Evaluarea și Promovarea Sănătății Caraș-Severin

11/08/2026

07/08/2026

🤱Alăptarea este unul dintre cei mai importanți factori de protecție pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viață. Laptele matern oferă toți nutrienții necesari unei dezvoltări armonioase, susține sistemul imunitar și contribuie la reducerea riscului de infecții și a altor afecțiuni pe termen scurt și lung.
Beneficiile alăptării se extind și asupra sănătății mamei. Aceasta contribuie la recuperarea după naștere, reduce riscul unor afecțiuni cronice, inclusiv al cancerului de sân și al cancerului ovarian și consolidează legătura emoțională dintre mamă și copil.
Laptele matern este un aliment unic, sigur, gratuit și de neînlocuit, ale cărui proprietăți nu pot fi reproduse de produsele comerciale destinate alimentației sugarilor.

06/08/2026

05/08/2026

🌡️ Atenție în perioadele caniculare ☀️

În perioadele caniculare, corpul depune eforturi considerabile pentru a-și regla temperatura. Acest proces este posibil prin eliminarea apei și a sărurilor din organism, ceea ce poate duce la deshidratare. Deshidratarea poate provoca variații ale valorilor tensiunii arteriale, agravarea unor afecțiuni cronice și insolație.

✅Pentru a vă proteja sănătatea:

💧Beți zilnic între 1,5 și 2 litri de lichide, chiar dacă nu simțiți că vă este sete. În zilele caniculare, se recomandă un pahar de apă la fiecare 15–20 de minute.
🚫Evitați consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) – alcoolul favorizează deshidratarea și reduce capacitatea organismului de a face față căldurii.

‼ Nu așteptați să apară senzația de sete ‼
Rămâneți hidratați, protejați-vă și aveți grijă de sănătatea voastră!

05/08/2026

🌡️Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră și a celor din jur, în zilele caniculare ☀️

✅Hidratați-vă – beți între 1,5 și 2 litri de apă/zi, fără a aștepta să apară senzația de sete;
✅Evitați expunerea la soare între orele 11:00-18:00;
✅Purtați haine deschise la culoare, lejere, pălărie și ochelari de soare;
✅Folosiți creme cu protecție solară;
✅Evitați efortul fizic intens;
✅Consumați fructe și legume proaspete, cu un conținut ridicat de apă (pepene, castraveți, roșii);
✅Aveți grijă de persoanele vârstnice și de copii;
✅Nu lăsa copiii sau animalele de companie în mașină, nici măcar pentru câteva minute.

03/08/2026

În fiecare an, în perioada 1–7 august, este marcată Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân, o inițiativă globală susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF, ministerele sănătății din numeroase țări și organizațiile partenere din societatea civilă.
Tema din acest an, „Alăptarea pentru un început de viață sustenabil: să consolidăm ceea ce funcționează”, subliniază importanța menținerii și extinderii intervențiilor și politicilor care și-au demonstrat eficiența în protejarea, promovarea și susținerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populației și dezvoltarea durabilă. Evenimentul are ca scop promovarea beneficiilor alăptării și susținerea mamelor pentru a oferi copiilor un start sănătos în viață.
Alăptarea reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică, cu beneficii demonstrate atât pentru copil, cât și pentru mamă.
Pentru copil, laptele matern furnizează toți nutrienții necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viață, contribuind la dezvoltarea sistemului imunitar, favorizând dezvoltarea cognitivă și reducând riscul infecțiilor și al unor boli cronice, precum bolile cardiovasculare și diabetul zaharat de tip 2.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentația complementară adecvată, până la vârsta de doi ani și chiar peste această vârstă, atât timp cât mama și copilul doresc.
Beneficiile alăptării se extind și asupra sănătății mamei, contribuind la recuperarea după naștere, reducerea riscului unor afecțiuni cronice, inclusiv cancerul de sân și cancerul ovarian, precum și la consolidarea legăturii emoționale dintre mamă și copil.

29/07/2026

24/07/2026

🚭 Fumatul nu afectează doar plămânii, ci și sănătatea orală. Este unul dintre principalii factori de risc pentru cancerul oral, iar primele modificări pot apărea fără durere sau alte simptome evidente.

O rană care nu se vindecă în două săptămâni, o pată albă sau roșie ori dificultatea la masticație sau înghițire sunt semnale de alarmă care necesită un consult stomatologic.

🔍 Depistarea precoce poate face diferența. Află mai multe despre factorii de risc, semnele de alarmă și importanța controlului stomatologic în secțiunea dedicată pacienților:
👉 https://canceroral.cmsr.ro/pentru-pacienti/

Fiecare zi fără fumat înseamnă o șansă în plus. Alege sănătatea!

În contextul Campaniei naționale de prevenire a consumului de tutun și a utilizării produselor emergente cu nicotină, desfășurată în perioada iulie–august 2026, INSP - Institutul Național de Sănătate Publică și Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania atrag atenția asupra impactului fumatului asupra sănătății orale și încurajează renunțarea la consumul de tutun, alături de efectuarea controalelor stomatologice periodice.

22/07/2026

STUDIU PRIVIND SCREENING-UL CANCERULUI COLORECTAL
La nivelul Institutului Național de Sănătate Publică se desfășoară un proiect de cercetare doctorală, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
Proiectul urmărește identificarea și evidențierea posibilelor bariere care influențează participarea populației din România la programele de screening pentru cancerul colorectal.
📊 În acest sens, este disponibil un chestionar online anonim, accesibil la următorul link:
https://forms.gle/HggG434YSRTBVEQdA
Vă rugăm să sprijiniți diseminarea informației și completarea chestionarului de către persoanele care îndeplinesc următoarele criterii:
- vârsta 45–74 ani
- locuiesc în România
- fără antecedente de cancer colorectal
Participarea este voluntară, iar răspunsurile sunt confidențiale și utilizate exclusiv în scop științific.
Rezultatele studiului vor contribui la o mai bună înțelegere a factorilor care influențează participarea la programele de screening și la îmbunătățirea acestora la nivel populațional.
Vă mulțumim pentru sprijin și implicare în promovarea prevenției și a sănătății publice.

Vă mulțumesc pentru interes! Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP), desfășoară acest studiu pentru a înțelege de ce unele persoane aleg s....

22/07/2026

Informare privind efectele nocive ale poluanților organici persistenți (POPs) asupra mediului și sănătății umane, iulie 2026
„Expunerea la poluanții organici persistenți reduce calitatea vieții. Protejează-ți sănătatea și respectă mediul!”
Efectele asupra sănătății
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), expunerea cronică la poluanți organici persistenți poate fi asociată cu:
• tulburări endocrine și metabolice;
• afectarea dezvoltării neurologice și neurocomportamentale;
• diminuarea răspunsului sistemului imunitar;
• tulburări de reproducere și fertilitate;
• afectarea dezvoltării fetale și a copilului;
• hepatotoxicitate;
• creșterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;
• boli cardiovasculare și metabolice.
Recomandări pentru populație
Pentru reducerea expunerii la poluanții organici persistenți se recomandă:
• informarea din surse oficiale privind utilizarea în siguranță a produselor chimice;
• respectarea instrucțiunilor înscrise pe etichetele produselor;
• evitarea utilizării pesticidelor provenite din surse neautorizate;
• depozitarea produselor chimice în locuri inaccesibile copiilor;
• evitarea arderii deșeurilor menajere și vegetale;
• aerisirea periodică a locuinței și îndepărtarea regulată a prafului din spațiile interioare;
• adoptarea unei alimentații echilibrate și variate, cu limitarea consumului excesiv de grăsimi animale;
• colectarea separată și predarea în puncte autorizate a deșeurilor periculoase (echipamente electrice și electronice, baterii, uleiuri uzate, pesticide expirate, medicamente neutilizate);
• respectarea măsurilor de protecție a mediului și susținerea reciclării.