi să aibă el, să i fie lui bine, însă dacă tu nu ești bine, nu îi poți oferi copilului suficient și ajungi astfel să te învârți în acest cerc vicios la nesfârșit, care este foarte copleșitor din punct de vedere emoțional.
Paradoxal, nu-i așa?

Pe parcursul acestui drum, înveți să te bucuri de fiecare progres al copilului tău, oricât de mic și nesemnificativ ar părea în ochii celorlalți. Pentru că, în realitate, fiecare pas înainte contează și spune o poveste despre efort, răbdare și creștere.

Știu că începutul acestui drum poate veni cu multe întrebări, emoții și poate chiar nesiguranță, și este valid să te simți în felul acesta.
Iar eu, cu tot respectul, nu îți promit miracole, pentru că schimbările reale au nevoie de timp, răbdare și consecvență, iar procesul terapeutic nu este niciodată liniar - în schimb, îți pot promite că nu vei fi singur pe acest drum. Vei găsi deschidere, empatie, sprijin, înțelegere, și implicare: terapeutul și părintele devin astfel o echipă.

În final, îmi doresc să știi că sunt aici pentru tine, dacă simți că rezonezi cu acest mod de lucru sau dacă vrei să afli mai multe despre ceea ce ți-am împărtășit, îți răspund cu drag și deschidere la orice întrebare.

Mă găsiți în Timișoara, iar numărul de telefon și adresa de e-mail le puteți găsi în descrierea paginii. Dacă nu pot răspunde imediat, revin în cel mai scurt timp.

Mă bucur că ești aici și că ai făcut acest prim pas. 🤍