Was ist die Webseite?

https://www.facebook.com/101327415657128/

Psiholog Maria-Laurentia Burta

Startseite
Deutschland
Gütersloh
Psiholog Maria-Laurentia Burta

Psiholog-Psihoterapeut

Psiholog si Psihoterapeut in formare
Studii:
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei la Universitatea Ovidius din Constanta, Romania
Master in Psihologie Militara la Universitatea Ovidius din Constanta, Romania
Psihoterapeut in formare la Asociatia Romana de Psihoterapie Integrativa - ARPI
Ausbildung zur Heilpraktikerin für Psychotherapie - HPA Heilpraktiker Akademie Deutschland & Lehrins

titut für Psychoterapie
Fortbildung zur MPU Beratung - MPU Akademie Augsburg
Expressive Art Therapy and Trauma - Certificare Art-Terapeut trauma

Membru - Berufsverband Deutscher Psychologinnen und Psychologen

18/11/2025

☀️După terapiile de azi. Gânduri pe care simt să le așez aici.

Există o suferință tăcută pe care mulți români din diaspora o poartă fără să o numească: suferința de a fi fost convinși, treptat și subtil, că țara căreia îi aparțin nu le aparține, de fapt, lor.
Nedreptatea cea mai mare nu este atunci când ți se ia ceva, ci atunci când ești făcut să crezi că nu ți-a aparținut niciodată.
Ani la rând, românului plecat i s-a spus că țara lui e mică, că nu contează, că alții sunt mai valoroși, mai civilizați, mai buni. Ani la rând, am fost încurajați să privim România prin ochii altora și să ne măsurăm cu standardele altor popoare, până când am ajuns să ne rușinăm de cine suntem. Așa am ajuns să facem din străin frate, iar dintre frați, uneori, străini.
Încet, imaginea despre țară și despre noi înșine s-a transformat într-o doctrină, într-o poveste care nu ne mai aparține. O poveste în care am ajuns să credem că acasă nu e destul, că valoarea vine doar dacă plecăm, că rădăcinile sunt o povară, nu un dar.
Dar adevărul psihologic este simplu. Identitatea nu ți-o poate lua nimeni. Rădăcinile nu se rup doar pentru că ai plecat mai departe. Demnitatea unui om sau a unui popor nu poate fi rescrisă de nicio țară străină.
Puterea unui popor nu stă în pământul pe care calcă, ci în oamenii care poartă acel pământ în ei. Românul din diaspora nu este dezrădăcinat. Nu este pierdut. Nu este străin. Este puntea dintre lumi. Este cel care duce cu el limba, munca, credința, tradițiile, chiar și atunci când este obosit, chiar și atunci când dorul apasă.
Pentru fiecare român plecat, mesajul este acesta: țara ta nu se pierde când treci o frontieră. Țara ta este în tine. Identitatea ta este a ta, nu o poate defini un străin. Puterea ta nu vine din locul în care trăiești, ci din cine ești.
Nu ești mai puțin român pentru că ai plecat. Nu ești mai puțin valoros pentru că ai căutat șansa în altă parte. Nu ai părăsit România. Ai dus-o cu tine.
Iar cel mai important lucru este acesta: nu ești străin nicăieri atâta timp cât nu te înstrăinezi de tine.

11/11/2025

🌍 Copiii noștri și lumea care îi schimbă în tăcere 🌍

E una dintre cele mai dificile teme din psihologia contemporană:
cum se transformă adolescenții sub influența curentelor digitale și a identităților modelate online.
Trăim o vreme în care durerea, singurătatea și confuzia nu se mai ascund.
Se fotografiază, se editează și se postează.
Și totuși, în spatele acestui aparent curaj se ascunde un gol tăcut.

🌪️ 1. Estetica suferinței

După valul EMO de altădată, a apărut o formă digitală rafinată a aceleiași idei:
„Durerea mea mă face special.”

Pe TikTok, Instagram sau Discord, adolescenții găsesc comunități care normalizează tăieturile, depresia, anxietatea — nu prin ură de sine, ci prin estetizare:
poze cu lacrimi, filtre gri, versuri triste, videoclipuri melancolice.
Durerea devine identitate, iar când începe să ofere sens și apartenență, devine și periculoasă.

🕳️ 2. Cultura „numb” – amorțirea emoțională

Mulți adolescenți nu mai vor să simtă.
Pentru că simțitul doare.
Așa că se refugiază în:
🎮 gaming, pentru că acolo pot fi „eroi” fără să fie judecați;
📱 scroll infinit, pentru că realitatea interioară e prea zgomotoasă;
🔞 pornografie, pentru stimulare rapidă, fără vulnerabilitate.

Nu mai fug de emoții prin rebeliune, ci prin deconectare.
Par indiferenți, dar sunt doar epuizați emoțional.

🪞 3. Identități fragmentate

Curentele online de tip core identity culture („care e stilul tău?”, „ce etichetă te definește?”) par că oferă validare, dar aduc confuzie.
Adolescenții ajung să creadă că trebuie să se definească perfect – înainte să se descopere natural.
Așa se pierd spontaneitatea, curiozitatea, bucuria.
Și apare întrebarea dureroasă:
„Cine sunt eu, dacă nu știu în ce categorie mă încadrez?”

⚡ 4. Hyper-conectare, dar fără conexiune reală

Ei vorbesc mai mult ca oricând, dar comunică mai puțin ca niciodată.
💬 Mii de mesaje, zero intimitate.
💔 Aprobare prin like-uri, nu prin priviri reale.
Rezultatul?
O singurătate paradoxală: se simt invizibili chiar și în mijlocul atenției digitale.

🌫️ 5. Mesajul inconștient: „Nu trebuie să te vindeci, trebuie doar să pari interesant.”

Tot mai multe subculturi online transformă suferința într-un stil de viață.
Nu mai caută vindecare, ci înțelegere —
nu sprijin, ci recunoaștere a tristeții lor.

Și astfel, durerea rămâne. Romantizată. Repostată. Dar netratată.

E timpul să vorbim despre asta altfel.
Fără rușine. Fără judecată.
Pentru că adolescenții nu au nevoie de un diagnostic rapid. Au nevoie de adulți prezenți, calzi și atenți, care să nu confunde controlul cu grija și durerea cu rebeliunea.

11/11/2025

Despre adolescenții care nu mai știu ce să simtă

Trăim o vreme în care adolescenții nu se mai revoltă ca altădată.
Ei se închid.
Și nu pentru că nu le pasă — ci pentru că le pasă prea mult și nu mai știu cm să ducă totul.
Mulți dintre ei poartă o durere care nu se vede,
pentru că s-a amestecat cu estetica online a „tristeții frumoase”:
poze alb-negru, citate, playlisturi cu versuri care dor.
Durerea nu mai e rușinoasă, e cool.
Și încet, ea devine identitate.
Unii se taie pe picioare și spun că nu e grav — „așa se descarcă”.
Unii se ascund în jocuri sau în pornografie,
pentru că acolo nu trebuie să se explice nimănui.
Alții își schimbă identitatea de mai multe ori pe an, încercând să simtă că aparțin undeva.

Nu mai caută iubire — caută validare.
Nu mai caută liniște — caută distragere.
Nu mai caută sens — caută ceva care să doară mai puțin.

Părinți,
nu vă grăbiți să le explicați cm e „corect”.
Încercați mai întâi să îi ascultați fără teamă.
Uneori, ceea ce pare rebeliune, e doar o formă de supraviețuire emoțională.
Un semnal că au nevoie de prezență, nu de control.

Și dacă ești adolescent și citești asta — poate că nu ai nevoie să te schimbi complet.
Doar să încetezi să crezi că durerea e tot ce te face real.

Durerea e o etapă. Nu e numele tău.
Și există un loc în tine unde nu te mai definește— ci te eliberează.

11/11/2025

Despre singurătatea din relații

Uneori nu e nevoie să fii singur ca să te simți singur.
E suficient să nu mai fii văzut.
Să vorbești, dar să nu mai fii auzit cu adevărat.
Să atingi, dar să simți că între tine și celălalt s-a așezat un strat invizibil de aer rece.
Nu lipsa iubirii doare cel mai tare,
ci lipsa prezenței.
Când celălalt e acolo, dar undeva, în privirea lui, nu te mai găsești.
Adevărul e că în multe relații oamenii nu pleacă fizic — pleacă în interior.
Și rămân doar două tăceri care se privesc peste masă.
Dar uneori, tocmai de acolo începe vindecarea.
Din momentul în care unul are curajul să spună:
„Mi-e dor de noi.” sau, pur și simplu,
„Nu mai știu cm să te ating fără să mă pierd pe mine.”
Pentru că nu iubirea dispare — ci felul în care o rostim.
Uneori e suficient ca doi oameni să învețe din nou să fie prezenți în același timp, în același loc,
fără mască, fără roluri.
Doar doi oameni care se regăsesc în tăcere.

11/11/2025

🌿 Despre frica de viitor 🌿

Frica de viitor nu e despre ziua de mâine.
E despre părțile din noi care n-au fost liniștite ieri.
Uneori ea apare când totul pare să meargă bine.
Într-o dimineață obișnuită, într-un gând mic care se strecoară fără să fie invitat:
„Și dacă pierd totul?”
„Dacă n-o să pot face față?”
„Dacă nu se mai întâmplă nimic bun?”
Frica de viitor e vocea unei memorii vechi — cea care a învățat să se protejeze mereu, chiar și atunci când nu mai e nevoie.
Și e în regulă.
Pentru că sub fiecare teamă stă o dorință sinceră:
cea de siguranță, sens și continuitate.
Adevărul e că nimeni nu scapă de frică.
Dar putem învăța să mergem împreună cu ea, nu împotriva ei.
Să o privim, să o ascultăm, și poate, într-o zi, să-i spunem:
„Mulțumesc că m-ai păzit până acum.
De aici pot continua singur.”

Uneori, viitorul nu are nevoie să fie știut.
Doar simțit.
Într-un prezent în care ești, pur și simplu, aici.

09/05/2025

Refuză frica. Întoarce-te către tine.

În jurul nostru, lumea pare că vibrează la o intensitate tot mai mare. Zgomot. Mesaje. Împărțiri. Așteptări. Îndoieli. Frică.
Frica devine fundalul pe care ni se cere să decidem, să acționăm, să fim "corecți", "buni", "siguri". Dar frica nu e niciodată un loc bun din care să îți ghidezi viața.

Frica paralizează. Frica divide. Frica te scoate din tine.

Dar tu nu ești frica ta.
Tu ești mai mult decât frica pe care o simți.
Sub stratul de zgomot, acolo unde se face liniște, e un spațiu în care tu știi. Îți amintești. Simți. Gândești. Alegi.

Nu ești singur. Suntem mulți care simțim acest val colectiv. Dar exact aici, în acest haos, avem o alegere profund umană:
Să ne întoarcem la noi înșine. Cu blândețe. Cu răbdare. Cu încredere.

Întoarce-ți privirea spre interior.
Ascultă-te.

Frica nu trebuie învinsă. Dar poate fi îmbrățișată cu luciditate și apoi… lăsată să plece.
În locul ei, putem alege încrederea. Claritatea. Iubirea. Și un pas, oricât de mic, în direcția adevărului nostru interior.

Refuză frica. Îmbrățișează puterea tăcerii tale interioare.

19/04/2025

Hristos a înviat!

Învierea Domnului este mai mult decât o sărbătoare a credinței – este un simbol al renașterii posibile în fiecare dintre noi.
Este un moment care ne amintește că, din durerea și confuzia vieții, poate să răsară lumină. În tăcerea interioară, acolo unde gândurile și grijile se temperează, putem întâlni o pace care ne vindecă și ne reîntărește.
Fie ca această sărbătoare să adâncească nu doar bucuria tradiției, ci și curajul de a ne întoarce către noi înșine. Pentru că adevărata reînviere începe în interior: atunci când ne regăsim, ne iertăm și dăm voie schimbării să se întâmple.
Psiholog Maria-Laurentia Burta

06/01/2025

Vindecarea adevărată vine atunci când învățăm să fim blânzi cu trecutul și să ne asumăm cu curaj responsabilitatea pentru prezent.
Totul începe cu echilibrul interior. ✨

20/08/2024

Adevărata față a geloziei: Nu e despre tine!

De multe ori, când el devine gelos, te poți întreba:
„Sunt eu prea sociabilă?
Fac eu ceva greșit?”
Dar adevărul este că gelozia lui nu este despre comportamentul tău. Gelozia își are adesea rădăcinile într-o nesiguranță mai profundă, născută dintr-o copilărie în care nu a fost învățat să se prețuiască.

Originea durerii: Relația cu mama lui în copilăria mică poate fi cheia. Dacă nu a primit afecțiunea și validarea de care avea nevoie atunci, se poate simți nesigur în relațiile de adult, temându-se că va fi abandonat sau neapreciat.

Mesaj esențial: Gelozia lui nu reflectă realitatea relației voastre, ci luptele sale interioare, care există de dinainte să te întâlnească. Înțelegerea acestui fapt poate aduce mai multă empatie și claritate în relație.

20/08/2024

Adevărul din spatele suferinței emoționale:
Nu este întotdeauna despre tine!

De multe ori, ne punem întrebarea:
„De ce e partenerul meu deprimat?
Oare nu-i ofer destulă dragoste?”
Dar adevărul este că sursa durerii emoționale poate fi mai profundă decât ne imaginăm.

Unele răni vin din relațiile fundamentale din copilărie – cm ar fi relația cu tatăl. Atunci când acele legături sunt incomplete sau rănite, ele lasă urme adânci care, de multe ori, se manifestă în relațiile de adult. Depresia și sentimentele de nesiguranță au adesea rădăcini vechi, poate chiar din mica copilărie, când iubirea și siguranța nu au fost pe deplin simțite.

💬 Adevărul care poate schimba perspectiva: Nu tu ești cauza depresiei ei. Ea poate purta această povară emoțională de mult timp, poate chiar dinainte de a te cunoaște.
Înțelegerea acestui aspect poate aduce eliberare atât pentru tine, cât și pentru ea, și poate deschide calea către o relație mai sănătoasă și mai empatică.

Adresse

Gütersloh
33330

Telefon

+491754611016

Webseite

facebook.com

Benachrichtigungen

Lassen Sie sich von uns eine E-Mail senden und seien Sie der erste der Neuigkeiten und Aktionen von Psiholog Maria-Laurentia Burta erfährt. Ihre E-Mail-Adresse wird nicht für andere Zwecke verwendet und Sie können sich jederzeit abmelden.