23/07/2026
Cum facem o evaluare psihologică la cabinetele Psih. Ilieșu și cm avem un psihodiagnostic acurat, din punct de vedere psihologic:
Există tot mai mulți oameni care zic că au probleme de memorie (majoritatea zic că uită ce au făcut recent) iar apoi își aduc aminte sau nu se pot concentra.
Unii zic din start că e ADHD și în urma evaluării rezultă că nu este așa ceva, alții nici măcar nu se gândesc la ADHD sau nu știu ce înseamnă și în urma evaluării descoperă că e ADHD și încercau tot felu de tratamente sau soluții pentru problemele de atenție sau anxietate, când defapt și problemele de atenție și anxietatea rezultau din ADHD nediagnosticat corect și netratat.
În acest caz vrem să vedem dacă e ADHD sau altceva care seamănă și dă anumite simptome de atenție și concentrare dar nu are nicio legătură cu ADHD.
Cum arată o evaluare de acest tip?
Se face diagnosticul diferențial între ADHD și ceea ce seamănă cu ADHD. Adică evaluăm ADHD cu testul DIVA 5 și apoi evaluăm tulburările care dau simptome care seămănă cu ADHD separat. Pentru că aici apare confuzia. În ordinea probabilității, ceea ce seamănă cel mai mult cu ADHD, dar nu e ADHD:
1. Anxietatea (cam toate tulburările de anxietate)
2. Depresia mai ales când e comorbidă cu anxietatea - dar asta e cam evidentă cu ochiul liber
3. Anunite tulburări de personalitate care dau impulsivitate crescută
4. Consum de substanțe
5. Efectiv stres crescut care nu e o patologie
6. Sindrom de epuizare profesională sau personală / burnout
7. Cauze organice / medicale care trebuie excluse de un doctor - cele mai frecvente fiind din zona endocrinologiei, neurologiei și diabet/nutriție
8. Demență după o vârstă
Astea sunt totuși chestii basic, se învață în facultate cm se face diagnosticul diferențial, adică din mai multe care seamănă, care e defapt? Habar n-am de ce unii din colegi nu au logica asta, având în vedere că unii din pacienții care ajung pentru astfel de evaluări psihologice au mai fost anterior la 1-7-8 colegi.
Nu înseamnă că nu pot exista comorbidități (adică în același timp să fie nu doar o tulburare, ci 2 sau 3 etc.) Și acolo trebuie văzută care e "tulburarea rădăcină", adică tulburarea primară din care derivă celelalte, adică tulburările secundare. Pentru că diagnosticul corect și acurat al celei primare va duce la un plan de tratament corect - se leagă una de alta.
Iar în anxietate, la anumiți pacienți la care nu trece nicicum anxietatea, mai ales la persoanele care acuză probleme de atenție majore, care au încercat și psihoterapie și tratament și ambele - pentru anxietate - uneori descoperim că tulburarea primară e ADHD și anxietatea nu trece complet până nu se tratează ADHD care e cauza, pentru că anxietatea e tulburare secundară ADHDului.
Oricum cazurile de pcienți cu cu ADHD sunt mai rare. Dar nu chiar așa rare. Aș zice că sunt nedescperite. Adică nediagnosticate corect.
De obicei e anxietate și stres care dau simptome pseudocognitive și oamenii se gândesc că au ADHD - dificultați de atenție și concentrare pe bază de stres, anxietate, epuizare sau somn insuficient sau de slabă calitate.
ADHD mai are un aspect important de menționat. Trebuie să fi debutat în copilărie. Nu se poate să apară din senin la vârsta adultă. E de 3 tipuri. 1. Tipul deficit de atenție; 2. Tipul hiperkinetic-impulsiv; 3. Tipul mixt - adică o combinație între 1 și 2.
Psih. Ilieșu Iulian
Whats App: 0740677960