Alina Tanasache- Nutritie si Dietetica Clinica, BACĂU/Medical Prof Clinic, Medical Top, ONEȘTI/Medintern, Bacau (2026)

23/08/2026

⁉️V-ați întrebat vreodată de ce anumite 𝙖𝙡𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙚 𝙙𝙚𝙫𝙞𝙣 𝙥𝙧𝙚𝙛𝙚𝙧𝙖𝙩𝙚 , 𝙞𝙖𝙧 𝙖𝙡𝙩𝙚𝙡𝙚 𝙘𝙧𝙚𝙚𝙖𝙯𝙖̆ 𝙖𝙫𝙚𝙧𝙨𝙞𝙪𝙣𝙚 𝙖𝙡𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙖𝙧𝙖̆?
Veți spune, simplu, nu îmi place gustul, însă refuzul
de a consuma un anumit aliment este rareori o simplă preferință gustativă.

ℹ️Aversiunea alimentară reprezintă o reacție psihofiziologică complexă la intersecția dintre neurobiologie, experiența din copilărie și alegerea conștientă personală.

ℹ️Fie că se manifestă ca o respingere la nivel vizual provocată de o 𝙖𝙢𝙞𝙣𝙩𝙞𝙧𝙚 𝙙𝙞𝙣 𝙘𝙤𝙥𝙞𝙡𝙖̆𝙧𝙞𝙚 𝙨𝙖𝙪 𝙘𝙖 𝙤 𝙙𝙚𝙘𝙞𝙯𝙞𝙚 𝙡𝙖 𝙢𝙖𝙩𝙪𝙧𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚, relația noastră cu hrana reflectă modul în care procesăm siguranța, controlul și propriile valori.

ℹ️Multe aversiuni alimentare din prezent își au rădăcinile în primii ani de viață, deoarece creierul uman este programat să asocieze rapid un aliment cu o stare de rău fizic , 𝙪𝙣 𝙢𝙚𝙘𝙖𝙣𝙞𝙨𝙢 𝙚𝙫𝙤𝙡𝙪𝙩𝙞𝙫 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙥𝙧𝙖𝙫𝙞𝙚𝙩̦𝙪𝙞𝙧𝙚 𝙘𝙪𝙣𝙤𝙨𝙘𝙪𝙩 𝙨𝙪𝙗 𝙣𝙪𝙢𝙚𝙡𝙚 𝙙𝙚 𝙀𝙛𝙚𝙘𝙩𝙪𝙡 𝙂𝙖𝙧𝙘𝙞𝙖 .

ℹ️Psihologul John Garcia a identificat acest efect în anii ‘50. În cadrul experimentelor sale, șobolanii au consumat apă îndulcită și au fost ulterior expuși la radiații care le provocau stare de vome/greață.
Deși starea de rău apărea la ore distanță de la consum, animalele refuzau categoric să mai atingă apa cu acel gust.

ℹ️O singură indigestie provocată de un ingredient în copilărie poate declanșa o respingere de lungă durată, hrănirea forțată, regula de a „mânca tot din farfurie” creează o asociere directă între actul alimentării și anxietate sau lipsa de autonomie.

ℹ️La polul opus se află aversiunea adoptată la vârsta adultă prin deliberare rațională, decizia de a elimina anumite preparate nu sunt create dintr-un reflex de apărare involuntar, ci din alinierea la principii etice, ecologice sau de sănătate ,precum adoptarea unui stil de viață vegan sau renunțarea la produsele ultraprocesate.

ℹ️Există numeroase studii din psihologia comportamentală ce dovedesc că alegerile conștiente pot reprograma percepția senzorială, un aliment refuzat inițial exclusiv din motive etice ajunge, în timp, să declanșeze un dezgust fiziologic.

✅Nu înseamnă că trebuie să te forțezi vreodată să mănânci ceva ce îți trezește disconfort, ci că poți privi acel aliment dintr-o poziție conștientă.

✅𝐇𝐫𝐚𝐧𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐞, 𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆.

⁉️ 𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑖𝑛𝑔𝑟𝑒𝑑𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑜𝑎𝑐𝑎̆ aversiune 𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑎̆ , 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑒?

Dietetician,
Alina Tănăsache

22/08/2026

🎯Merdenea sau croissant, margarină sau untură sau poate mai degrabă războiul aluaturilor și lecția despre caracter?

🎯Conflictul simbolic pornit după o afirmație în mediul online dintre merdenea și croissant nu este despre foietaj, ci despre o formă subtilă de snobism alimentar pe care o proiectăm, adesea inconștient, atunci când lăsăm eticheta și prețul unei gustări să devină o măsură a valorii umane, uitând că, dincolo de preț și ingrediente, hrana ar trebui să ne unească, nu să ne clasifice.

🎯În spatele etichetelor de „mâncare ieftină” versus „răsfăț culinar rafinat” se poate ascunde o lecție profundă despre propriul caracter, empatie și modul în care alegem să ne privim unii pe alții.

🎯Dacă vom analiza nutrițional margarina versus untura, cu siguranță dezbaterea nu va fi foarte lungă, ambele sunt surse dense de calorii și grăsimi, însă niciuna nu transformă o patiserie într-un aliment de bază.
Diferența reală stă în modul de procesare și în tipul de acizi grași pe care îi aduc în corp.

ℹ️Margarina este un produs de origine vegetală, intensiv procesat și deși tehnologiile moderne au redus dramatic acizii grași trans, margarina de patiserie rămâne bogată în uleiuri rafinate frecvent de palmier sau floarea-soarelui și emulsifianti.

ℹ️Untura este o grăsime de origine animală, minim procesată, fiind adesea demonizată, untura conține aproximativ 45% acizi grași mononesaturați , de exemplu acid oleic, similar cu cel din uleiul de măsline și este foarte stabilă la temperaturi înalte, deși aduce un aport de colesterol și grăsimi saturate.

✅Mâncarea ajunge la un moment dat să fie privită ca simbol de statut , ceea ce poate fi o capcană a adulților, un copil nu se naște privind superior la merdeneaua altui copil, el învață această sprânceană ridicată din discuțiile noastre zilnice. Adevărata educație nu stă în prețul croissant-ului cumpărat de la cafeneaua la modă, ci în capacitatea de a nu folosi alimentele ca pe un instrument de validare socială.

✅Când vom înceta să privim “farfuria vecinului” prin prisma judecății și vom începe să o privim prin prisma empatiei, vom realiza că și croissantul, și merdeneaua au, în esență, aceeași menire, aceea de a ne hrăni.
Felul în care alegem să stăm la masă unii cu alții este singurul lucru care rămâne cu adevărat și spune despre noi ca și caracter uman.

🎯A ști să apreciezi un gust simplu, a înțelege ce mănânci fără superioritate și a fi gata să împarți o merdenea pe o bancă valorează, din punct de vedere uman și nutrițional, mult mai mult decât orice etichetă purtată ca o emblemă a unui brand.

Dietetician,
Alina Tănăsache

12/08/2026

ℹ️ Nu credeam că voi scrie rândurile acestea, dar uneori este nevoie de un „punct pe i” tranșant pentru a trasa o linie clară și responsabilă în mijlocul haosului informațional care invadează mediul online.

ℹ️Acum câteva zile am primit două telefoane de la două colege – una din Iași, alta din Timișoara, adică din două colțuri opuse ale țării, dar exact aceeași frământare, cm a ajuns un dietetician licențiat în situația de a trebui să își justifice, la fiecare pas, propria muncă și valoarea ei?

ℹ️Încă persistă această iluzie că un dietetician pocnește din degete și scoate la iveală un „plan de slăbit” sau , mai rău, acea întrebare aruncată cu un zâmbet condescendent la o întâlnire amicală sau chiar în cabinet:
„𝑫𝒆𝒄𝒊, 𝒑𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄, 𝒕𝒖 𝒍𝒆 𝒅𝒂𝒊 𝒐𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒐 𝒇𝒐𝒂𝒊𝒆 𝒄𝒖 𝒄𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒎𝒂̆𝒏𝒂̂𝒏𝒄𝒆 𝒄𝒂 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒍𝒂̆𝒃𝒆𝒂𝒔𝒄𝒂̆?”

❌𝑼𝒉... 𝑵𝒖! 𝑨𝒃𝒔𝒐𝒍𝒖𝒕 𝒏𝒖!

✅Poate că o parte din problema noastră structurală este că am devenit mult prea obișnuiți să explicăm calm, să ajutăm necondiționat, să ne adaptăm la nesfârșit și să mai facem „rapid încă o recomandare” pe holul spitalului, în pauza de masă sau în mesajele private de pe rețelele sociale, iar în tot acest exces de empatie, am uitat un lucru fundamental, 𝒆𝒙𝒑𝒆𝒓𝒕𝒊𝒛𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒄𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂𝒓𝒆 𝒐 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒏𝒄𝒊𝒂𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒆𝒕𝒊𝒄𝒂̆ 𝒄𝒍𝒂𝒓𝒂̆.

🎯Când îți stabilești singur tariful în mediul privat, te lovești de un mare zid psihologic și de piață și anume 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒏𝒆𝒍𝒐𝒊𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂 „𝒏𝒖𝒕𝒓𝒊𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒊𝒔̦𝒕𝒊𝒍𝒐𝒓” 𝒂𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒕𝒂𝒕̦𝒊 𝒍𝒂 𝒄𝒖𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊-𝒇𝒖𝒍𝒈𝒆𝒓 𝒅𝒆 𝒕𝒓𝒆𝒊 𝒔𝒂̆𝒑𝒕𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒊.
Când piața este invadată de persoane fără nicio pregătire medicală, care vând „diete de detox” la prețuri derizorii sau, dimpotrivă, pachete speculative de „coaching”, dieteticianul clinician se trezește presat să își justifice fiecare leu.

🎯Când piața este invadată de persoane fără nicio pregătire medicală care vând „diete de detox” la prețuri derizorii sau, dimpotrivă, pachete speculative de „coaching”, dieteticianul clinician se trezește presat să își justifice prețul.
Un tarif de 200–400 de lei pentru o consultație nu acoperă doar cele 45-60 de minute petrecute față în față cu pacientul.
El plătește munca nevăzută din spatele ușilor închise:
ℹ️Analiza riguroasă a dosarului medical și a analizelor de sânge;
ℹ️Calculul minuțios al macro și micronutrienților adaptați patologiei;
ℹ️Softurile specializate de analiză nutrițională clinică;
ℹ️Riscul de malpraxis și responsabilitatea juridică pe care niciun „coach” de ocazie nu și-o va asuma vreodată;
ℹ️Chiria spațiului, taxele la stat, cotizațiile la Colegiul Dieteticienilor din România și educația medicală continuă .

🎯O recomandare empirică găsită pe rețelele sociale este o simplă părere.
🎯O intervenție nutrițională concepută de un dietetician licențiat este un act de responsabilitate medicală menit să prevină complicații, să sprijine tratamentul medical , să reducă zilele de spitalizare sau să crească calitatea vieții.

✅ 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑚 𝑠𝑐𝑢𝑧𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎̆𝑚 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑖, 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑡𝑎𝑥𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑡𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖.

✅Iar atunci când în orice domeniu ai lucra , îți faci munca cu fermitate și demnitate, abia atunci societatea va înțelege că RESPECTUL nu se construiește pe scurtături de trei săptămâni, ci pe ani de studiu, rigurozitate științifică și responsabilitate clinică.

Dietetician,
Alina Tănăsache

11/08/2026

⚠️Atunci când discutăm despre nutriția pacienților spitalizați, ar trebui discutat obligatoriu și despre risipa alimentară, deoarece aceasta nu este o problemă de gestiune de resurse, ci un indicator de gravitate clinică.
Ignorarea unei farfurii neconsumate reprezintă un eșec de monitorizare la fel de grav ca omiterea înregistrării unei curbe febrile sau a unei scăderi de tensiune arterială.

⚠️Un meniu calculat impecabil de către un dietetician devine inutil dacă 50-70% din el ajunge la deșeuri menajere.
Refuzul alimentar în spital rareori este o simplă dovadă de moft, el este adesea un simptom al bolii , de exemplu anorexie de cauză inflamatorie, greață, disgeuzie, durere, anxietate sau dificultăți de masticație și deglutiție.

⚠️Fără o monitorizare cantitativă a resturilor alimentare, echipa medicală poate trăi cu falsa impresie că pacientul este hrănit corespunzător, în timp ce acesta intră progresiv într-o stare de catabolism accentuat.

⚠️În multe spitale europene s-a implementat sistemul de monitorizare vizuală a farfuriei sau Plate-Waste Scale, folosindu-se un sistem rapid de evaluare vizuală în 4 trepte, completat de asistentul medical sau infirmieră la ridicarea tăvii:
➡️100% consumat sau aport complet.
➡️75% consumat sau deficit minor, nu necesită ajustare imediată dacă starea clinică este stabilă.
➡️50% consumat sau deficit moderat, în acest caz apare un semnal de alarmă care necesită reevaluare în 24 de ore.
➡️25% consumat, adică deficit sever și necesită declanșarea automată a protocolului de suport nutrițional.

🎯Înregistrarea acestui procent în foaia electronică de observație durează sub 10 secunde per pacient, dar oferă o imagine clară asupra evoluției metabolice de la o zi la alta.

🎯Din păcate , în 2026, în România, după perindarea multor partide politice la Ministerul Sănătății , nutriția ocupă un loc în care modul de alimentare reprezintă doar o anexă logistică sau un serviciu de cazare, mai degrabă decât o terapie medicală activă.

🎯Această abordare creează o discrepanță uriașă față de practicile validate internațional de societățile de profil cm este ESPEN – European Society for Clinical Nutrition and Metabolism.

Dietetician,
Alina Tănăsache

05/08/2026

A discuta despre nutriție pe rețelele sociale este la îndemâna oricui, mai ales într-un cadru legislativ care încă învață să reglementeze acest domeniu.

Însă a produce schimbări reale ,cum ar fi în alimentația din spitale , necesită ani de studiu, responsabilitate și, mai ales, educație continuă.

🥗 În cadrul proiectului “Gusos și sănătos în farfuria din spital” am continuat seria atelierelor noastre educative cu o sesiune dedicată copiilor și părinților, în care am descifrat împreună eticheta nutrițională:

✅Cum citim corect lista de ingrediente?

✅Cum facem diferența dintre produsele rafinate și cele integrale/nerafinate?

✅Care sunt denumirile ascunse sub care se ascunde zahărul adăugat?

Educația alimentară începe din familie și se construiește pas cu pas! 💡

A fost interactiv , am colorat, am povestit, am râs împreună, a fost minunat!

⁉️Voi ce căutați mai întâi atunci când citiți eticheta unui produs alimentar?

Dietetician,
Alina Tănăsache

02/08/2026

➡️În perioadele de caniculă, fiziologia organismului se modifică, iar sistemul digestiv și cel cardiovascular sunt supuse unui efort suplimentar pentru menținerea termoreglării.
➡️De aceea, abordarea nutrițională în sezonul estival necesită o atenție deosebită.
➡️În cadrul emisiunii Jurnal de Sănătate, alături de Mihaela Nedelcu, am discutat despre modul în care putem optimiza alimentația și hidratarea pe timp de vară, prevenind stările de oboseală accentuată, balonarea și dezechilibrele electrolitice.

01/08/2026

🎯Aseară la un post de televiziune se prezenta un reportaj despre comportamentul unor persoane cu imaginea clasică pentru multe stațiuni de tip all-inclusive, acelasi tablou cu „muntele de mâncare” rămas pe jumătate neatins pe masă și sacosa umplută discret la plecarea din restaurant.

🎯Ar fi ușor să etichetăm totul drept o lipsă de educație și, într-adevăr, educația civică, bunul-simț și respectul față de resurse sunt principalul fundament , totuși în spatele acestui comportament stă un cumul de factori psihologici și evolutivi pe care conceptul de all-inclusive îi speculează din plin.

⁉️ 𝐒̦𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 , 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐞 „𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐦 𝐜𝐚𝐩𝐮𝐥” 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐟𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐮𝐞𝐝𝐞𝐳?

✅Psihologia comportamentului alimentar arată că abundența fără limite declanșează reacții surprinzătoare chiar și la oameni altfel cumpătați în viața de zi cu zi.

⚠️ 𝐌𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 „𝐓𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆-𝐦𝐢 𝐬𝐜𝐨𝐭 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐥𝐚 𝐜𝐚̂𝐭̦𝐢 𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐚𝐦 𝐝𝐚𝐭 “este o capcană cognitivă frecventă. Deoarece vacanța a fost plătită în avans și adesea nu puțin, creierul încearcă să maximizeze valoarea primită. Oamenii simt în subconștient că, dacă nu încearcă din toate sau dacă nu au mereu hrană la îndemână, „pierd” ceva ce li se cuvine.

⚠️ 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞, deoarece din punct de vedere evolutiv , creierul uman este programat să stocheze resurse atunci când dă de abundență, pentru că în istoria noastră ca specie hrana era rară. Când vezi zeci de feluri de mâncare la un loc, se activează un reflex primar, ceva de genul ia acum, că mai târziu nu se știe.

⚠️ 𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐞𝐧𝐳𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥-𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆ ,apare cu cât avem mai multe opțiuni de arome, culori și texturi, cu atât pofta noastră crește. Dintr-un singur fel de mâncare ne săturăm repede, în schimb, când avem 20 de opțiuni, senzația de plin este amânată și tindem să umplem farfuria dincolo de capacitatea reală a stomacului.

⚠️ 𝐀𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭 𝐬𝐚𝐮 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐦𝐞,apare mai ales din obiceiul de a duce fructe, produse de patiserie sau pachețele în cameră vine dintr-o teamă irațională de a fi prins „nepregătit” în afara orelor de masă.

⁉️ 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭?

✅Educația este, fără îndoială primul reper la care trebuie să aderăm , învățarea respectului față de munca din bucătărie și înțelegerea impactului ecologic pe care îl are risipa alimentară.

⚠️Farfurii mai mici, reprezintă o strategie simplă care reduce vizual porția și îi obligă pe oameni să se ridice de mai multe ori dacă chiar mai doresc ceva.
⚠️Stații de live-cooking, o abordare pe care multe hoteluri all inclusive au adoptat-o , deoarece mâncarea este pregătită pe loc, în porții individuale, reducând tăvile imense din care este ușor să îți pui exagerat de mult.
⚠️Campanii și mesaje discrete la intrarea în restaurant de tipul: „Apreciem pofta ta de mâncare, dar te rugăm să îți pui în farfurie doar ce poți consuma”.

🎯Și atunci apare aceeași întrebare:

𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐠𝐞𝐦 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐥 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯𝐞, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐢𝐩𝐚 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐨 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚̆ 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐢𝐧𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐨 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚̆ 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞?

Voi ce părere aveți?

Dietetician,
Alina Tănăsache

28/07/2026

În practica nutrițională oncologică, una dintre cele mai mari provocări este gestionarea speranței de viață.

📌În fața unui diagnostic oncologic, pacienții și familiile lor caută soluții care să le ofere un sentiment de control și astfel apare tentația de a apela la protocoale empirice alcătuite din zeci de suplimente, infuzii din plante și diete extrem de restrictive, sub premisa că „dacă este natural , nu are ce să strice” sau că aceste produse pot aduce „vindecarea”.

⚠️Răspunsul medical și nutrițional este fără echivoc, în timpul chimioterapiei, 𝒂𝒅𝒎𝒊𝒏𝒊𝒔𝒕𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒏𝒆𝒄𝒐𝒏𝒕𝒓𝒐𝒍𝒂𝒕𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒔𝒖𝒑𝒍𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒂𝒍𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒏𝒖 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒗𝒊𝒏𝒅𝒆𝒄𝒂̆, 𝒅𝒂𝒓 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒓𝒆𝒅𝒖𝒄𝒆 𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒅𝒆𝒄𝒍𝒂𝒏𝒔̦𝒂 𝒕𝒐𝒙𝒊𝒄𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊 𝒉𝒆𝒑𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒔𝒆𝒗𝒆𝒓𝒆.

⚠️Pentru a înțelege riscul, trebuie să privim dincolo de termenii de marketing de pe ambalaje.

𝑫𝙞𝒇𝙚𝒓𝙚𝒏𝙩̦𝒂 𝒅𝙞𝒏𝙩𝒓𝙚 𝙪𝒏 𝒄𝙞𝒕𝙤𝒔𝙩𝒂𝙩𝒊𝙘 𝙨̦𝒊 𝒖𝙣 𝙨𝒖𝙥𝒍𝙞𝒎𝙚𝒏𝙩 𝙖𝒍𝙞𝒎𝙚𝒏𝙩𝒂𝙧 𝙚𝒔𝙩𝒆 𝒅𝙚 𝙤𝒓𝙙𝒊𝙣𝒖𝙡 𝙧𝒊𝙜𝒐𝙧𝒊𝙞 𝙨̦𝒕𝙞𝒊𝙣𝒕̦𝙞𝒇𝙞𝒄𝙚.

✅Chimioterapia este rezultatul a decenii de cercetare clinică pe loturi mari de subiecți umani. Dozajul, farmacocinetica, calea de eliminare, profilul de siguranță și reacțiile adverse sunt documentate și verificate prin studii în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului.

✅Suplimentele alimentare sunt încadrate legal ca alimente, iar profucătorii nu sunt obligați să demonstreze eficiența clinică pe pacienți oncologici și nici să ofere garanții privind lipsa interacțiunilor cu medicația oncologică. Nu sunt verificate de nicio instituție legislativă, dincolo de o simplă notificare de punere pe piață.

Majoritatea afirmațiilor terapeutice derivă din studii in vitro , pe culturi celulare sau pe modele animale, ale căror rezultate nu pot fi extrapolate direct la organismul uman.

📌Atât citostaticele, cât și fitochimicalele din plante cm ar fi resveratrolul extracte de ciuperci, ceaiuri concentrate, sunt metabolizate prin aceleași căi enzimatice hepatice , la nivelul citocromului P450, în special familiile CYP3A4, CYP2D6 etc, iar această suprapunere duce la două riscuri majore:
⚠️ 𝙄𝒏𝙝𝒊𝙗𝒂𝙧𝒆𝙖 𝙚𝒏𝙯𝒊𝙢𝒂𝙩𝒊𝙘𝒂̆, pentru că suplimentele alimentare blochează enzima care ar trebui să descompună citostaticul și concentrația medicamentului în sânge crește la niveluri toxice, provocând aplazie medulară severă, nefrotoxicitate sau hepatotoxicitate.

⚠️ 𝙄𝒏𝙙𝒖𝙘𝒕̦𝙞𝒂 𝙚𝒏𝙯𝒊𝙢𝒂𝙩𝒊𝙘𝒂̆, deoarece suplimentele pot accelera activitatea enzimatică, iar citostaticul este eliminat din corp mult prea rapid, înainte de a-și exercita efectul curativ, ducând la eșec terapeutic și la progresia cancerului.

⚠️Atenție !!!
“𝑁𝘢𝑡𝘶𝑟𝘢𝑙” 𝘯𝑢 𝑖̂𝘯𝑠𝘦𝑎𝘮𝑛𝘢̆ 𝘢𝑢𝘵𝑜𝘮𝑎𝘵 „𝑖𝘯𝑜𝘧𝑒𝘯𝑠𝘪𝑣”, 𝑖𝘢𝑟 𝑖̂𝘯 𝘧𝑎𝘳𝑚𝘢𝑐𝘰𝑙𝘰𝑔𝘪𝑎 𝑜𝘯𝑐𝘰𝑙𝘰𝑔𝘪𝑐𝘢̆, 𝑎𝘤𝑒𝘢𝑠𝘵𝑎̆ 𝑐𝘰𝑛𝘧𝑢𝘻𝑖𝘦 𝘱𝑜𝘢𝑡𝘦 𝘧𝑖 𝑓𝘢𝑡𝘢𝑙𝘢̆.

1.Sparreboom A, et al. „Herbal remedies to avoid during cancer chemotherapy”, Journal of Clinical Oncology, 2004

2.Ambrosone CB, et al. „Dietary Supplement Use During Chemotherapy and Survival Outcomes Among Patients With Breast Cancer (SWOG S0221)”, Journal of Clinical Oncology , 2020

3. Greenlee H, et al. „Clinical Practice Guidelines on the Evidence-Based Use of Integrative Therapies During and After Breast Cancer Treatment”, Journal of Clinical Oncology / Endorsed by ASCO,2018/2023

4. Johnson SB, et al. „Complementary Medicine, Refusal of Conventional Cancer Therapy, and Survival Among Patients With Curable Cancers”, JAMA Oncology, 2018

Dietetician,
Alina Tănăsache

26/07/2026

𝐌𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯 𝐧𝐮 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐨 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐜𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐨 𝐜𝐚̆𝐮𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐳𝐨𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆.🩵

🎯Nutriția înseamnă uneori și lupta cu o stare de vinovăție, poate de la judecata pentru o porție mai mare, până la clipa în care un desert te face să simți că ai pierdut controlul și că «nimic nu mai are sens».

🎯Atunci când încerci să schimbi un corp doar prin reguli stricte și voință, fără să-i asculți povestea, te lupți de fapt cu un mecanism de apărare pe care mintea l-a creat pentru a supraviețui.

🎯Când mâncarea a fost, poate ani la rând, singurul anestezic pentru durere, singurul refugiu împotriva anxietății sau singurul mod de a simți controlul, o dietă strictă este percepută de minte ca o amenințare. Dacă îi iei cuiva această „armură” fără să-l ajuți să construiască o stare internă de siguranță, organismul va reacționa exact așa cm a fost programat, adică va opune rezistență, va apărea autosabotajul, mâncatul compulsiv sau starea de epuizare.

⚠️Vina este una dintre cele mai grele poveri pe care le purtăm, deoarece spre deosebire de alte emoții, ea nu vine doar din exterior, ci este o judecată pe care o dăm noi înșine împotriva noilor noastre persoane. În relația cu propriul corp, vina funcționează ca o capcană invizibilă, transformând o nevoie umană sau un răspuns la stres într-o defecțiune morală.

⚠️Ea se ascunde adesea în spatele unor fraze familiare:
„𝐴𝑟 𝑓𝑖 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑎̆ 𝑣𝑜𝑖𝑛𝑡̦𝑎̆”
„𝐸𝑢 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑟𝑎̆𝑡”
„𝐴𝑚 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑛𝑜𝑢”

⚠️Marea iluzie a vinovăției este că ne face să credem că ne ajută să fim mai buni sau mai disciplinați, în realitate, vina paralizează.
Vina ne fixează gândirea exclusiv pe eșecul perceput , de cele mai multe ori pe farfuria goală, pe cifrele de pe cântar, pe momentul de slăbiciune și ne împiedică să privim cauza reală, durerea, oboseala sau singurătatea din spatele acelei alegeri.

🩵Momentul în care alegi să-ți înțelegi corpul în loc să-i dai verdicte este momentul în care războiul interior se oprește și începe, cu adevărat, vindecarea. ✨

💬 𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑖𝑚𝑡̦𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑚𝑒𝑠𝑎𝑗 𝑟𝑒𝑧𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑡𝑖𝑛𝑒, 𝑟𝑒𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒-l în 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑖 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑒 𝑠𝑎̆-𝑡̦𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑖 𝑏𝑙𝑎̂𝑛𝑑/𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑡𝑖𝑛𝑒.

Dietetician,
Alina Tănăsache

19/07/2026

📌Marketingul de pe ambalajele de pâine este o adevărată provocare, iar atunci când mergi la cumpărături, fii un consumator informat, nu doar un cumpărător de etichete frumoase.

📌O pâine de un maro intens nu înseamnă automat că este sănătoasă , de multe ori este doar făină albă la care se adaugă extract de malț sau caramel.

📌Ce trebuie să citești pe amabalajul produsului respectiv?

✅Lista de ingrediente este organizată întotdeauna în ordine descrescătoare, în funcție de cantitate. Primul ingredient menționat reprezintă ponderea cea mai mare din produs.
Primul ingredient trebuie să fie integral, caută cuvinte precum făină integrală de grâu, făină integrală de secară, făină graham.
Dacă primul ingredient este făină albă de grâu tip 650, ai în mână o pâine albă “deghizată”, indiferent ce scrie pe fața ambalajului.

✅O pâine adevărată are nevoie de doar 4 ingrediente: făină, apă, drojdie sau maia și sare. Dacă lista seamănă cu un laborator de chimie cu adaos de emulgatori, conservanți, corectori de aciditate, cisteină las-o în raft.

✅Declarația nutrițională este un alt criteriu de citit atunci când decizi să cumperi un aliment.
Nu te uita doar la calorii. Pentru a găsi o pâine cu adevărat nutritivă, care să îți țină de foame și să nu îți crească brusc glicemia, întoarce pachetul și verifică valorile pentru 100g de produs.

🎯Fibrele- peste 6g ar fi ideal sau minimum 4g.
Evitați pâinea cu fibre sub 3g, deoarece este o valoare specifică făinii albe, lipsită de nutrienți.

🎯 Proteinele-9g și 12g /100g de produs. Dacă pâinea conține și semințe (in, dovleac, floarea-soarelui), valoarea poate urca natural spre 13g - 15g, oferind și o sațietate mai lungă.
Sub 8g de proteine este un reper că s-a folosit o făină albă, foarte rafinată, din care au fost eliminate învelișul și germenele, unde se află majoritatea proteinelor și a mineralelor.
Fii atent la pâinea promovată agresiv ca fiind proteică și care are peste 15g - 20g de proteine. Adesea aceare cifre se obțin prin adăugarea de gluten de grâu izolat sau făină de soia. Deși macronutrienții arată bine pe hârtie, acest exces de gluten adăugat artificial poate face pâinea mult mai greu de digerat pentru un stomac sensibil.

🎯Zaharurile- sub 2g, acestea fiind zaharuri provenite în mod natural din cereale.
Evitați pâinea cu zaharuri 4g - 5g, un semn că în aluat s-a adăugat zahăr, sirop sau malț pentru gust și culoare.

🎯Sarea- maximum 1.2g.
Evitați pâinea cu 1.5g, valoare care transformă pâinea într-o sursă ascunsă de sodiu în exces.

💡 Raportul dintre carbohidrați și fibre ar trebui să fie de maximum 5:1. De exemplu, dacă o pâine are 45g de carbohidrați, ar trebui să aibă cel puțin 9g de fibre.

✅Sfatul dieteticianului!
Adevărul este mereu pe verso, față ambalajului este creată de departamentul de marketing pentru a vinde, în schimb spatele ambalajului cu ingredientele și tabelul nutrițional este dictat de lege pentru a informa.
Alege să îți protejezi sănătatea prin educație!

📌Ai o pâine preferată din comerț care trece cu brio acest test al etichetei curate?
Împărtășește cu noi.

Dietetician,
Alina Tănăsache

Alina Tanasache- Nutritie si Dietetica Clinica

23/08/2026

22/08/2026

12/08/2026

11/08/2026

05/08/2026

02/08/2026

01/08/2026

28/07/2026

26/07/2026

19/07/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Featured

Share

Category

Listing takedown request