Cabinet de Psihologie - Otilia Pușcu

12/02/2024

09/01/2024

• Rana de abandon este o durere emoțională profundă cauzată de pierderea sau respingerea unei persoane importante din viața noastră.

! Această experiență poate fi manifestată printr-o serie de emoții negative( tristețe, vinovăție, furie, teamă), care pot avea un impact negativ atât asupra vieții noastre cotidiene, cât și a stării de spirit în general.

! Abandonul emoțional este rezultatul faptului că o persoană semnificativă din viața ta, te respinge, te devalorizează sau nu îți acordă prețuirea de care ai nevoie.
! A fi invizibil pentru persoana iubită este o rană existențială. Te face să simți că nu contezi și îți pune la îndoială atât dreptul de a exista cât și propriile valori la care te raportezi.
! Simptomele și senzațiile resimțite în rana de abandon pot varia de la o persoană la alta și pot include: frica de abandon, lipsa de încredere și scaderea stimei de sine, dificultați în relații, dependență emoționala sau anxietatete și depresie.
! Principalele mijloace prin care poti vindeca aceasta rană sunt: acceptarea, comunicarea, găsirea de resurse, preocuparea față de propria persoană și iertarea.
! Vindecarea rănii de abandon reprezintă un proces complex de lungă durată și de transformare profundă care constă în: înțelegerea originii rănii, construirea unor relații de atașament sănătoase, suport și terapie de specialitate.
• Este un parcurs care necesită curaj, răbdare și implicare, dar la final îți poate oferi eliberarea și oportunitatea de a trăi o viață mai autentică și plină de împliniri.

02/01/2024

" Sunt din ce în ce mai mulți narcisiști printre noi” !?!......

Se întâmplă să auzim frecvent cât de ușor se pun etichete și se pronunță “verdicte” asupra unor oameni pe care îi cunoaștem din păcate prea puțin.
” Narcisismul” este un termen atât de frecvent utilizat în zilele noastre, încât ai crede că este aproape imposibil să nu existe cel putin câte unul în viața fiecăruia dintre noi.
Pericolul însă nu este nici pe departe atât de mare pe cât am fi de tentați să credem.
În societatea în care trăim suntem învățați cât de important este să iți realizezi obiectivele propuse și să dovedești că ești cel mai bun. În acest context este aproape imposibil să nu manifești un anume “sentiment grandios al propriei importanțe”(Allnutt și Links,1996). Și iată cum, criteriul optim de diagnostic al tulburării de personalitate narcisistă se poate transforma, pentru cei mai mulți dintre noi, într-un deziderat.
Și totuși realitatea nu este chiar atât de sumbră.
Până la urmă important este să înțelegem exact, cm se manifestă o astfel de persoană și ce impact poate avea asupra noastră interacțiunea cu ea.

O persoană ar putea fi considerata narcisistă dacă manifestă, printre altele, următoarele trăsături:

# abordare rigidă , lipsită de flexibilitate a vieții;
# concentrare constantă asupra ei înseși;
# lipsa empatiei sau empatie imprevizibilă, inconstantă;
# imaturitate emotională, dificultatea de a menține relații apropiate;
# gândire dihotonică, în alb și negru;
# manifestări emoționale explozive…

Dacă o astfel de persoană îți este foarte apropiată, este posibil să te confrunți cu:

# sentimentul de inadecvare;
# gândire negativă repetativă ce se derulează frecvent în mintea ta;
# obsesie pentru trecut;
# grijă excesivă pentru viitor;
# autoculpabilizarea și/sau autoizolarea;
# reticență față de relații, prietenii sau oportunități.

01/01/2024

Un început de an este un dar divin pe care îl așteptăm iar și iar ca pe o nouă șansă oferită necondiționat fiecăruia dintre noi.
Este prilejul și privilegiul de a o lua de la capăt purtând în tolbă atât roadele anului care s-a scurs, cât și lecțiile de viață pe care uneori le-am perceput ca eșecuri. Lecții ce trebuiau să fie învățate pentru a putea merge mai departe.
Este însă și scânteia care aprinde în noi speranța și dorința de mai bine...
Sper să ne fie anul ce vine ca o adiere înmiresmată de vânt care ne însoțește către locul și timpul în care de dorim să fim!
Să ne simțim ușori în suflet și în gând!
Să ne bucurăm mai des, să ne dăm voie să primim și să dăruim fără măsură!
Să fim risipitori cu zâmbete, cu mângâieri și cu tot ce e frumos și bun în noi.
Să oferim și să ne oferim ascultare, înțelegere și blândețe!
Iar toate acestea să se desăvârșească alături de toți cei dragi sufletului nostru!
Un an nou magic!...vă rog 😊

30/11/2023

TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ
Indivizii cu personalități schizotipale împărtășesc unele trasături ale personalității schizoide. În plus sunt definiți de un comportament excentric și un conținut aparte al gândirii.
De obicei, ei descriu experiențe intrapsihice stranii, gândesc în moduri ciudate și neobisnuite și sunt dificil de abordat. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste caracteristici nu atinge proporții psihotice.
S-a sugerat că personalitatea schizotipală este una dintre tulburările spectrului schizofreniei, deoarece schizofrenia apare cu frecvență crescută în rândul membrilor familiei individului schizotipal (Kwapil si Barrantes- Vidal, 2012).
Criteriul optim pentru această tulburare este : ”gândire și limbaj bizare: comportament sau aspect excentric sau ciudat” (Allnut și Links, 1996).
Iar descrierea prototip obisnuită a tulburării de personalitate schizotipală s-ar putea rezuma în consierația că acești indivizi manifestă comportament și limbaj dezorganizate, precum și tocirea afctului, dar nu delirul și halucințiile asociate diagnosticului de schizofrenie.

29/11/2023

TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDĂ
Înainte de a aborda acest subiect consider că este important să reamintesc faptul că tulburările de personalitate NU sunt boli mintale ci doar trăsături foarte accentuate ale pesonalității.
Dintre toate criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate schizoidă, unul a fost identificat ca fiind cel mai util în diagnosticarea acestei tulburări. Convingerea este că, pornind de la acest criteriu, psihologul clinician poate diagnostica mai repede tulburarea de personalitate. Criteriul optim pentru această tulburare este că individul: nu își dorește, nici nu-i fac plăcere relațiile apropiate, nici măcar să facă parte dintr-o familie (Allnutt și Links, 1996).
Indivizii cu personalități schizoide tind să fie retrași și nu își doresc sau nu au abilitățile necesare relațiilor interpersonale, în primul rând pentru că nu obțin plăcere din astfel de relații.

✍️ Un prototip reprezintă o scurtă descriere care surprinde esența felului în care o anumită tulburare de personalitate se prezintă în mod obișnuit.
Iată o descriere prototip obișnuită a tulburării de personalitate schizoidă:
‼️ singurul lucru pe care și-l doresc aceste persoane este să fie lăsate singure;
‼️ realizarea și menținerea contactelor cu ceilalți are prea puțin sens sau chiar deloc și este lipsită de plăcere, confort sau emoție;
‼️ evită întâlnirile romantice, nu au prieteni adevărați și au slujbe care necesită puțin sau niciun contact cu ceilalți;
‼️ celelalte persoane îi consideră ciudați, distanți și mult prea formali în toate contactele sociale, fiind percepuți de acestea ca „sloiuri de gheață”.

📌 Millon și Davis (1996) observă că un tip de corp ectomorf (fragil, structură osoasă mică, umeri și șolduri înguste, grăsime corporală scazută- nu e predispus nici la creșterea de masă musculară și nici la depozitarea de grăsime, hiperactiv), este asociat cu introversia și este frecvent printre indivizii schizoizi.

📌 Persoanele care manifestă tulburare de personalitate schizoidă, în general nu au reușit să beneficieze de îngrijirea și sprijinul matern ca sugari, nu se pot aștepta și nu pot încerca să primească vreun fel de resurse emoționale din partea figurilor semnificative ulterioare.

📌 În viziunea specialiștilor, tulburarea de personalitate schizoidă este descrisă ca o caracteristică de tip sindrom în alte trei tulburări de personalitate: evitantă, schizotipală sau dependentă.
⌛️ Mâine vom aborda tulburarea de personalitate schizotipală.

28/11/2023

TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ
Înainte de a aborda acest subiect consider că este important să reamintesc faptul că tulburările de personalitate NU sunt boli mintale ci doar trăsături foarte accentuate ale pesonalității.
Indivizii cu personalități paranoide sunt distanți, reci din punct de vedere emoțional, manifestă suspiciune nejustificată, hiersensibilitate, gelozie și teamă de intimitate. În plus, ei pot fi grandomani, rigizi, arțăgoși și certăreți. Din cauza hipersensibilității lor față de critici și a tendinței de a proiecta vina pe ceilalți, ei tind să ducă vieți izolate și sunt adeseori antipatizați (Hopwood și Thomas, 2012).
Un prototip reprezintă o scurtă descriere care surprinde esența felului în care o anumită tulburare de personalitate se prezintă în mod obișnuit.
Iată o descriere prototip a tulburării de personalitate paranoidă :
❗️ acești indivizi au crescut crezând că lumea este periculoasă și că nu trebuie să aibă niciodată încredere în ceilalți -în special în cei care sunt cei mai apropiați de ei;
❗️ fac verificări, în mod constant, pentru a se asigura că nimeni nu profită, nu râde de ei sau nu complotează împotriva lor;
❗️ sunt convinși că totul va fi folosit împotriva lor și astfel nu-și împărtășesc gândurile sau sentimentele;
❗️ păstrează ranchiună, nu uită niciodată o ofensă și nici nu ratează vreo șansă de a se răzbuna.

📌 Criteriul optim de diagnostic pentru această tulburare este: suspectează, în mod nejustificat, că ceilalți îl exploatează, îl rănesc sau îl înșală.

📌 Trăsătura distinctivă a acestei tulburări de personalitate față de celelalte din spectru este lipsa de idei delirante clare, a halucinațiilor sau a altor trăsături psihotice.

📌 În viziunea specialiștilor, tulburarea de personalitate paranoidă este descrisă ca o caracteristică de tip sindrom în alte trei tulburări de personalitate: narcisică, antisocială sau compulsivă.

⌛️ Mâine vom aborda tulburarea de personalitate schizoidă 😊

27/11/2023

TULBURĂRILE DE PERSONALITATE
Se întâmplă din ce în ce mai frecvent ca în jurul nostru să auzim cuvinte care fac trimitere la anumite tulburări de personalitate, despre care cunoaștem însă foarte puține lucruri.
Tulburarea de personalitate nu se încadrează în tiparul clasic al bolilor, și de aceea cred că este necesar să o abordăm dintr-o altă perspectivă. Ea ar putea fi încadrată în anumite tipare (modele) diverse de abateri de la ceea ce majoritatea consideră a fi ceva normal. Normalitatea și respectiv devierea sau anormalitatea, sunt însă percepute diferit în viziunea fiecăruia dintre noi.
Alternativa cea mai viabilă la aceasta dilemă ar fi sa ne îndreptăm atenția către opiniile specialiștilor cuprinse in DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). Acest manual de diagnostic al tulburărilor mintale reprezintă ghidul care stă la baza înțelegerii și diagnosticării tulburărilor mintale.

🔎 În DSM tulburările de personalitate sunt grupate în 3 categorii care au la bază asemănări descriptive.

☑️ Grupul A (MED)- cuprinde tulburarea de personalitate paranoidă, schizoidă și schizotipală.
❗️ Persoanele cu aceste tulburări par adesea bizare și excentrice.

☑️Grupul B (BAD)- cuprinde tulburarea de personalitate antisocială, borderline, histrionică și narcisistă.
❗️ Persoanele cu aceste tulburări par frecvent teatrale, emotive sau haotice (necontrolate).

☑️Grupul C (SAD)- cuprinde tulburarea de personalitate evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă.
❗️ Persoanele cu aceste tulburări par frecvent anxioase sau fricoase.

⌛️ Mâine vom discuta despre prima categorie 😊

27/11/2023

"Ce anume înțelegem prin "normal" și în fond, ce este așa de grozav la a fi normal? Suntem învățați de mici că avem cu toții anumite talente și abilități care ne fac speciali. Dacă a fi normal înseamnă să fii exact la fel ca toată lumea, care mai e farmecul? Nu ar trebui să preferăm să fim unici și să acceptăm cine și ceea ce suntem? Cu toate acestea, există o serie de trăsături de personalitate care pot face parte dintr-un caracter normal, dar atunci cand sunt prezentate sub formă extremă pot fi anormale, pot cauza probleme oamenilor și chiar pot atrage d**a sine un diagnostic psihiatric. Acestea sunt trasăturile în privința cărora oamenii se îngrijorează cel mai mult, dar, totodată, ele reprezintă și înseși trăsăturile noastre definitorii. Sunt trăsături care au potențialul de a ne face intr-adevăr speciali- și chiar remarcabili." Dr. Dale Archer

27/11/2023

17/11/2023

TULBURAREA DE PANICĂ
Tulburarea de panică se referă la recurența (repetarea) unor atacuri de panică ce apar imprevizibil.
❎ ATACUL DE PANICĂ - reprezintă o stare de frică sau de anxietate intensă, instalată brusc în stuații în care nu este amenințată viața. Aceasta poate determina sentimentul că persoana își pierde controlul, că va avea o moarte iminentă sau că va “înnebuni”. Starea este frecvent amplificată de manifestări neplăcute precum accelerarea ritmului cardiac, respirații rapide și scurte sau transpirații. Uneori senzația descrisă de către cel care suferă de aceste atacuri de panică este descrisă ca fiind de intensitatea unui atac de cord.
⚡️ Atacurile de panică, dacă ar fi să ne raportăm la o medie a lor, apar de obicei din senin ajungând la apogeu după aproximativ 10 minute, și pot dura cel mult 30 de minute. De obicei persoanele care suferă un atac de panică vor avea o senzație de anxietate anticipatorie, manifestată prin teama permanentă de a mai avea un alt atac.
Atacurile nocturne de panică
❌Până la 60% din cazuri apar în timpul somnului!
❌ Ora de apariție este de obicei între 1.30-3.30 a.m.
❌ Sunt legate de așa numitul ritm “DELTA” al somnului. Acest ritm este esențial pentru regenerare si odihnă, și reprezintă cel mai profund stadiu de somn.
❌NU apar în timpul somnului REM (somnul cu vise) datorită starii de “paralizie temporală” în care intră organismal în acest interval.

💊 Tratamentul atacului de panică în ceea ce privește intervenția psihologică presupune:
- Terapia cognitivă;
- Terapii scurte (12 ședințe);
- Expunerea graduală și dezvoltarea abilităților de adaptare.