Ciprian Bojan - Psiholog Brasov

18/07/2026

De ani de zile, asociem ADHD cu copiii care nu stau pe loc în clasă. Dar ce se întâmplă cu adulții care au fost „copii ușor de gestionat" și acum se luptă?
Se numesc „perdanți care au reușit". Oameni inteligenți care au dezvoltat strategii de compensare atât de bune încât, pe din afară, par să funcționeze perfect. Angajat bun, relații, locuință—totul arată bine. Dar pe dinăuntru? Epuizare constantă. Procrastinare dramatică. Organi­zare haotică. Oboselă cronică care nu dispare chiar și după somn bun.
Mulți dintre ei sosesc la cabinet spunând: „Am fost diagnosticat cu depresie/anxietate acum 10 ani, iau medicamente, dar nu mă simt mai bine." Și adesea, când facem evaluarea cuprinzătoare, descoperim că nucleul problemei era ADHD nerecunoscut, maschetat de anxietate și depresie reactive.
ADHD la adult nu se manifestă neapărat ca hiperactivitate vizibilă. Se manifestă ca:
Incapacitate de a porni proiecte (chiar și cele care-ți plac)
Gestionarea deficitară a timpului și deadline-urilor
Dificultate cu deciziile și prioritizarea
Impulsivitate socială sau financiară
Hiperfocus pe ce-ți place, total neglijare a celorlalte
Sensibilitate emoțională intensă și reactivitate
Ceea ce-i frumos: dacă ADHD-ul e recognoscut corect și integrat în plan de tratament, schimbarea e adesea dramatică. Nu pentru că „cântecul magic", ci pentru că, în sfârșit, investești efort în locul potrivit.
Dacă mă recunoști în asta, merită o conversație cu un specialist care face evaluare cuprinzătoare. Nu e prea târziu.

11/07/2026

https://www.g4media.ro/in-fiecare-zi-cate-un-brasovean-primeste-diagnosticul-de-autism-psiholog-nu-e-suficient-sa-observi-cateva-trasaturi-si-sa-aplici-o-singura-eticheta.html

În cabinetul unui psiholog din Braşov, aproape zilnic un adult află că este autist. Nu pentru că autismul ar fi „explodat", ci pentru că, pentru prima dată, o generaţie întreagă de oameni diferiţi primeşte, în sfârşit, o explicaţie, scrie BZB.

27/06/2026

Ești în cameră, dar mintea ta pare să fi plecat în altă parte. Yay!
Uneori, dificultatea de concentrare nu arată ca agitație sau distragere continuă
Acest profil este descris în cercetare prin termenul sindrom de decuplare cognitivă — Cognitive Disengagement Syndrome. Nu înseamnă inteligență redusă și nu este, pur și simplu, „lene”. Persoana poate petrece ore încercând să lucreze, dar fără să reușească să transforme intenția în acțiune.

Sindromul de decuplare cognitivă poate semăna cu ADHD, depresia, anxietatea, epuizarea sau problemele de somn. De aceea, un articol citit pe internet și un chestionar nu sunt suficiente pentru stabilirea unei concluzii clinice.

✔ unde „pleacă” atenția în decuplarea cognitivă;
✔ prin ce diferă de ADHD;
✔ cm afectează munca, relațiile și imaginea de sine;
✔ ce presupune o evaluare serioasă;
✔ ce strategii practice pot ajuta.

Rușinea este un combustibil prost: arde mult și nu te duce nicăieri. Înțelegerea mecanismului este primul pas spre schimbare.

Articolul complet:
https://bojan.ro/sindromul-de-decuplare-cognitiva/

16/03/2026

https://bojan.ro/cum-iti-alegi-drumul-in-viata-psihoterapie-brasov/

Cum îți alegi drumul, între viața „așezată” și nevoia de autonomie. Compromis, ambiție, sens, relații și pași clari în terapie. | Psihoterapie Brasov

04/03/2026

Sensul se construiește, nu se găsește întâmplător.

Dacă te-ai trezit în perioada asta că:
spui de multe ori „trebuie”, dar ai puțină direcție,
ai obiective începute și abandonate,
ai sentimentul că tragi, dar nu știi „pentru ce”,

…ghidul ăsta îți poate da un cadru clar: valori → scop → pași mici → consistență (și ce faci concret când motivația e la pământ).

https://bojan.ro/psiholog-brasov-sens-scop-motivatie/

Sens, scop și motivație – ghid practic Ghid practic de la psiholog Brașov: cm găsești sensul, îți recapeți motivația și alegi pași mici când viața pare goală

03/03/2026

Într-un studiu recent, o proporție mare de adulți cu ADHD a avut de-a face, la un moment dat, cu un episod de consum problematic sau cu o tulburare de consum—alcoolul fiind frecvent în prim-plan la vârste tinere-adulte, urmat de cannabis și alte substanțe. În același timp, depresia apare surprinzător de des ca „fundal” emoțional.

ADHD și consumul de substanțe. De ce ADHD crește riscul de alcool/cannabis și cm ieși din cerc: sobrietate, terapie, medicație, mediu. Psiholog Brașov.

01/03/2026

Mlți oameni își duc viața „funcțional” la exterior și epuizat la interior. În psihoterapia integrativă lucrăm pe ambele: simptomele (anxietate, stres, atacuri de panică, burnout) și mecanismele care le întrețin. Fără promisiuni magice, cu pași clari și ritm realist.
Dacă simți că e momentul să nu mai duci singur, poți face o programare.

https://bojan.ro/psihoterapie-integrativa-in-brasov/

27/02/2026

În contextul măsurilor dispuse de instanță (inclusiv ordin de protecție), consilierea psihologică are un rol clar: reducerea riscului, responsabilizarea și prevenirea recidivei.
Nu este vorba despre „managementul furiei” în sens superficial, ci despre o intervenție structurată, care abordează mecanismele de putere și control, tiparele de escaladare și asumarea comportamentelor. Accentul rămâne constant pe siguranță și pe schimbări concrete, verificabile în timp.
Atunci când este necesar, procesul poate include și evaluarea sau intervenția pentru consum problematic de alcool ori alte substanțe. Participarea se desfășoară în cadrul profesional și confidențial, cu respectarea obligațiilor administrative stabilite de instanță.
̦ășiconfort

24/02/2026

Motivația nu e „voință”. E chimie + obiceiuri + context.
Dopamina nu e fericire — e „vreau”: te scoate din pat, îți îngustează atenția și te împinge spre următorul lucru. Problema? Creierul iubește vârfurile rapide: scroll, notificări, jocuri, zahăr, cumpărături. Și cu cât vârful e mai mare, cu atât căderea de după e mai urâtă. Asta e motivul pentru care „încă puțin” devine un stil de viață.
Un hack simplu pe care îl explic des în cabinet: recompensele previzibile te obosesc, cele intermitente te țin pe drum. Nu sărbatori fiecare mic pas ca pe o finală de Champions League. Notează-l, respiră, mergi mai departe. Altfel, îți antrenezi creierul să ceară mereu mai mult ca să simtă ceva.
Și încă ceva: satisfacția nu vine doar din urmărire. Vine și din „aici și acum” — când îți încetinești mintea suficient cât să simți ce ai deja.
Dacă te lupți cu procrastinarea, burnout-ul, anxietatea sau dependențe comportamentale, nu e despre „ești slab”. De multe ori e despre un sistem nervos suprasolicitat care caută anestezie.

De ce nu ai chef: neuroștiința motivației. Înțelege dopamina, plăcerea și procrastinarea. Strategii aplicabile, prevenția dependenței și cm lucrăm în cabinet

22/02/2026

Oamenii nu-ți „datorează” atenția. Nici la job, nici în relații, nici online.
Și paradoxul e că atunci când încerci prea tare să fii văzut, devii zgomot.
Vorbim mult ca să controlăm, explicăm mult ca să fim acceptați, ne justificăm ca să nu fim respinși. Iar asta, pe termen lung, ne mănâncă reputația, energia și somnul.
Un principiu simplu care schimbă jocul:
autocontrolul este influență.
Pauza de 3 secunde înainte să răspunzi.
Fraza „am nevoie de un minut să mă gândesc”.
Limita spusă calm, fără spectacol.
Nu e despre manipulare. E despre igienă psihologică: să nu te conduca impulsul, rușinea sau frica de a nu fi suficient.
Dacă te regăsești în anxietate, burnout, insomnie sau reacții impulsive care îți strică relațiile și munca, terapia poate fi un cadru clar și practic.
Îmi poți scrie în privat pentru detalii și programări.

Ghid psihologic pentru reputație și autocontrol