Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog

Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog O pagina/un loc in care dumneavoastră veți putea afla răspunsuri la întrebări legate de afecțiunile dumneavoastra.

Astăzi, în cabinet, o pacientă m-a impresionat profund.Nu prin analize. Nu prin numărul de kilograme. Ci prin faptul că,...
07/08/2026

Astăzi, în cabinet, o pacientă m-a impresionat profund.

Nu prin analize. Nu prin numărul de kilograme. Ci prin faptul că, în timp ce îmi spunea că își dorește ajutor, a început să plângă.

Nu cred că plângea doar din cauza obezității.

Plângea de ușurare, pentru că, în sfârșit, găsise un loc în care simțea că nu este judecată.

Plângea de frustrare, după ani întregi în care încercase “încă o dietă”, “încă o promisiune”, “încă un luni încep”.

Plângea de rușine, pentru că trebuia să spună cu voce tare un lucru pe care foarte mulți oameni îl trăiesc ca pe un eșec personal: „Nu mai reușesc singură.”

Și, poate cel mai greu dintre toate, îi era teamă să spună că își dorește tratament injectabil pentru obezitate.

Pentru că știa deja ce avea să audă din jur.

“Cum adică? Nu poți pur și simplu să te abții de la mâncare?”

“Trebuie să faci injecții ca să slăbești?”

Cred că, uneori, această judecată doare mai tare decât obezitatea însăși.

Încă trăim cu ideea că excesul ponderal este doar o lipsă de voință. Că totul se rezolvă dacă omul “se mobilizează”. Dar obezitatea este o boală complexă, în care biologia, hormonii, genetica, mecanismele cerebrale ale foamei și sațietății, stresul, somnul și emoțiile se împletesc într-un mod pe care nu îl putem reduce la un simplu “mănâncă mai puțin”.

Iar tratamentul medicamentos nu înseamnă că cineva “trișează”.

Nu face treaba în locul pacientului.

Nu slăbește în locul lui.

Nu merge la cumpărături, nu gătește, nu alege mesele, nu face mișcare și nu schimbă obiceiurile zilnic.

Tratamentul este un sprijin. Atât.

Restul drumului îl parcurge omul din fața mea, în fiecare zi, prin sute de alegeri mici pe care nimeni nu le vede.

Asta am încercat să îi explic și pacientei de astăzi.

Că faptul că cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci unul de curaj.

Și că fiecare kilogram pierdut merită recunoscut.

De aceea îi încurajez pe toți pacienții mei ca la fiecare prag important – 5%, 10%, 15% din greutatea inițială – să își ofere un cadou.

Nu o prăjitură.

Ci ceva care să rămână.

O carte pe care și-o doreau de mult.

O rochie nouă.

O bijuterie.

O excursie.

Sau orice obiect care, peste ani, să le amintească: „Aici am reușit. Pentru asta am muncit.”

Pentru că procesul de slăbire nu înseamnă doar mai puține kilograme.

Înseamnă recâștigarea încrederii în tine.

Și, uneori, vindecarea începe exact în momentul în care ai curajul să spui: „Am nevoie de ajutor.”

Iar acel moment nu ar trebui întâmpinat niciodată cu judecată, ci cu respect.

Dieta autoimună – cât este mit și cât este realitate?În ultimii ani, dieta autoimună (AIP – Autoimmune Protocol) a deven...
05/08/2026

Dieta autoimună – cât este mit și cât este realitate?

În ultimii ani, dieta autoimună (AIP – Autoimmune Protocol) a devenit foarte populară, mai ales în rândul persoanelor cu tiroidită Hashimoto. De multe ori este prezentată ca o metodă prin care “se vindecă tiroida” sau “dispar anticorpii”. Din păcate, dovezile științifice nu susțin aceste promisiuni.

Ce este, de fapt, dieta autoimună?

Este o variantă mai restrictivă a dietei antiinflamatorii. Pentru o perioadă sunt eliminate alimente considerate cu potențial inflamator sau iritant pentru unele persoane:

* zahărul și produsele ultraprocesate;
* cerealele (în special cele cu gluten);
* lactatele;
* leguminoasele;
* ouăle;
* alcoolul;
* uleiurile rafinate;
* nucile, semințele și unele condimente.

Ulterior, aceste alimente sunt reintroduse treptat, pentru a identifica eventualele intoleranțe individuale.

Funcționează în tiroidita Hashimoto?

Până în prezent, studiile nu au arătat beneficii spectaculoase asupra bolii. Nu există dovezi solide că dieta autoimună reduce semnificativ anticorpii tiroidieni sau că modifică evoluția tiroiditei autoimune. Unele persoane pot raporta că se simt mai bine, au mai multă energie sau mai puține simptome digestive, însă aceste rezultate sunt variabile și nu apar la toți pacienții.

Hashimoto este o boală complexă, iar alimentația reprezintă doar o piesă dintr-un puzzle care mai include predispoziția genetică, factorii hormonali, somnul, stresul și alți factori de mediu.

Atunci de ce recomand uneori o dietă antiinflamatorie?

Pentru că are un alt beneficiu, de multe ori foarte evident: poate reprezenta un excelent punct de plecare pentru procesul de slăbire.

În primele una-două săptămâni, multe persoane observă că se “dezumflă”. Acest lucru apare deoarece sunt eliminate alimentele ultraprocesate, excesul de sare și carbohidrații rafinați, ceea ce reduce retenția de apă și inflamația asociată unui stil alimentar dezechilibrat.

Este important însă să înțelegem că această scădere rapidă de la început nu înseamnă că s-a topit grăsimea corporală. În mare parte este vorba despre pierderea excesului de apă și despre reducerea balonării. Totuși, acest rezultat poate fi extrem de motivant și îi ajută pe mulți pacienți să continue schimbările pe termen lung.

Concluzia?

O dietă antiinflamatorie bine construită poate fi o alegere excelentă pentru sănătatea metabolică și pentru începerea unui proces de scădere în greutate. În schimb, dacă obiectivul este “vindecarea” tiroiditei Hashimoto sau normalizarea anticorpilor doar prin alimentație, dovezile actuale nu susțin această așteptare.

Alimentația este un instrument valoros, dar nu este un tratament miraculos. Cele mai bune rezultate apar atunci când este integrată într-un stil de viață sănătos, alături de tratamentul recomandat și monitorizarea medicală.

Anul acesta, din vacanța din Zakynthos, unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am adus acasă nu a fost un suv...
31/07/2026

Anul acesta, din vacanța din Zakynthos, unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am adus acasă nu a fost un suvenir, ci un ulei de măsline extravirgin.

L-am cumpărat direct de la o familie de producători locali (primele două fotografii), oameni care își îngrijesc livezile de generații și care ne-au primit cu o căldură pe care nu o uiți ușor.

De ce am ales tocmai acest ulei?

Pentru că, dincolo de gust, există un aspect despre care se vorbește prea puțin: în Europa există o singură mențiune de sănătate aprobată oficial pentru uleiul de măsline, iar aceasta nu se referă la faptul că este „natural”, „mediteranean” sau „extravirgin”.

Regulamentul european permite afirmarea unui beneficiu pentru sănătate doar dacă uleiul conține cel puțin 5 mg de hidroxitirozol și derivații săi la 20 g de ulei (aproximativ 250 mg/kg). Acești polifenoli contribuie la protejarea colesterolului LDL împotriva stresului oxidativ, unul dintre mecanismele implicate în dezvoltarea aterosclerozei.

Un lucru interesant este că „extravirgin” nu înseamnă automat bogat în polifenoli.

Două uleiuri pot fi ambele extravirgine și totuși să aibă concentrații foarte diferite de compuși fenolici. Diferențele depind de soiul măslinelor, de momentul recoltării (cele culese mai devreme au, de regulă, mai mulți polifenoli), de modul de procesare și de păstrarea ulterioară.

În schimb, uleiurile etichetate „light” sau „pure” sunt uleiuri rafinate. Prin procesul de rafinare se pierd o mare parte din compușii fenolici, alături de aromă și de gustul ușor amar-picant. „Light” nu înseamnă mai puține calorii, ci doar un gust mai neutru.

Dacă vă întrebați cm puteți recunoaște un ulei bogat în polifenoli, răspunsul este surprinzător de simplu: acea senzație discret amară și ușor înțepătoare în gât, pe care mulți o consideră un defect, este de fapt un indiciu că uleiul conține acești compuși benefici. Nu este o metodă perfectă, dar este un reper destul de bun.

Desigur, nici cel mai bun ulei de măsline nu este un medicament și nu poate înlocui o alimentație echilibrată sau tratamentele recomandate de medic. Însă, atunci când alegem să folosim zilnic un ulei extravirgin de calitate, facem una dintre acele mici alegeri care, repetate ani la rând, pot conta pentru sănătatea cardiovasculară.

Iar eu mă bucur că anul acesta am avut ocazia să îl cumpăr direct de la oamenii care îl produc. Uneori, cea mai frumoasă amintire dintr-o vacanță nu este ceea ce pui pe raft, ci ceea ce pui, zi de zi, în farfurie.

“Nu lua suplimentul X împreună cu suplimentul Y!”Probabil ați auzit această recomandare de zeci de ori. Dar cât este mit...
30/07/2026

“Nu lua suplimentul X împreună cu suplimentul Y!”
Probabil ați auzit această recomandare de zeci de ori. Dar cât este mit și cât este realitate?

Răspunsul este simplu: unele interacțiuni sunt reale și importante, însă multe dintre ele au fost observate doar în condiții de laborator sau când suplimentele sunt administrate pe stomacul gol. În viața de zi cu zi, o masă obișnuită schimbă adesea complet situația.

📌 Există două recomandări care chiar merită respectate.

✅ 1. Zincul în doze mari și cuprul

Administrarea unor doze mari de zinc (de obicei peste 50 mg/zi, uneori chiar sute de miligrame) timp de luni sau ani poate duce la deficit de cupru. Acesta poate provoca anemie, scăderea globulelor albe și chiar afectare neurologică.

Vestea bună este că problema nu se rezolvă administrând zincul și cuprul la ore diferite, ci prin evitarea dozelor excesive de zinc și folosirea suplimentelor doar atunci când există o indicație clară.

✅ 2. Hormonii tiroidieni și fierul sau calciul

Levotiroxina se poate lega de fier și calciu în intestin, ceea ce îi reduce absorbția.

De aceea, dacă urmați tratament pentru hipotiroidism, este recomandat ca suplimentele cu fier sau calciu să fie administrate la cel puțin 3-4 ore distanță de comprimatul de hormon tiroidian.

Aceasta este una dintre interacțiunile cel mai bine demonstrate și chiar merită respectată.

📌 Dar celelalte combinații?

🔸 Fierul și zincul

Da, pot concura pentru absorbție atunci când sunt administrate ca suplimente, pe stomacul gol. Însă studiile arată că această competiție aproape dispare atunci când sunt luate împreună cu o masă obișnuită.

Așadar, nu trebuie să vă faceți griji dacă alimentația conține atât fier, cât și zinc.

🔸 Calciul și fierul

Calciul poate reduce temporar absorbția fierului pentru aproximativ o oră. Însă organismul compensează rapid acest efect, iar studiile pe termen lung nu au arătat că persoanele care iau suplimente cu calciu dezvoltă mai frecvent deficit de fier.

Prin urmare, pentru majoritatea oamenilor, această interacțiune are o importanță clinică redusă.

🔸 Vitamina C și fierul

Vitamina C ajută absorbția fierului din alimentele vegetale.

În schimb, dacă luați deja comprimate cu fier, studiile recente au arătat că adăugarea vitaminei C nu crește eficiența tratamentului.

🔸 Vitamina K2 și calcificările arteriale

Este un subiect intens discutat. Unele studii sugerează că vitamina K2 ar putea încetini apariția unor noi calcificări la pacienții care au deja boală coronariană.

Totuși, până în prezent nu există dovezi suficiente că administrarea vitaminei K2 reduce riscul de infarct sau alte evenimente cardiovasculare, motiv pentru care recomandările rămân prudente.

Mesajul pe care merită să îl rețineți

Nu toate regulile privind administrarea suplimentelor sunt la fel de importante.

Înainte să vă complicați programul cu cinci sau șase momente diferite în care să luați vitamine și minerale, întrebați-vă dacă recomandarea are într-adevăr o bază biologică și dovezi clinice solide.

✔️ Respectați distanța dintre levotiroxină și fier sau calciu.

✔️ Evitați dozele mari de zinc administrate pe termen lung fără recomandare medicală.

✔️ În rest, pentru majoritatea suplimentelor, regularitatea administrării este mult mai importantă decât combinațiile sau ora exactă la care sunt luate.

În medicină, contextul contează aproape întotdeauna: doza, tipul mesei și persoana la care se aplică recomandarea sunt adesea mai importante decât regula în sine.

Contează cu adevărat ora la care luăm suplimentele alimentare? Surprinzător… de cele mai multe ori, NU.Una dintre cele m...
29/07/2026

Contează cu adevărat ora la care luăm suplimentele alimentare? Surprinzător… de cele mai multe ori, NU.

Una dintre cele mai răspândite idei este că fiecare supliment trebuie luat la o anumită oră: dimineața, seara, pe stomacul gol sau după masă. În realitate, pentru cele mai multe suplimente, important este să le luați constant, nu la o oră “perfectă”.

📌 Pentru majoritatea suplimentelor contează doza zilnică, nu ceasul.

✔️ Creatina își exercită efectul prin acumulare în mușchi în decursul mai multor zile. Nu există un moment magic al zilei în care funcționează mai bine.

✔️ Magneziul și vitamina C pot fi administrate în orice moment al zilei. Alegerea dimineții sau serii ține mai degrabă de confortul dumneavoastră și de cât de ușor vă este să nu uitați doza.

📌 Există însă suplimente pentru care condițiile de administrare chiar fac diferența.

🥑 Vitamina D și majoritatea preparatelor de Omega-3 se absorb mai bine atunci când sunt luate împreună cu o masă care conține grăsimi sănătoase. Nu contează dacă este la prânz sau la cină, ci faptul că există grăsime în alimentație. O cafea băută dimineața nu este suficientă.

📌 Iar câteva substanțe au într-adevăr un “program” bine stabilit.

🩸 Fierul este unul dintre ele. După administrare, organismul produce o substanță numită hepcidină, care reduce absorbția următoarei doze pentru aproximativ 24 de ore. Din acest motiv, în multe situații de deficit de fier, administrarea o dată la două zile poate duce la o absorbție mai bună decât administrarea zilnică. Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai eficient.

☕ Cafeina poate influența somnul chiar dacă este consumată cu aproximativ 6 ore înainte de culcare. Dacă aveți dificultăți în a adormi, merită analizat nu doar câtă cafea beți, ci și la ce oră.

🌙 Melatonina nu este doar un somnifer, ci un semnal pentru ceasul biologic. Administrată la momentul potrivit poate ajuta la reglarea ritmului circadian, însă luată la momentul nepotrivit poate avea efectul opus.

Mesajul important

Nu transformați administrarea suplimentelor într-o sursă de stres.

✔️ Pentru majoritatea lor, regularitatea este mai importantă decât ora exactă.

✔️ Respectați regulile doar acolo unde există o explicație biologică solidă: grăsimile alimentare pentru vitamina D și Omega-3, hepcidina pentru fier, timpul de înjumătățire pentru cafeină și ritmul circadian pentru melatonină.

În medicină, cele mai bune recomandări sunt cele susținute de mecanisme biologice și de studii clinice, nu de mituri transmise din generație în generație.

Uneori nu contează când luați un supliment. Alteori, momentul administrării face toată diferența. Important este să știm când există dovezi și când există doar obișnuințe.

„Ce legătură au vasele de sânge cu oasele?”De cele mai multe ori, când auzim de calcificări ale vaselor de sânge, ne gân...
23/07/2026

„Ce legătură au vasele de sânge cu oasele?”

De cele mai multe ori, când auzim de calcificări ale vaselor de sânge, ne gândim doar la riscul de infarct sau de accident vascular cerebral. Însă cercetările din ultimii ani ne arată că acestea pot spune o poveste și despre… sănătatea oaselor.

Un studiu recent a arătat că persoanele cu calcificări importante ale aortei abdominale au, în general, nu doar o densitate osoasă mai mică, ci și un os de calitate inferioară. Cu alte cuvinte, problema nu este doar cât os avem, ci și cât de rezistent este acesta.

Este ca și cm ai compara două case construite din aceeași cantitate de cărămidă: una are o structură solidă, iar cealaltă are materiale de slabă calitate. La exterior pot părea asemănătoare, dar rezistența lor este diferită.

Vestea bună este că aceste calcificări sunt adesea vizibile pe radiografiile sau tomografiile efectuate din alte motive. De aceea, uneori, un examen imagistic făcut pentru durerile de spate sau alte probleme poate oferi și indicii despre riscul de osteoporoză.

Acest lucru nu înseamnă că orice persoană cu calcificări vasculare va avea osteoporoză și nici că orice pacient cu osteoporoză are vase calcificate. Însă cele două afecțiuni împărtășesc mulți factori de risc și par să fie mai strâns legate decât am crezut până acum.

Mesajul important este acesta: sănătatea inimii și sănătatea oaselor merg adesea mână în mână. Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, renunțarea la fumat, mișcarea regulată și o alimentație echilibrată nu protejează doar vasele de sânge, ci pot contribui și la menținerea unor oase mai sănătoase.

Iar dacă la o radiografie sau un CT medicul observă calcificări importante ale aortei abdominale, poate fi un motiv în plus pentru a discuta despre evaluarea riscului de osteoporoză și, dacă este nevoie, despre efectuarea unei osteodensitometrii. Uneori, corpul ne oferă indicii valoroase acolo unde ne așteptăm cel mai puțin.

„Doamna doctor, dar eu nici măcar nu mănânc prăjeli…”„Am renunțat la unt, la mezeluri, la ouă… De ce îmi spuneți că treb...
22/07/2026

„Doamna doctor, dar eu nici măcar nu mănânc prăjeli…”
„Am renunțat la unt, la mezeluri, la ouă… De ce îmi spuneți că trebuie să iau tratament?”
„Nu pot să-l scad doar din alimentație?”

Sunt întrebări pe care le aud aproape în fiecare zi în cabinet. Și sunt întrebări absolut firești.

Cred că una dintre cele mai mari neînțelegeri legate de colesterol este ideea că îl facem doar din ceea ce mâncăm. Dacă ar fi așa, lucrurile ar fi mult mai simple.

Adevărul este că cea mai mare parte a colesterolului din sânge este produsă chiar de ficat. Alimentația contează enorm pentru sănătate și nu voi înceta niciodată să insist asupra ei, dar, de multe ori, nu este suficientă pentru a aduce LDL-colesterolul la valorile care ne protejează inima și vasele de sânge.

Mai mult, există afecțiuni endocrine care cresc colesterolul independent de alimentație. Un hipotiroidism, diabetul zaharat, modificările hormonale din menopauză sau anumite boli endocrine pot face ca LDL-ul să crească chiar și la persoane care mănâncă foarte sănătos. De aceea, endocrinologul nu tratează doar hormonii, ci și consecințele pe care aceștia le au asupra întregului organism.

„Dar dacă iau tratament, înseamnă că dieta nu mai contează?”

Din contră. Dieta și tratamentul nu se înlocuiesc, ci se completează. Alimentația sănătoasă poate scădea LDL-colesterolul, în medie, cu 5-15%. Este o diferență importantă, dar, uneori, insuficientă. Dacă cineva are un LDL de 190 mg/dl sau a trecut deja printr-un infarct ori un accident vascular cerebral, obiectivele sunt mult mai stricte, iar alimentația singură nu poate ajunge acolo.

Și mai este ceva ce le spun pacienților mei.

Noi nu tratăm colesterolul pentru că ne deranjează cifra de pe buletinul de analize. Tratăm colesterolul pentru că, în timp, el se depune în pereții arterelor, iar ani mai târziu poate însemna un infarct sau un accident vascular cerebral. Problema este că acest proces se desfășoară în tăcere. Nu doare. Nu dă simptome. Când apar simptomele, de multe ori este deja prea târziu.

A lua un tratament pentru colesterol nu este un semn că ai „eșuat” cu dieta. Este, uneori, cea mai bună metodă prin care îi oferim organismului ajutorul de care are nevoie pentru a preveni o problemă gravă în viitor.

Iar dacă există un lucru pe care mi-aș dori să îl rețină pacienții mei, acesta este:
nu tratăm analizele, tratăm riscul. Și, de multe ori, prevenția înseamnă să acționăm înainte ca organismul să ne dea primul semnal de alarmă.

Recunosc, aseară am făcut și eu ceea ce probabil a făcut cel puțin jumătate de planetă: am stat până târziu să urmăresc ...
20/07/2026

Recunosc, aseară am făcut și eu ceea ce probabil a făcut cel puțin jumătate de planetă: am stat până târziu să urmăresc finala Cupei Mondiale. 😊

Dacă și voi vă simțiți astăzi mai obosiți decât de obicei, vestea bună este că o singură noapte cu mai puțin somn nu ne va afecta sănătatea pe termen lung. Important este cm gestionăm ziua care urmează.

Ce ne ajută?

✔️ Acceptăm că astăzi nu vom funcționa la 100%. Nu este momentul pentru perfecționism. Dacă putem, prioritizăm sarcinile importante și amânăm ceea ce poate aștepta.

✔️ Ne hidratăm bine. Chiar și o ușoară deshidratare poate accentua senzația de oboseală și lipsa de concentrare.

✔️ Nu sărim peste mese. Alegeți alimente care oferă energie constantă: proteine, cereale integrale, legume și fructe. Evitați excesul de zahăr, care poate da un impuls scurt, urmat de o cădere a energiei.

✔️ Cafeaua este un aliat, dar cu măsură. Una-două cafele în prima parte a zilei pot fi de ajutor. Evitați însă consumul după-amiaza târziu, pentru a nu afecta somnul din această seară.

✔️ Mișcați-vă puțin. Chiar și 10-15 minute de mers pe jos sau câteva exerciții ușoare pot crește nivelul de energie și atenția.

✔️ Dacă aveți posibilitatea, un pui de somn de 15-20 de minute poate face minuni. Mai mult de atât poate lăsa senzația de amețeală și poate îngreuna adormirea seara.

Cel mai important este să nu încercăm să recuperăm printr-o nouă noapte târzie. Organismul își revine cel mai bine dacă în această seară ne culcăm la ora obișnuită și ne oferim un somn de calitate.

O noapte pierdută se recuperează. Problemele apar atunci când somnul insuficient devine un obicei. Așa că, după emoțiile finalei, în această seară… ne întâlnim cu perna puțin mai devreme. 😊

Un articol luuung dar util cred eu în “demontarea” un percepții alarmiste privind tratamentul anti-obezitateMedicația an...
15/07/2026

Un articol luuung dar util cred eu în “demontarea” un percepții alarmiste privind tratamentul anti-obezitate

Medicația anti-GLP-1 pentru obezitate și riscul de afectare oculară

Medicamentele din familia agoniștilor receptorului GLP-1, precum semaglutida, sunt utilizate tot mai frecvent pentru tratamentul obezității, inclusiv la persoane care nu au diabet. În ultimii ani a fost investigată o posibilă asociere între aceste tratamente și o afecțiune oculară rară, numită neuropatie optică ischemică anterioară non-arteritică — NAION.

NAION apare atunci când alimentarea cu sânge a nervului optic scade brusc. De obicei afectează un singur ochi și se poate manifesta printr-o zonă întunecată în câmpul vizual, vedere încețoșată sau pierderea bruscă și nedureroasă a vederii.

Ce ne spune studiul din imagine

Studiul suedez publicat în Annals of Internal Medicine a comparat peste 100.000 de pacienți cu diabet de tip 2 care începeau tratament cu un agonist GLP-1 cu pacienți care începeau un inhibitor SGLT-2. Autorii au observat o frecvență ușor mai mare a neuropatiei optice ischemice în grupul GLP-1.

Este însă important că:

* numărul total de cazuri a fost foarte mic;
* diferența absolută a fost de aproximativ 2 cazuri suplimentare la 10.000 de persoane după un an;
* asocierea s-a redus considerabil atunci când analiza a fost limitată la pacienți cu o severitate mai comparabilă a diabetului;
* studiul a inclus pacienți cu diabet și, prin urmare, nu poate fi aplicat direct persoanelor care folosesc tratamentul exclusiv pentru obezitate.

Autorii consideră posibil ca o parte a diferenței să provină din starea generală de sănătate și severitatea diabetului, nu neapărat dintr-un efect direct al medicamentului.

Ce studii există la persoane supraponderale sau cu obezitate

Datele pentru pacienții fără diabet sunt mai puține și, momentan, nu sunt complet concordante.

Un studiu publicat în 2024 în JAMA Ophthalmology a analizat separat 979 de persoane cu suprapondere sau obezitate, dintre care 361 primiseră semaglutidă. În această cohortă au fost înregistrate 20 de cazuri de NAION la utilizatorii de semaglutidă și 3 la persoanele care primeau alte medicamente pentru scădere ponderală. Cercetătorii au raportat o asociere statistică importantă. Totuși, studiul provenea dintr-un singur centru de neuro-oftalmologie, unde se consultă în mod disproporționat pacienți cu probleme oculare; de aceea, procentele observate nu trebuie interpretate ca riscul întâlnit în populația generală. Studiul a fost observațional și nu poate demonstra că semaglutida a cauzat afecțiunea.

În schimb, un studiu retrospectiv mai mare, publicat în 2025 în American Journal of Ophthalmology, nu a identificat o creștere semnificativă a riscului de NAION la persoanele supraponderale sau cu obezitate tratate cu semaglutidă ori cu alți agoniști GLP-1, comparativ cu grupuri de control similare.

O altă analiză publicată ulterior a ajuns, de asemenea, la concluzia că nu exista o asociere clară între semaglutidă și NAION în populația cu suprapondere sau obezitate.

În plus, o analiză a studiilor clinice randomizate cu semaglutidă și liraglutidă, inclusiv programe de tratament al obezității, nu a găsit o creștere evidentă a incidenței NAION față de placebo. Aceste studii nu au fost însă concepute special pentru detectarea unei afecțiuni atât de rare, astfel încât nu pot exclude complet un risc mic.

Cum trebuie interpretate aceste informații

În acest moment, cea mai echilibrată concluzie este că poate exista un risc foarte mic de NAION asociat în special cu semaglutida, dar dovezile la persoanele fără diabet rămân neuniforme. Unele studii observaționale sugerează o asociere, în timp ce altele și datele din studiile randomizate nu confirmă o creștere clară.

Agenția Europeană a Medicamentului a evaluat toate datele disponibile și a clasificat NAION drept o reacție adversă foarte rară a semaglutidei, ceea ce înseamnă că poate apărea la cel mult aproximativ 1 persoană din 10.000. Estimarea provine în mare măsură din date care includ persoane cu diabet, iar riscul exact la pacienții non-diabetici nu este încă bine stabilit.

Prin urmare, aceste informații nu reprezintă un motiv pentru întreruperea preventivă a tratamentului. Pentru majoritatea pacienților eligibili, beneficiile scăderii ponderale — inclusiv ameliorarea tensiunii arteriale, mobilității, apneei de somn și a riscului cardiovascular — pot fi mult mai importante decât acest risc ocular rar.

Recomandări practice pentru pacienți

Tratamentul nu trebuie oprit sau modificat fără discuția cu medicul prescriptor. Un consult oftalmologic înaintea tratamentului nu este obligatoriu pentru fiecare persoană, dar poate fi util în cazul unui istoric de NAION, pierdere inexplicabilă a vederii, boli importante ale nervului optic sau factori vasculari multipli.

Este bine să fie controlate tensiunea arterială, colesterolul și apneea de somn, deoarece acestea sunt factori cunoscuți care pot contribui independent la NAION.

Pierderea bruscă și nedureroasă a vederii, apariția unei umbre sau a unei zone întunecate în câmpul vizual ori deteriorarea rapidă a vederii reprezintă o urgență medicală. În această situație, pacientul trebuie evaluat imediat de un oftalmolog sau într-un serviciu de urgență. Dacă diagnosticul de NAION este confirmat, recomandarea EMA este oprirea semaglutidei, sub coordonare medicală.

Articole și surse pentru verificare

* ⁠Studiul suedez din Annals of Internal Medicine, 2026
* ⁠Hathaway și colab., JAMA Ophthalmology, 2024 — cohortă cu diabet și cohortă cu suprapondere/obezitate
* ⁠Abbass și colab., American Journal of Ophthalmology, 2025 — fără creștere semnificativă a riscului
* ⁠Cai și colab., JAMA Ophthalmology, 2025 — studiu multicentric, dar la pacienți cu diabet
* ⁠Analiza studiilor randomizate cu semaglutidă și liraglutidă, British Journal of Ophthalmology, 2026
* ⁠Comunicarea oficială EMA privind riscul foarte rar de NAION
* ⁠Informarea pentru pacienți a American Academy of Ophthalmology

Episodul 5- Sfaturile medicului endocrinolog pentru menținerea echilibrului hormonal pe timpul veriiÎn calitate de medic...
03/07/2026

Episodul 5- Sfaturile medicului endocrinolog pentru menținerea echilibrului hormonal pe timpul verii

În calitate de medic endocrinolog , iată câteva strategii practice, bazate pe dovezi științifice, care te pot ajuta să îți menții echilibrul hormonal pe parcursul verii:

1. Acordă prioritate hidratării
Consumă suficientă apă și include în alimentație fructe și legume cu un conținut ridicat de apă, precum castraveții, pepenele verde și fructele de pădure. Fii atentă la nivelul de hidratare, mai ales în perioadele cu temperaturi foarte ridicate.

2. Optează pentru o expunere echilibrată la soare
Bucură-te de o expunere moderată la soare, preferabil dimineața devreme sau spre seară, pentru a stimula producția de vitamina D fără a suprastimula procesele sensibile din punct de vedere hormonal.

3. Menține un program regulat de somn
Încearcă să păstrezi un program de somn constant, inclusiv în weekend. Dormi într-un mediu răcoros, întunecat și liniștit pentru a reduce perturbările ritmului circadian.

4. Fii atentă la alimentație
Consumul de alimente benefice pentru echilibrul hormonal – bogate în fibre, acizi grași omega-3, proteine slabe și legume proaspete – poate susține reglarea hormonală. Evită excesul de zahăr, cofeină și alcool, deoarece acestea pot accentua fluctuațiile hormonale, mai ales în perioadele caniculare.

5. Include tehnici de reducere a stresului
Activități precum yoga, exercițiile fizice ușoare, meditația sau chiar lectura într-un loc liniștit în aer liber pot ajuta la gestionarea stresului și la îmbunătățirea sănătății hormonale generale.

6. Consultă medicul endocrinolog
Reține că răspunsurile hormonale diferă de la o persoană la alta. Dacă observi modificări importante ale stării de spirit, neregularități ale ciclului menstrual sau alte simptome care sugerează un dezechilibru hormonal în timpul verii, nu ezita să consulți un medic specialist. O abordare preventivă și personalizată te poate ajuta să te bucuri de sezonul cald fără disconfort hormonal inutil.

Address

Bacau

Opening Hours

Monday 08:00 - 14:00
Tuesday 08:00 - 14:00
Wednesday 08:00 - 14:00
Thursday 14:00 - 19:00
Friday 09:00 - 14:00

Telephone

+40 (747) 527 685

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Featured

Share