06/08/2026
Sănătatea vorbește cu o singură voce: cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune
Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.
Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.
Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.
Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.
Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.
Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:
1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.
2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.
3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.
4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.
5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.
6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.
7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.
8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.
Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat
a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.
b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.
c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.
Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.
Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:
I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.
II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.
III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.
Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune
Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.
Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.
Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.
Federația „Sanitas” din România — Iulian Pope, președinte
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România — Lidia Celmare, copreședinte
Sănătatea vorbește cu o singură voce!
Cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune
Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.
Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.
Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.
Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.
Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.
Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:
1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.
2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.
3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.
4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.
5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.
6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.
7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.
8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.
Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat
a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.
b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.
c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.
Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.
Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:
I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.
II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.
III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.
Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune
Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.
Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.
Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.
