Eliza Dălvaru • un Altfel de Psiholog •

Eliza Dălvaru • un Altfel de Psiholog • Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Eliza Dălvaru • un Altfel de Psiholog •, Psychologist, Bacau.

🌿 Psiholog clinician | Coach | Psihoterapeut în formare
👑 Co-fondator Om de Milioane
👥 Cabinet & Suport emoțional: Copii |Adolescenți | Adulți
✨ Claritate, echilibru emoțional și soluții pentru tine și familia ta
✉️ Programări & detalii în mesaj privat

23/08/2026

Ai picat sau ai trecut testul? 🧠

Dacă ai avut impresia că am spus cuvântul „somn”, nu îți face griji, creierul tău doar a făcut o conexiune logică rapidă și a creat o amintire falsă!

Scrie-mi în comentarii: ai zis DA sau NU? 👇

21/08/2026

Dacă simți că „lucrul cu tine” a ajuns să te obosească mai mult decât te ajută, poate e momentul să te oprești puțin. Scopul nu e să devii perfect, ci să fii mai liniștit cu tine.

🛑 Paradoxul copilului bun: De ce a vorbi nu înseamnă întotdeauna a fi conectat la tine?De câte ori auzim despre „copilul...
14/08/2026

🛑 Paradoxul copilului bun: De ce a vorbi nu înseamnă întotdeauna a fi conectat la tine?

De câte ori auzim despre „copilul cuminte” sau despre „reprimarea emoțională”, ne imaginăm automat un copil tăcut, timid, care stă cuminte într-un colț și execută tot fără să comenteze.

Așa că, atunci când un părinte aude că fiul sau fiica lui și-a reprimat emoțiile, prima reacție este adesea:

👉 „Ce vorbiți? Cum să fie reprimat/ă? Doar își spunea mereu părerea, mai comentam, ne mai contraziceam!”

Aici apare Paradoxul copilului bun: din punct de vedere psihologic, reprimarea emoțională nu înseamnă întotdeauna tăcere.

🎭 Marea capcană: A vorbi nu înseamnă a fi conectat la ce simți

Un copil poate să fie vocal, să comenteze, să aibă reacții sau chiar să fie numit „dificil”, dar în interiorul lui să fie complet deconectat de la propriile emoții autentice.

De ce se întâmplă asta?

1. A învățat ce emoții au voie să existe și ce emoții sunt „interzise”:

Poate că avea voie să fie ironic sau rațional, dar nu avea voie să fie cu adevărat vulnerabil, rănit sau furios fără să primească la schimb vinovăție, pedeapsă sau retragerea iubirii.

2. A învățat să spună ce „trebuie” ca să stingă focul:

Uneori, copilul învață să vorbească, să își ceară iertare sau să poarte argumente ca un mecanism de apărare, pentru a ghici ce vrea adultul din față și a readuce siguranța în casă.

3. A renunțat la propriul adevăr pentru a păstra relația:

Dacă a exprima ce simți cu adevărat aduce haos sau respingere, creierul copilului face o alegere simplă de supraviețuire: își taie contactul cu propriul corp și cu propriile simțiri.

💔 Cum arată asta la vârsta adultă?

1.Copilul prins în acest paradox devine adultul care:
Știe să argumenteze orice din cap, dar când îl întrebi „Tu ce simți acum?”, rămâne în blocaj.

2. Își cere scuze pentru că are emoții („Îmi pare rău că mă simt așa”).

3. Funcționează pe „modul luptă” sau „modul de a face pe plac”, dar se trezește la un moment dat în burnout, stres cronic sau depresie, fără să înțeleagă de unde vin.

💡 Ce înseamnă, de fapt, un spațiu sigur pentru copilul tău?

A-i da voie copilului să se exprime nu înseamnă doar să îl lași să vorbească. Înseamnă:

• Să îi permiți să aibă emoții inconfortabile pentru tine fără să îl faci să se simtă un „copil rău”.

• Să nu condiționezi iertarea sau iubirea de capacitatea lui de a-ți face pe plac.

• Să înțelegi că un copil care se revoltă sau e vulnerabil în fața ta este un copil care se simte în siguranță să fie el însuși.

Reglarea emoțională nu se învață prin conformare și dresaj, ci prin conectare reală.

În cabinet, când lucrez cu un adult, ajungem de multe ori la copilul sau adolescentul care a fost. 💭La momentul în care ...
05/08/2026

În cabinet, când lucrez cu un adult, ajungem de multe ori la copilul sau adolescentul care a fost. 💭

La momentul în care a învățat că e mai sigur să tacă, să nu deranjeze și să fie „cuminte”. Și la prețul uriaș pe care îl plătește azi: frica de a spune „nu”, teama de conflict și sentimentul că nu știe cine este cu adevărat.

De asta mă uit complet diferit la adolescenții care încep să se revolte, să contrazică sau să-și apere cu îndârjire punctul de vedere.

Din punct de vedere al neurobiologiei și al psihologiei dezvoltării, această etapă de rezistență se numește individualizare. Nu este o defecțiune de comportament și nici o lipsă de respect. Este pur și simplu momentul în care creierul lor își construiește autoeficacitatea, adică acel sentiment profund de „eu pot”, „eu contez” și „eu am o voce”. 🧠

Un adolescent care n-a exersat separarea de părinți devine, de cele mai multe ori, adultul care se pierde pe sine ca să le facă celorlalți pe plac. 🧭

Problema e că această căutare a Sinelui vine la pachet cu multă stângăcie. Ei nu știu încă cm să-și apere spațiul fără să rănească sau fără să dărâme totul în jur.

Și exact de asta am iubit atât de mult atelierele de dezvoltare personală pe care le-am ținut cu ei. 🌿

Le oferă un cadru sigur și neutru. Un loc unde nu vin să fie „corectați” sau judecați, ci un spațiu în care învață cm să-și folosească vocea cu maturitate, cm să pună limite sănătoase și cm să capete încredere în ei. Iar pentru părinți, atelierele astea devin o gură de aer și o punte de comunicare pe care nu reușeau să o construiască singuri.

Până ne vom revedea în format fizic, rămânem conectați în mediul online, unde continui să lucrez prin ședințe individuale atât cu adulții, cât și cu adolescenții. 💻✨

Dar când mă întorc pe teren, abia aștept să deschid din nou înscrierile pentru atelierele fizice de dezvoltare personală. Până atunci, dacă simți că ai nevoie de un spațiu de ghidare pentru tine sau pentru copilul tău, programările online rămân deschise. 📩

O schimbare importantă și un nou capitol pe această pagină 🌸✨Dacă mă urmărești de ceva timp, știi că de-a lungul anilor ...
03/08/2026

O schimbare importantă și un nou capitol pe această pagină 🌸✨

Dacă mă urmărești de ceva timp, știi că de-a lungul anilor am abordat aici o paletă extrem de largă de teme: de la dinamica de cuplu și intimitate, până la nutriție, psihoeducație și dezvoltare personală.

Pasiunea mea pentru psihologie, mintea umană și un stil de viață echilibrat m-a purtat prin mai multe specializări: pentru că iubesc tot ceea ce studiez și aplic și refuz să renunț la vreunul dintre aceste domenii. Ele se completează reciproc.

Totuși, pe măsură ce comunitatea noastră a crescut, am realizat că fiecare dintre aceste specializări merită spațiul ei dedicat. Din acest motiv, am ales să fac o delimitare clară pe canale de comunicare, astfel încât conținutul anterior despre cuplu, sexologie și nutriție nu mai este disponibil pe această pagină, ci s-a mutat acolo unde îi este locul:

❤️ Relații de cuplu, intimitate & sexologie

Tot conținutul dedicat dinamicilor de cuplu se găsește de acum exclusiv pe canalele mele de
Instagram și TikTok:

https://www.tiktok.com/?_r=1&_t=ZN-98ZtkxcVYV4
https://www.instagram.com/unaltfeldepsiholog?igsh=Y2xwbjlyZXBmbjhh&utm_source=qr

🥗 Nutriție & stil de viață echilibrat

Pentru resurse și conținut axat pe nutriție, te aștept pe pagina dedicată de Instagram: https://www.instagram.com/nutritie_by_unaltfeldepsiholog?igsh=d2pzaDViZTduMWYw&utm_source=qr

🌿 Ce devine această pagină de Facebook?

Un spațiu dedicat exclusiv de psihoeducație și sănătate emoțională pentru întreaga familie. Voi publica constant resurse, sfaturi și ghidaj pentru:

> 🧸 Copii & Adolescenți: Gestionarea emoțiilor intense, încredere în sine, adaptare școlară și conectare.
> 🧠 Adulți: Anxietate, stres, autocunoaștere, depășirea blocajelor și provocările de zi cu zi.
> 👨‍👩‍👧 Părinți: Recomandări pentru o relație armonioasă cu cei mici.

💡 P.S. Pe lângă tot ce construim în mediul online, pregătesc în tihnă, pe fundal, un proiect tare drag mie... În timp, la momentul potrivit, ne vom reconecta și în spațiul fizic, față în față, atât pentru consultații cu cei mari, cât și pentru lucrul cu cei mici. Dar până atunci, rămânem aproape aici! 🤫✨

Mulțumesc că ești aici și că evoluăm împreună! Ne vedem în comentarii sau pe canalele dedicate, în funcție de ce te pasionează cel mai mult. 🤍

Schimbă-ţi viaţa!

31/07/2026

Etichetele pe care le primești nu sunt diagnostice, ci doar limitele de toleranță ale mediului în care te afli.

Când un sistem (familie, relație, mediu de lucru) nu are capacitatea sau maturitatea să gestioneze o resursă, o va numi întotdeauna „defect”, „exagerare” sau „problemă”.

Din punct de vedere psihologic, multe dintre așa-zisele tale „defecte” sunt, în realitate, mecanisme de adaptare extrem de eficiente sau trăsături de personalitate hiper-dezvoltate care pur și simplu nu au fost integrate corect:

🗣️ „Vorbești prea mult” – Capacitate verbală, nevoie de exprimare și procesare externă. Fără un spațiu de ascultare, devine zgomot. În contextul potrivit, devine abilitate de comunicare, de analiză sau facilitare.

🧠 „Analizezi totul prea mult” – Gândire critică, orientare spre detalii și hiper-vigilență. Într-un mediu haotic este o povară; într-o structură strategică este o resursă esențială.

💗 „Ești prea sensibilă” – Reactivitate la stimuli și empatie ridicată. Într-un mediu invalidant te copleșește; în lucrul cu oamenii sau în artă devine instrumentul principal de lucru.

🏆 „Ești prea încăpățânată” – Autonomie, rezistență la presiune externă și determinare.

Miza nu este să-ți diminuezi trăsăturile ca să devii ușor de digerat pentru alții. Miza este să schimbi contextul și să înveți cm să-ți folosești structura, namolul și resursele în favoarea ta, nu împotriva ta.

18/07/2026

Social media a democratizat diagnosticele și a distrus nuanțele. Dacă cineva nu răspunde la timp sau își protejează spațiul, nu înseamnă că e „narcisist”. Uneori, oamenii au doar o zi proastă, sunt ocupați sau pur și simplu nu au un interes real pentru noi. Să punem etichete clinice pe interacțiuni umane absolut normale e doar o mască pentru propria neputință de a accepta realitatea brută.

13/07/2026

Nimeni nu îți poate da permisiunea să fii tu însăți. O iei singură atunci când înțelegi că tu ești singura care trăiește cu consecințele propriilor alegeri.

Să îți asumi direcția – cu toate riscurile ei – nu te face o persoană rigidă. Te face un om care a încetat să își mai negocieze liniștea.

📌 Follow dacă ai ales să nu te mai scuzi pentru deciziile tale.

Biologia nu funcționează pe bază de politețe. Când un mediu îți produce o suferință profundă, corpul tău memorează peric...
10/07/2026

Biologia nu funcționează pe bază de politețe. Când un mediu îți produce o suferință profundă, corpul tău memorează pericolul, iar garda sus devine noul tău mod de operare. Să ceri deschidere acolo unde ai semănat respingere denotă o lipsă uriașă de maturitate.

🛑 Problema reală? Să fii bodyguard-ul tău 24/7 te lasă fără pic de energie vitală. Ajungi să trăiești într-o alertă continuă, iar asta îți macină sănătatea.

Ca psiholog, înțeleg exact dinamica din spatele acestei epuizări. În cabinet, nu te învăț să „treci peste”, ci lucrăm aplicat pentru a-i reda sistemului tău nervos siguranța, învățând cm să decuplezi hiper-vigilența și cm să setezi limite care nu mai lasă loc de manipulare.

📩 Locurile pentru terapie (online) sunt limitate pentru luna aceasta. Dacă ai obosit să porți această armură grea de una singură și vrei să îți recapeți liniștea, trimite-mi un mesaj privat cu textul „SIGURANȚĂ”.

Tu de câte ori ai fost numită „rece” doar pentru că te protejai? 👇

09/07/2026

Să mai lăsăm diagnosticele de pe internet și să ne revenim puțin la realitate.

Asta nu înseamnă că unii oameni nu au comportamente dificile sau tulburări reale. Însă o structură psihică este mult prea complexă pentru a fi etichetată din două-trei clipuri văzute în feed.

Ca psiholog clinician, vă spun sigur: un diagnostic nu se pune pe rețelele de socializare de către oameni fără pregătire. Și, atenție, din punct de vedere legal, nu îl pune nici măcar un psihoterapeut sau un psiholog cu o altă specializare (educațională, organizațională etc.). Stabilirea unui psihodiagnostic este treaba exclusivă a unui psiholog clinician sau a unui medic psihiatru, în urma unei evaluări riguroase în cabinet.

Putem să ne punem limite și să ne protejăm foarte bine fără să aruncăm cu termeni medicali în stânga și în dreapta.

Voi de câte ori ați auzit cuvintele astea folosite complet aiurea în ultima vreme? 🤷‍♀️👇

Address

Bacau

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Eliza Dălvaru • un Altfel de Psiholog • posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Eliza Dălvaru • un Altfel de Psiholog •:

Shortcuts

Featured

Share

Category