03/07/2026
Cred că fiecare om se naște cu capacitatea de a trăi liber.
Pe parcursul vieții însă, învățăm să ne adaptăm, să căutăm aprobarea, să evităm respingerea și să devenim ceea ce credem că trebuie să fim pentru a fi acceptați.
Puțin câte puțin, începem să trăim o viață care nu ne mai aparține.Nu din cauză că alegem conștient asta, ci pentru că uităm să ne mai întrebăm cine suntem cu adevărat.
Din punctul meu de vedere, suferința apare atunci când viața pe care o trăim este din ce în ce mai departe de cine suntem noi cu adevărat. Schimbarea nu poate începe decât în momentul în care devenim conștienți de acest aspect.
Dar, există un “DAR”, conștientizarea, singură, nu este suficientă. Fiecare om ajunge, la un moment dat, într-un loc în care vede adevărul despre sine, iar în acel moment are de făcut o alegere:
-poate continua să trăiască din frică, încercând să fie ceea ce ceilalți așteaptă de la el,
Sau
-poate începe, puțin câte puțin, să facă alegeri în acord cu cine este cu adevărat.
Din perspectiva mea, aceasta este adevărata libertate, nu lipsa fricii ci curajul de a alege în acord cu adevărul despre tine.
Nu cred că relațiile, banii sau succesul sunt scopul. Ele sunt consecințele felului în care alegem să trăim.
Rolul meu nu este să schimb oamenii. Rolul meu este să îi însoțesc până în punctul în care își văd adevărul și au curajul să înceapă să trăiască în acord cu el.
