Cabinet cardiologie Dr. Gherghel Eduard Cristian

09/09/2026

A few seconds after your first sip, alcohol starts to change how your body works. After years of heavy drinking, those changes add up. https://wb.md/4hiXKAP

05/09/2026

Sunt in concediu de odihnă 10-25 septembrie 2026. E posibil să nu pot vorbi la telefon.Pentru programări vă sun eu când revin. Dacǎ e o problemǎ medicalǎ scrieți-mi pe Whatsapp. Dacǎ e urgențǎ majorǎ sunați 112.

10/08/2026

Sfântul Paisie Olaru: 11 citate despre boală
1️⃣Boala intră cu căruța și iese cu lingurița.
2️⃣Dacă avem dragoste, pe toate le avem. Dragostea te face să rabzi boala și chiar să-ți fie dragă pentru că te curăță de toate murdăriile. Și dacă ai dragoste pentru Hristos rabzi totul.
3️⃣Din dragoste vine și răbdarea. Și atunci nu te mai scârbești de cel bolnav; ți se pare că miroase a parfum.
4️⃣Canonul bolnavului este patul.
5️⃣Să dăm slavă lui Dumnezeu că ne încearcă cu ispite, cu boli și tot felul de necazuri, aici pe pământ, iar nu dincolo. Că dacă trăim necăliți prin ispite, nu putem să ne mântuim.
6️⃣Nu spune nimănui că ești bolnav sau te doare ceva. Ci roagă-te în taină Domnului și Măicuței Domnului și du-te și fă ascultare unde ești trimis, și îndată te vindeci de boală.
7️⃣Numai porunca ascultării de cel mai mare și slujirea bolnavilor în vremea rugăciunii ne scutește de a merge la biserică. Dar și atunci suntem datori să ne rugăm cu rugăciunea minții.
8️⃣Cea mai mare faptă de dragoste este să îngrijești un bolnav. Și dacă-l îngrijești cu dragoste și răbdare, el se mântuiește prin tine și tu te mântuiești printr-însul.
9️⃣De la cel bolnav nu cere Domnul canon, ci să rabde boala cu mulțumire, fără de cârtire.
🔟Mare lucru este a ne alătura cu cel ce pătimește, să luăm parte la durerea lui.
1️⃣1️⃣Să ne bucurăm și să mulțumim bunului și înduratului Dumnezeu pentru toate. De frica bolii și a altor încercări „nu ne vom teme, nici ne vom tulbura, căci cu noi este Dumnezeu."

24/07/2026

18/02/2026

„Nu a murit de inimă. A murit de durere.”

Expresia asta o auzim des.
O folosim metaforic.
Dar dacă, uneori, nu e metaforă?

Depresia crește riscul cardiovascular de 2–3 ori.
Un pacient din trei cu boală cardiacă este depresiv.
Unul din doi dezvoltă depresie după un infarct sau o intervenție majoră.

Asta nu este coincidență.
Este biologie.

Proiectul european TO_AITION (Horizon 2020) a analizat exact această zonă ignorată:
legătura biologică dintre inflamație, disfuncție imună și comorbiditatea depresie-boală cardiovasculară.

Ipoteza?
Un teren inflamator comun.

Nu „tristețea” destabilizează placa de aterom.
Ci activarea imună cronică, inflamația de grad scăzut, dereglarea autonomă și metabolică, aceleași mecanisme implicate și în formele de depresie cu substrat inflamator.

Aceeași vulnerabilitate sistemică poate produce:
– o stenoză coronariană
– sau o depresie majoră
În funcție de terenul genetic, expuneri și context.

Și atunci întrebarea devine incomodă:
Câți pacienți cardiaci pleacă din spital fără evaluare psihologică reală?
Câți pacienți cu depresie severă sunt evaluați serios pentru risc cardiovascular?

Spunem că facem medicină personalizată.
Dar încă tratăm organe separat…

Mintea și endoteliul nu sunt departamente diferite.
Sunt interconectate prin aceleași căi inflamatorii și neuro-imune.

Dacă acest model biologic este validat și integrat în practică,
stratificarea riscului nu va mai fi doar despre LDL, tensiune și scoruri.

Va fi despre vulnerabilitate sistemică.

Iar asta schimbă modul în care ne uităm la pacient.

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

23/01/2026

Cele mai frecvente mituri false despre hipertensiunea arterială (HTA), cu clarificările bazate pe dovezi clinice și ghiduri actuale.

1. „Dacă nu am simptome, nu am hipertensiune”

Fals.
HTA este frecvent asimptomatică ani la rând („ucigașul tăcut”). Cefaleea, amețeala sau palpitațiile apar, de regulă, tardiv sau în crize hipertensive.

2. „Hipertensiunea apare doar la vârstnici”

Fals.
Prevalența crește cu vârsta, dar HTA este din ce în ce mai frecventă la adulți tineri, inclusiv sub 40 de ani, în context de:

obezitate

sedentarism

stres cronic

consum excesiv de sare și alcool

3. „Dacă tensiunea e normală acasă, nu am HTA”

Fals parțial.
Există:

HTA mascată – valori normale în cabinet, crescute acasă

HTA de halat alb – invers
Diagnosticul corect necesită AMTA / Holter TA 24 h sau măsurători standardizate la domiciliu.

4. „Tensiunea crește doar când sunt stresat”

Fals.
Stresul nu este cauza principală, ci un factor precipitant. HTA este o boală multifactorială (genetică, renală, vasculară, metabolică).

5. „Dacă iau tratament și TA e normală, pot opri medicația”

Fals și periculos.
Normalizarea TA apare datorită tratamentului, nu în ciuda lui. Oprirea bruscă poate duce la:

rebound hipertensiv

AVC

infarct miocardic

6. „HTA ușoară nu e periculoasă”

Fals.
Chiar HTA grad 1:

dublează riscul cardiovascular

accelerează ateroscleroza

produce leziuni de organ țintă în timp (cord, rinichi, creier)

7. „Dacă am valori fluctuante, nu e HTA”

Fals.
Variabilitatea tensionale nu exclude HTA. De fapt, variabilitatea mare este un factor de risc independent pentru evenimente cardiovasculare.

8. „Dacă mănânc fără sare, nu pot avea hipertensiune”

Fals.
Reducerea sodiului ajută, dar:

nu anulează factorii genetici

nu corectează rigiditatea arterială

nu substituie tratamentul medicamentos când este indicat

9. „Medicamentele pentru HTA distrug rinichii”

Fals.
Inhibitorii ECA și sartanii sunt nefroprotectivi. Creșterea inițială ușoară a creatininei este previzibilă și acceptabilă.

10. „Valorile acceptabile sunt 14/9”

Fals conform ghidurilor actuale.
Ținta terapeutică la majoritatea pacienților este:

23/01/2026

Cele mai frecvente mituri false întâlnite în România despre statine, cu clarificări bazate pe dovezi clinice și ghiduri actuale.

1. „Statinele distrug ficatul”

FALS.
• Creșteri ușoare ale transaminazelor pot apărea, dar sunt rareori semnificative clinic.
• Hepatotoxicitatea severă este excepțională.
• Statinele sunt sigure inclusiv la pacienți cu steatoză hepatică (NAFLD).
• Monitorizarea transaminazelor este suficientă.

2. „Statinele dau insuficiență renală”

FALS.
• Nu există asociere cauzală cu boala renală cronică.
• Rhabdomioliza cu insuficiență renală este extrem de rară (≈1–3/100.000).
• Statinele reduc riscul cardiovascular la pacienții cu BCR, unde beneficiul este major.

3. „Statinele provoacă demență / Alzheimer”

FALS.
• Studiile mari și meta-analizele nu arată creșterea riscului de demență.
• Unele date sugerează chiar efect protector vascular cerebral.
• Tulburările cognitive raportate sunt reversibile și rare.

4. „Dacă mănânc corect, nu am nevoie de statină”

FALS (parțial).
• Dieta este obligatorie, dar scade LDL cu 10–15%.
• Statinele reduc LDL cu 30–60% și riscul de evenimente CV majore cu 20–35%.
• La risc cardiovascular înalt/foarte înalt, dieta singură este insuficientă.

5. „Colesterolul mare nu contează, contează doar inflamația”

FALS.
• LDL-colesterolul este factor cauzal dovedit în ateroscleroză.
• Inflamația este un cofactor, nu un substitut.
• Reducerea LDL scade evenimentele independent de CRP.

6. „Statinele sunt toxice pe termen lung”

FALS.
• Unele statine sunt utilizate clinic de peste 30 de ani.
• Nu există „efect cumulativ toxic”.
• Beneficiul crește proporțional cu durata tratamentului.

7. „Dacă opresc statina câteva luni, nu se întâmplă nimic”

FALS.
• Oprirea crește rapid riscul de IM și AVC, mai ales în prevenția secundară.
• Există date clare de exces de mortalitate după întrerupere.

8. „Statinele dau diabet”

PARȚIAL ADEVĂRAT, dar distorsionat.
• Creștere mică a riscului de diabet (≈9–12%), la pacienți predispuși.
• Beneficiul cardiovascular depășește net riscul.
• La 1 caz de diabet → se previn 5–6 evenimente CV majore.

9. „Dacă LDL e normal, statina nu mai e necesară”

FALS.
• Contează riscul global, nu doar valoarea LDL.
• Țintele actuale sunt foarte joase la risc înalt (

10/10/2025

The vaccine is highly effective.

It can prevent 9 in 10 cases of the most high-risk strains of human papillomavirus (HPV) – the #1 cause of cervical cancer.

09/10/2025