25/03/2026
Gripa aviară este o boală virală infecțioasă care afectează în principal păsările, fiind cauzată de diferite tulpini de virusuri influenței aviare.
Printre acestea, virusul H5N1 este unul dintre cei mai notorii, cunoscut pentru capacitatea sa de a provoca boli severe și mortalitate ridicată în rândul păsărilor domestice și sălbatice. Virusurile gripei aviare se răspândesc preponderent prin contact direct și indirect cu păsările infectate și mediile contaminate, ceea ce face ca piețele de păsări vii și fermele avicole să fie puncte critice pentru transmiterea bolii. În plus, păsările sălbatice, în special cele acvatice, joacă un rol esențial în diseminarea virusului pe distanțe mari, datorită capacității lor de a transporta virusul fără a prezenta simptome evidente. Există câteva modalități de transmitere a virusului gripei aviare:
Contact Direct cu păsările infectate, fie că sunt vii sau moarte, este o cale principală de transmitere. Acest lucru se poate întâmpla în fermele avicole, piețele de păsări vii sau în timpul manipulării păsărilor moarte.
Contact Indirect. Virusul poate supraviețui în excrementele, penele și secrețiile respiratorii ale păsărilor infectate. Contactul cu aceste materiale, fie prin manipulare directă sau prin contaminarea echipamentelor, apei sau hranei, poate duce la infecție.
Aerosoli și Praf. Virusul se poate răspândi prin aerosoli și praf contaminat, mai ales în spații închise cm ar fi halele avicole sau piețele de păsări vii. Inhalarea acestor particule poate duce la infecție.
Apă și Alimente Contaminate
Surse de apă: Apa contaminată cu excrementele păsărilor infectate poate fi o sursă de infecție pentru alte păsări și ocazional pentru mamifere, inclusiv oameni.
Hrana contaminată: Consumul de alimente contaminate cu virusul poate duce la infecție, deși acest mod este mai puțin comun comparativ cu altele.
Transmitere la Mamifere
Contact cu mamifere infectate: Deși rare, au fost documentate cazuri de transmitere la oameni și alte mamifere prin contact cu mamifere infectate, cm ar fi pisici, câini și foci.
Răspândire în crescătorii: În fermele de blană, cm ar fi cele de nurci, transmiterea poate avea loc prin contact direct între animalele infectate și neinfectate.
Transmitere Zoonotică la Oameni
Manipularea păsărilor: Persoanele care manipulează păsări infectate, cm ar fi fermierii, lucrătorii din piețele de păsări vii și personalul din abatoare, sunt expuse unui risc crescut.
În situația confirmării gripei aviare atât la păsările de curte, cât și la păsările sălbatice, se iau mai multe măsuri pentru a gestiona și a limita răspândirea virusului. Aceste măsuri includ:
Izolarea și sacrificarea păsărilor infectate și cele suspecte imediat pentru a preveni contactul cu alte animale sănătoase. În cazuri severe, se poate decide sacrificarea acestora pentru a opri răspândirea bolii.
Decontaminarea și igiena riguroasăca fermelor și altor locuri de creștere a păsărilor de curte pentru a elimina virusul. De asemenea, se aplică igiena strictă pentru a preveni reinfectarea.
Restricții de mișcare pentru păsările din fermele afectate și monitorizarea transportului păsărilor pentru a evita propagarea virusului în alte locații.
Supraveghere epidemiologică prin monitorizarea evoluției bolii în fermele afectate și în populațiile de păsări sălbatice, de către autoritățile veterinare, pentru a detecta rapid eventuale focare suplimentare și pentru a interveni prompt.
Informarea și educația proprietarilor de ferme și comunităților locale despre simptomele gripei aviare, măsurile de prevenire și procedurile de raportare a suspiciunilor pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă în caz de necesitate.
Cooperare internațională pentru schimbul rapid de informații și pentru coordonarea eforturilor în cazul unor epidemii transfrontaliere.
Sunt puse în aplicare măsuri suplimentare de monitorizare și supraveghere la păsări pentru a evalua situația bolii și pentru a controla răspândirea. Măsurile respective sunt menținute timp de cel puțin 30 de zile după eradicarea virusului din unitatea infectată.
Virusurile gripale sunt imposibil de eradicat și infecțiile zoonotice vor continua să apară. Pentru a minimiza riscul pentru sănătatea publică, supravegherea de calitate atât a populației animale, cât și a populației umane, investigarea amănunțită a fiecărei infecții umane și planificarea pandemiei bazată pe risc sunt esențiale. Printre acestea se numără:
restricționarea accesului păsărilor sălbatice la păsările de curte și a contactului cu acestea;
evitarea iazurilor sau a altor suprafețe de apă din spațiile de păsări de curte la care ar avea acces păsările sălbatice;
izolarea păsărilor domestice în interior cât mai mult posibil în perioadele cu risc ridicat;
utilizarea ecluzelor igienice și restricționarea accesului persoanelor la adăposturile pentru păsări de curte.
reducerea la minimum contactul cu animalele din zonele cunoscute a fi afectate de virușii gripei animale, inclusiv fermele și locurile în care animalele vii pot fi vândute sau sacrificate și să evite contactul cu orice suprafețe care par a fi contaminate cu fecale de animale.
copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și postpartum (până la 6 săptămâni) sau persoanele cu sistemul imunitar suprimat nu trebuie să colecteze ouă și nici să asiste la sacrificare sau la pregătirea alimentelor.
efectuarea igienii mâinilor, de preferință prin spălarea pe mâini fie cu săpun și apă (mai ales dacă există murdărie vizibilă a mâinilor) sau folosind creme pentru mâini cu alcool, și în toate cazurile cât mai frecvent, temeinic și des posibil – dar mai ales înainte și după contactul cu animalele și mediul lor.
practicarea obiceiurilor bune de siguranță alimentară: separarea cărnii crude de alimentele gătite sau gata de consumat, păstrarea curată și spălarea mâinilor, gătirea temeinică a alimentelor și manipularea și depozitarea corectă a cărnii.
Mediu contaminat: Contactul cu medii contaminate, cm ar fi piețele de păsări vii și echipamentele de manipulare a păsărilor, poate duce la infecții la oameni.
