Psiholog Ludmila Guzun

Psiholog Ludmila Guzun Consiliere,psihoterapie,coaching
🔷️Te ajut să-ți redescoperi sănătatea emoţională şi potenţialul în cel mai scurt timp cu cea mai revoluționară abordare

De când mă țin minte, îmi doream să ajut oamenii.Când eram mică, visam să fiu medic. Apoi profesoară.Dar viața m-a ghida...
22/05/2026

De când mă țin minte, îmi doream să ajut oamenii.
Când eram mică, visam să fiu medic. Apoi profesoară.
Dar viața m-a ghidat spre profesia în care am simțit că pot contribui cel mai profund în viața oamenilor — aceea de psiholog.
Astăzi, de Ziua Psihologului, simt recunoștință pentru fiecare om care a avut încredere să-și deschidă sufletul în fața mea.
Pentru fiecare conversație sinceră, fiecare lacrimă, fiecare moment de claritate și liniște regăsit împreună.
Psihologia, pentru mine, nu a fost niciodată doar despre cunoștințe.
Este despre conexiune umană.
Despre prezență.
Despre a-l face pe celălalt să simtă că nu este singur.
Despre capacitatea de a vedea dincolo de frică, durere și confuzie — sănătatea și lumina care există deja în fiecare om.
În toți acești ani am înțeles că, uneori, cel mai valoros lucru pe care îl poți oferi unui om este să-l ajuți să-și amintească cine este cu adevărat.
Sunt profund recunoscătoare pentru acest drum.
Și pentru faptul că pot face ceea ce iubesc. 🤍
La mulți ani tuturor psihologilor care aduc mai multă înțelegere, speranță și liniște în viețile oamenilor.

De ce tehnicile nu întotdeauna funcționează în eliberarea de anxietate?De multe ori, când simțim anxietate, primul impul...
19/05/2026

De ce tehnicile nu întotdeauna funcționează în eliberarea de anxietate?
De multe ori, când simțim anxietate, primul impuls este să facem ceva ca să scăpăm de ea.
Respirații.
Exerciții.
Tehnici de calmare.
Controlul gândurilor.
Și, uneori, ele chiar ajută.
Pe moment.
Dar poate ai observat și tu:
sunt momente în care, chiar dacă aplici tehnicile „corect”…
starea nu dispare.
Și atunci apare întrebarea:
„Ce nu fac bine?”
Adevărul este că nu faci nimic greșit.
Doar că, fără să-ți dai seama, încerci să rezolvi anxietatea la nivelul efectului, nu al sursei.
Pentru că anxietatea nu este, în esență, o problemă de respirație.
Nu este o problemă a corpului.
Și nici măcar o problemă a situației din viața ta.
Anxietatea este o experiență creată din interior, prin gând — moment de moment.
Iar tehnicile, de cele mai multe ori, încearcă să schimbe efectul:
senzațiile din corp, ritmul inimii, starea de agitație.
Dar dacă sursa rămâne neînțeleasă,
efectul revine.
De aceea, uneori simți că te lupți.
Că trebuie să aplici mereu ceva.
Că liniștea depinde de cât de bine „controlezi” starea.
Dar liniștea nu vine din control.
Liniștea apare natural atunci când mintea se așază.
Când vezi, chiar și pentru o clipă,
că ceea ce trăiești este creat din gând…
nu din realitatea în sine.
Și atunci ceva se schimbă subtil:
Nu mai este nevoie să fugi de stare.
Nu mai este nevoie să o „repari”.
Pentru că începi să vezi că ea trece,
la fel cm trec și gândurile.
Tehnicile pot fi utile.
Dar nu sunt sursa liniștii tale.
Liniștea nu este ceva ce construiești.
Este ceva ce descoperi,
dincolo de zgomotul gândurilor.

De multe ori trăim ca și cm viața noastră ar fi o listă de probleme de rezolvat.Ne gândim la ce a fost… sau la ce urmea...
04/05/2026

De multe ori trăim ca și cm viața noastră ar fi o listă de probleme de rezolvat.
Ne gândim la ce a fost… sau la ce urmează…și, fără să observăm, pierdem singurul loc în care viața chiar există: acum.
Există o diferență subtilă, dar profundă —
între situația ta de viață și viața ta.
Situația ta de viață este povestea:
rolurile, grijile, planurile, reușitele și fricile tale.
Toate acestea trăiesc în timp… în gând.Dar viața ta nu este acolo.
Viața ta este acest moment:respirația pe care o simți,corpul tău aici,liniștea sau agitația care trece prin tine,clipa aceasta vie.
Aici nu există toată povara.Aici există doar un pas.Un moment.O prezență.
Când începi să vezi asta,nu mai duci „toată viața” pe umeri.Doar întâlnești ceea ce este acum.Iar asta este mult mai ușor decât pare.
Din acest spațiu, apare ceva natural:
claritate…energie…și un fel de liniște care nu trebuie creată.
Nu pentru că problemele dispar,ci pentru că nu te mai pierzi în ele.Și, încet, observi:viața nu este ceva de reparat.Este ceva de trăit.Acum.

"Din momentul în care ne-am născut, am tot trecut prin diferite uși. Acel moment a reprezentat o ușă foarte mare și o sc...
25/04/2026

"Din momentul în care ne-am născut, am tot trecut prin diferite uși. Acel moment a reprezentat o ușă foarte mare și o schimbare foarte mare. Și, de atunci, am tot trecut pragul a numeroase uși.
Am venit în această viață echipați cu toate lucrurile necesare pentru a trăi pe deplin, în abundență. Avem toată înțelepciunea și cunoștințele necesare. Avem toate calitățile și abilitățile necesare. Avem toată iubirea necesară. Viața e gata să ne sprijine și să aibă grijă de noi. Trebuie să conștientizăm asta și să avem încredere că așa stau lucrurile.
Ușile se închid și se deschid întruna; dacă rămânem ancorați în sine, vom fi în siguranță indiferent ce praguri trecem. Chiar și când vom trece de ultima ușă pe această planetă, nu e sfârșitul. E pur și simplu doar începutul unei noi aventuri. Să avem încredere că e în ordine să trăim schimbarea!
Azi e o nouă zi. Vom avea parte de numeroase experiențe noi și minunate. Suntem iubiți. Suntem în siguranță"

21/04/2026

Te simți obosit(ă)? Ascultă asta…

„Lasă mintea să vină așa cm vrea;doar că tu să nu mergi cu ea.Cel mai bun vânzător din lumenu-ți poate vinde nimicdacă ...
21/04/2026

„Lasă mintea să vină așa cm vrea;
doar că tu să nu mergi cu ea.
Cel mai bun vânzător din lume
nu-ți poate vinde nimic
dacă tu nu cumperi.”
— Mooji
Dacă observi mintea cu atenție, vei vedea:
Mintea este un vânzător foarte convingător.
Ea îți „vinde” constant lucruri precum:
anxietate,judecăți,scenarii despre viitorsau regrete din trecut.
Încearcă să te convingă:
„Acest gând este important;
trebuie să te uiți la el acum,
trebuie să te îngrijorezi imediat!”
Iar dacă nu ești suficient de atent,
aceste convingeri pot părea extrem de atrăgătoare.Odată ce le crezi,te-ai pierdut în ele.
Nu trebuie să alungi „vânzătorul”.
Nu trebuie să-i spui să tacă
(pentru că, cu cât îi spui mai mult să tacă,
cu atât vorbește mai tare).
Singurul tău rol este acesta:
Nu cumpăra.
Când mintea aduce un gând negativ,
doar privește-l și spune:
„Mulțumesc, dar nu cumpăr asta.”
Indiferent cât de priceput este vânzătorul,
el devine lipsit de putere,dacă „clientul” doar stă înapoi și observă —refuzând să „plătească”
cu atenția lui.
Data viitoare când vine un val de gânduri,
le vei simți din nou atrăgătoare.
Dar amintește-ți să spui:
„Nu cumpăr!”

Mulți oameni încă mai cred că, pentru a merge la psiholog, trebuie să ai un motiv „serios”… o problemă mare, o criză sau...
14/04/2026

Mulți oameni încă mai cred că, pentru a merge la psiholog, trebuie să ai un motiv „serios”… o problemă mare, o criză sau un moment de colaps.
Dar nu este doar despre asta.
De fapt, cea mai importantă întrebare pe care ar merita să ne-o adresăm este: „Sunt bine în interiorul meu?” Mă simt împăcat cu viața pe care o trăiesc? Simt bucurie, liniște, sens? Trăiesc în acord cu dorințele și visurile mele… sau doar „funcționez” zi de zi?
Pentru că starea noastră interioară este, de fapt, cea mai sinceră busolă. Ea ne arată dacă suntem în echilibru sau dacă, undeva pe drum, ne-am îndepărtat de noi înșine.
Și poate că nu este nevoie să așteptăm să „doară foarte tare” ca să ne permitem să fim ascultați, susținuți și ghidați.
Mult timp, mersul la psiholog a fost asociat cu ideea de „problemă psihică” sau cu slăbiciunea. Și, din păcate, această percepție încă mai există.
Dar, în realitate, cei care ajung la specialist sunt, de multe ori, oamenii conștienți și curajoși. Pentru că ei aleg să se uite în interiorul lor. Aleg să-și înțeleagă gândurile, emoțiile și reacțiile. Aleg să nu fugă de ceea ce simt.
Ei sunt acele persoane care nu se mulțumesc doar să supraviețuiască, ci își doresc să trăiască cu adevărat.
Care simt că viața poate fi mai ușoară, mai clară, mai autentică… și sunt deschiși să descopere cum.
Uneori, câteva conversații pot aduce mai multă lumină decât ani întregi de căutări în singurătate.
Pentru că nu este vorba despre a „repara” ceva în tine. Ci despre a vedea mai clar ceea ce deja este acolo.
Iar din acel loc… începe, de fapt, schimbarea

Pe scurt despre anxietate — problema nu începe în realitate, ci în gândul tău.La prima vedere, pare greu de acceptat. Pe...
31/03/2026

Pe scurt despre anxietate — problema nu începe în realitate, ci în gândul tău.
La prima vedere, pare greu de acceptat. Pentru că tot ceea ce simțim pare atât de real. Atât de convingător. Atât de „adevărat”.
Și totuși… dacă privești cu atenție, vei observa ceva esențial: nu realitatea în sine declanșează suferința, ci sensul pe care mintea îl dă acelei realități.
Un eveniment este neutru până în momentul în care este interpretat. Iar în acea clipă, gândul nu mai pare doar un gând — devine realitate trăită.
Așa începe anxietatea. Nu în viață, ci în relația noastră cu gândurile despre viață.
Mintea proiectează scenarii, anticipează, compară, analizează. Iar atunci când aceste gânduri sunt crezute fără a fi puse la îndoială, ele capătă putere. Devin convingeri. Devin filtre prin care începem să percepem totul.
Și, fără să ne dăm seama, nu mai trăim realitatea direct, ci o versiune a ei construită din gânduri.
De aici apare tensiunea interioară. Corpul reacționează la ceea ce mintea consideră real. Ritmul cardiac crește, respirația se modifică, apare neliniștea. Iar toate acestea par să confirme că „ceva nu este în regulă”.
Dar ceea ce trăim nu este întotdeauna un răspuns la prezent, ci la o interpretare a lui.
În timp, această confuzie — între realitate și gând — stă la baza multor forme de suferință psihică. Nu pentru că mintea este împotriva noastră, ci pentru că îi acordăm o credibilitate absolută.
Adevărata schimbare nu vine din controlul gândurilor, ci din înțelegerea naturii lor.
Pentru că, în esență, problema nu a fost niciodată în realitate.
Ci în felul în care gândul a fost confundat cu ea.

Nu pierdem încrederea în oameni…ci în siguranța vieții.De multe ori credem că problema este la oameni.Că nu putem avea î...
30/03/2026

Nu pierdem încrederea în oameni…
ci în siguranța vieții.
De multe ori credem că problema este la oameni.Că nu putem avea încredere pentru că am fost răniți, dezamăgiți, trădați.
Și, da… experiențele dor.Lasă urme.
Dar, dincolo de oameni, există ceva mai profund:felul în care ne raportăm la viață.
Dacă viața ni se pare nesigură,
vom privi oamenii cu suspiciune.
Dacă viața pare imprevizibilă,
vom încerca să controlăm relațiile.
Dacă simțim că „ni se poate lua totul”,
vom trăi cu frica de a pierde.
Și atunci nu mai este vorba doar despre oameni…ci despre lipsa unui loc interior în care să ne simțim în siguranță.
Desigur, asta nu înseamnă că trebuie să avem încredere în orice persoană.Există situații în care înțelepciunea ne arată clar să punem limite sau chiar să păstrăm distanța.
Dar chiar și aceste limite sănătoase vin din claritate, nu din frică.
În schimb, când începi să ai încredere în viață,
se schimbă felul în care îi vezi pe ceilalți.
Nu pentru că ei devin perfecți.
Ci pentru că tu nu mai trăiești din frică.
Nu mai ai nevoie să știi sigur că nu vei fi rănit.
Nu mai ai nevoie de garanții.
Nu mai cauți controlul în fiecare detaliu.
Pentru că începi să simți că, indiferent ce se întâmplă,vei putea face față.
Pentru că, în esență,
încrederea nu vine din ceea ce fac ceilalți.
Vine din relația ta cu viața. ♥️

Dragă om care ai învățat să fii dur cu tine,Poate nici nu ți-ai dat seama când s-a întâmplat asta.Când vocea din interio...
27/03/2026

Dragă om care ai învățat să fii dur cu tine,
Poate nici nu ți-ai dat seama când s-a întâmplat asta.
Când vocea din interior a început să fie mai aspră decât orice altă voce din lume.
Când ai început să ceri de la tine mai mult decât ai cere de la oricine altcineva.
Te-ai obișnuit să te corectezi.Să te grăbești.Să te judeci pentru fiecare pas greșit.Să nu fie niciodată „destul”.
Dar spune-mi…cât de departe te-a dus asta, cu adevărat?
Și mai ales… cu ce preț?
A fi blând cu tine nu înseamnă să renunți.
Nu înseamnă să devii slab. Nu înseamnă să te complaci.Înseamnă să nu mai fii împotriva ta.
Înseamnă să te oprești, măcar pentru o clipă și să te vezi nu ca pe un proiect de reparat… ci ca pe un om care a făcut tot ce a știut, cu ceea ce a avut.
Poate că nu ai avut întotdeauna răspunsurile.Poate ai greșit.Poate ai ales din frică, din grabă, din durere.
Dar chiar și atunci… ai încercat.Și asta contează.
Blândețea față de tine nu este ceva ce trebuie să înveți din greu.
Este ceva ce îți permiți.Este momentul acela în care nu mai ridici vocea în tine.În care nu te mai critici.În care nu te mai compari.Este acel „e în regulă” spus în tăcere.
Nu pentru că totul este perfect…ci pentru că tu meriți pace.
Și poate că nu vei deveni dintr-o dată mai blând.Poate vei uita.Poate vei cădea iar în vechiul mod de a vorbi cu tine.
Dar de fiecare dată când îți amintești…îți poți oferi încă o șansă.
Nu trebuie să te transformi peste noapte.
Doar să fii mai aproape de tine…cu puțin mai multă căldură.
Pentru că, în final,relația pe care o ai cu tine
este locul în care trăiești în fiecare zi.
Și meriți ca acel loc să fie blând❤️

Creierul nu se reface datorită unui număr mare de stimuli.El se reface atunci când dispare zgomotul.Neuroștiința arată u...
26/03/2026

Creierul nu se reface datorită unui număr mare de stimuli.
El se reface atunci când dispare zgomotul.
Neuroștiința arată un lucru care nu prea se potrivește cu ritmul vieții moderne:
liniștea profundă declanșează procesele de regenerare ale creierului.
Și nu este vorba doar despre „a te relaxa”.
Este vorba despre absența reală a stimulilor.
Dar există ceva și mai subtil…
Nu doar zgomotul exterior ne obosește.
Ci și zgomotul interior — fluxul constant de gânduri pe care îl trăim ca fiind real și urgent.
Când mintea este plină,corpul rămâne în tensiune.Când mintea se liniștește,
corpul începe să se regleze natural.
Liniștea nu este ceva ce trebuie creat.
Ea nu vine din control sau din efort.
Când creierul se află într-o liniște de durată:
– scade nivelul cronic de cortizol
– se activează hipocampul (memorie și învățare)
– în modelele experimentale crește neurogeneza
– conexiunile neuronale se reorganizează
Majoritatea oamenilor cred că oboseala înseamnă lipsă de motivație.
Nu.Este o minte prea încărcată.
Într-o lume plină de notificări și informații,
încercăm să adăugăm și mai mult:
mai multe tehnici, mai mult control, mai mult efort.
Dar poate nu despre „mai mult” este vorba…
Uneori nu ai nevoie de mai multă informație.Nu ai nevoie de mai multe tehnici Nu ai nevoie de mai mult conținut.
Ai nevoie de spațiu.De liniște.De pauză.
Pentru că acolo…totul începe să se așeze de la sine.

Address

Chisinau

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Ludmila Guzun posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category