23/07/2026
Ieri, 22 iulie, a fost Ziua Mondială a Creierului.
Și eu... am uitat să scriu despre ea. 🤭
M-am luat cu treaba, cu programările de la cabinet, cu oamenii care au venit să caute răspunsuri și, până la sfârșitul zilei, mi-am dat seama că a trecut fără să spun nimic.
Adevărul este că uitarea face parte din viața noastră. Tuturor ni se întâmplă să uităm unde am pus cheile, de ce am intrat într-o cameră sau numele unei persoane pe care o știm foarte bine.
Dar când astfel de momente devin tot mai dese, parcă încep să ne pună pe gânduri.
De multe ori, în cabinet aud: „Nu mai am memoria de altădată.” Sau: „Parcă nu mă mai pot concentra.”
Și nu, nu este întotdeauna doar despre vârstă.
🧠 Un creier obosit de stres, lipsit de odihnă, hrănit pe fugă sau aflat într-un organism cu diverse dezechilibre ne transmite și el semnale.
Iar pierderile de memorie fac parte din atenționări.
De aceea cred că este important să nu ne grăbim să spunem „așa e normal”. Să ne întrebăm mai întâi de ce se întâmplă asta.
Creierul are nevoie de somn și de un mediu nepoluat, lipsit de radiații electromagnetice, de hrană organică, de mișcare, de liniște și de un organism cât mai echilibrat ca să funcționeze bine.
Așa că, deși postarea mea vine cu o zi întârziere, poate mesajul ajunge exact când trebuie.
Aveți grijă de creierul vostru. El are grijă de voi în fiecare clipă. 💙
Spune-mi în comentarii: ți se întâmplă și ție să uiți mai des în perioadele în care ești foarte obosit sau stresat?
Gabriela Lungu
