What are the opening hours?

Monday 11:00 - 15:00 Tuesday 11:00 - 15:00 Wednesday 11:00 - 15:00 Thursday 15:00 - 18:00

Fii bine, tu cu tine

Home
Romania
Bucharest
Fii bine, tu cu tine

Psiholog cu specializare psihologie clinică, psihologia muncii și organizațională și psihoterapie.

Ajut oameni să-și descopere resursele personale, să trăiască în armonie cu ei și în relație cu ceilalți. Fii bine, tu cu tine este creată de Mariana Chihae, psiholog clinician și psihoterapeut, cu scopul de a oferi sprijin psihologic persoanelor care au nevoie, în identificarea resurselor interioare pentru a trăi armonios cu ele însele, precum și în relație cu ceilalți. Primul pas spre vindecare e conștientizarea și acceptarea că ai nevoie de sprijin. Servicii de care poți beneficia:
- evaluare psihologică;
- consiliere psihologică;
- dezvoltare personală;
- terapie de cuplu și familie;
- logopedie;
- psihoterapie individuală;
- psihoterapie de grup.

25/09/2026

De ce ne simțim obosiți chiar și după un somn lung?

De cele mai multe ori, nu doar corpul are nevoie de pauză, ci și mintea și sufletul nostru. Stresul acumulat, rutina rigidă și deconectarea de la propriile noastre nevoi ne pot secătui energia mai mult decât o noapte nedormită. Somnul reface țesuturile, însă nu poate vindeca o minte suprasolicitată sau o stare continuă de agitație interioară.
Reîncărcarea autentică începe cu pași mici, din modul în care alegem să ne întâmpinăm diminețile — fără presiunea constantă de a fi imediat productivi sau de a bifa o listă nesfârșită de sarcini. Când ne acordăm răgazul de a fi prezenți, când exersăm recunoștința pentru lucrurile mărunte și când ne îngăduim mici momente de bucurie fără vinovăție, îi dăm minții spațiul de care are nevoie pentru a se odihni cu adevărat.
În egală măsură, această grijă se reflectă în modul în care ne tratăm corpul. A-l asculta înseamnă a-i stabili prioritățile de bază: hidratare corespunzătoare, hrană proaspătă și mișcare blândă, care să pună energia în circulație, nu să o epuizeze. Corpul și mintea lucrează întotdeauna împreună. Atunci când începem să le hrănim pe amândouă cu atenție și blândețe, ne regăsim echilibrul și liniștea interioară.
Așadar, data viitoare când te simți obosit deși ai dormit suficient, nu te grăbi să mai bei o cafea. Oprește-te un minut, respiră adânc și întreabă-te: ce are nevoie sufletul meu chiar acum? Echilibrul nu se construiește peste noapte, ci din fiecare mic moment de grijă pe care ni-l oferim.

17/09/2026

Sunt psiholog clinician principal, psihoterapeut și hipnoterapeut, iar de-a lungul anilor am avut privilegiul de a întâlni oameni și povești care m-au învățat că, dincolo de ceea ce se vede, fiecare om poartă o lume întreagă de experiențe, emoții și nevoi.

Cred că terapia începe, înainte de toate, printr-o relație în care omul se simte în siguranță să fie el însuși. Să poată vorbi fără teamă, să fie ascultat fără judecată și, poate pentru prima dată după mult timp, să simtă că ceea ce trăiește are un sens și poate fi înțeles.

Formările mele în psihoterapie, psihologie clinică, EMDR, EFT, hipnoză clinică și lucrul cu trauma mi-au oferit perspective diferite asupra suferinței psihologice. Am învățat că un simptom nu este întotdeauna problema în sine, ci poate fi felul prin care o parte profundă din noi încearcă să transmită că ceva are nevoie să fie văzut, înțeles și vindecat.

Anxietatea, tristețea, epuizarea, dificultățile relaționale, neîncrederea în sine sau sentimentul că „nu mai ești tu” pot avea în spate experiențe vechi, răni relaționale, pierderi sau contexte în care nevoile emoționale nu au putut fi exprimate și împlinite.

În cabinet nu cred în soluții miraculoase și nici în rețete rapide. Cred într-un proces construit cu răbdare, în ritmul fiecărui om, în care lucrăm atât cu ceea ce doare astăzi, cât și cu ceea ce a stat mult timp în spatele durerii.

Pentru mine, psihoterapia nu înseamnă să devii altcineva. Înseamnă să te apropii, pas cu pas, de tine – să-ți înțelegi povestea, să-ți recapeți resursele și să poți trăi cu mai multă libertate, echilibru și autenticitate.

31/08/2026

Burnout-ul care nu țipă. Epuizarea care nu are nume.

Știi senzația aia când ești oboist/ă dimineața, deși ai dormit suficient? Când reușești să faci tot ce ți se cere, dar simți că „ceva lipsește”? Când răspunzi la toate task-urile, dar entuziasmul a dispărut de mult?
Se numește ”burnout silențios” – și e cel mai periculos tip de epuizare, pentru că nu se vede. Nu ești la pat, nu ai un diagnostic, nu ai un colaps dramatic.
Ești acolo. Funcționezi. Dar în interior, ceva s-a stins.
Christina Maslach, cea mai importantă cercetătoare în domeniul burnout-ului, spune că epuizarea asta nu e doar oboseală – e o golire completă de resurse . Iar psihologul Sarah Bertolli adaugă: „Oamenii nu vorbesc despre asta pentru că nu vor să pară slabi sau incapabili” .
Cum recunoaștem burnout-ul silențios?
- oboseală pe care somnul nu o mai rezolvă
- detașare emoțională față de muncă și colegi
- pierderea sensului în ceea ce faci
- procrastinare cronică, urmată de sprinturi de lucru sub presiune
- dureri de cap, tensiune musculară, tulburări de somn
”Nu mai ești tu – dar nici nu știi exact când ai încetat să mai fii.”
Burnout-ul silențios prosperă în tăcere. Tocmai de aceea, primul pas e să îi spui pe nume.
Ai recunoscut vreunul dintre aceste semne la tine?

Articolul complet îl găsiti aici: https://www.marianachihae.ro/blog

25/08/2026

Haideți să vorbim despre „slow living”.

În cabinet, aud tot mai des: „Știu că ar trebui să încetinesc, dar nu pot. Am prea multe de făcut.”

Și atunci îi întreb blând: „Cui îi dovedești că ești ocupat?”

Pentru că, dincolo de agendă, „slow living” nu este un trend instagramabil. Este o nevoie psihologică reală. Trăim cu cortizolul la cote maxime atât de mult timp, încât am uitat cm este să nu facem nimic fără să ne simțim vinovați.

A încetini nu înseamnă că ești leneș. Înseamnă că îți acorzi permisiunea de a exista, nu doar de a performa. Este un act de blândețe cu tine.

Iar azi te invit să faci un pas mic: renunță la un singur lucru din lista ta de „trebuie”, doar pentru azi. Și vrei răspunde-ți la întrebarea: la ce ai renunțat și ce ai făcut în loc? Sau, dacă e prea greu, gândește-te ce te oprește.

20/08/2026

Am creat această pagină dintr-o nevoie simplă: aceea de a pune în cuvinte lucruri pe care, în practică, le întâlnesc zi de zi.
În spatele fiecărei povești există un om. Cu ceea ce a trăit, cu ceea ce a pierdut, cu ceea ce îl doare, cu relațiile care l-au construit sau l-au rănit și cu acele părți din sine pe care, uneori, a învățat să le ascundă chiar și de el însuși.
De aceea, pentru mine, psihoterapia nu începe cu întrebarea „Cum schimbăm lucrurile?”, ci cu disponibilitatea de a înțelege ce se întâmplă cu omul din fața noastră și de ce.
Uneori avem nevoie să înțelegem o rană veche. Alteori să traversăm o pierdere, o despărțire sau o schimbare care ne-a destabilizat. Uneori avem nevoie să învățăm să ne privim altfel, să punem limite, să ne regăsim într-o relație sau pur și simplu să putem respira din nou după o perioadă în care am dus prea multe.
Cred că terapia este, înainte de toate, o întâlnire. O relație în care poți veni așa cm ești, fără să fii judecat, grăbit sau obligat să demonstrezi că ești bine.
Nu cred în soluții universale și nici în promisiunea că după câteva ședințe viața va deveni perfectă. Cred însă în procese construite cu răbdare, în siguranță și în respect pentru ritmul fiecărei persoane.
Lucrez cu adolescenți și adulți, individual, dar și în lucrul cu relațiile – terapie de cuplu, terapie de familie și terapie de grup.
Acord o atenție deosebită traumelor, doliului, pierderilor, dificultăților emoționale și experiențelor care continuă să ne influențeze viața, chiar și atunci când au trecut ani de la momentul în care s-au întâmplat.
În practica mea, nu promit miracole și nu ofer rețete rapide; nu cred în acoperirea durerii cu optimism forțat și nici în graba de a fi „bine” înainte de a înțelege ceea ce ne rănește.
Cred că vindecarea nu înseamnă să ștergem ceea ce ni s-a întâmplat, ci să ajungem într-un loc interior din care trecutul să nu ne mai dicteze fiecare alegere.
Iar uneori, primul pas nu este să schimbăm ceva.
Este doar să avem curajul să privim.
Textele pe care le voi împărtăși aici vor porni din această perspectivă: din psihologie, din psihoterapie, din experiența profesională și din reflecția asupra omului și a relațiilor sale.
Nu sunt rețete și nu trebuie „aplicate”.
Sunt gânduri, întrebări și invitații la reflecție.
Un spațiu în care putem să ne oprim puțin.
Să privim.
Să înțelegem.
Să ne așezăm.
Și, poate, să ne întoarcem puțin mai aproape de noi.

Fii bine, tu cu tine!

Mariana Chihae – Psiholog & Psihoterapeut

16/08/2026

De ce aș contacta un psiholog/psihoterapeut?

Nu trebuie să ajungi la limită pentru a cere ajutor. Poți apela la un psiholog atunci când simți că treci printr-o perioadă dificilă, când emoțiile devin copleșitoare, când relațiile nu mai funcționează așa cm ți-ai dori sau când anumite experiențe din trecut continuă să îți influențeze prezentul.

Poți veni la terapie și atunci când, aparent, „totul este în regulă”, dar simți că ceva în interiorul tău are nevoie să fie înțeles, așezat sau schimbat.

Psihoterapia este un spațiu în care poți să te oprești, să te asculți și să te privești cu mai multă înțelegere. Este un proces prin care poți descoperi ce te ține pe loc, îți poți valorifica resursele și poți învăța să faci alegeri mai apropiate de ceea ce ești și de ceea ce îți dorești.

Uneori venim în terapie pentru că suferim. Alteori, pentru că vrem să ne înțelegem mai bine. Iar alteori, pentru că simțim că este timpul să trăim diferit.

Nu este un semn de slăbiciune să ceri ajutor. Este un act de grijă față de tine.

06/08/2026

Căutarea păcii interioare

Câteodată, viața ne trece prin furtuni care par să dărâme tot ce am construit.

Dar trecerea prin dificultăți nu este capătul de drum, ci începutul unei reconstrucții.

Sunt aici să te ghidez și să te susțin să-ți regăsești liniștea și armonia interioară.

Prin tehnici de reconstrucție interioară și integrând toate formările mele din domeniu, asigur un spațiu sigur în care să te redescoperi, să vindeci și să-ți reclădești echilibrul pas cu pas.

Nu trebuie să parcurgi acest drum singur(ă). Scrie-mi în comentarii sau trimite-mi un mesaj dacă simți că e timpul pentru o schimbare.

04/08/2026

Uneori, cel mai important lucru este să ne oprim

Ca psiholog, dar și ca om, întâlnesc frecvent persoane care îmi spun: „Nu mai am timp pentru mine”, „Parcă alerg continuu”, „Nu știu când a trecut anul”. De multe ori, mă regăsesc și eu în aceste cuvinte.
Trăim într-un ritm alert. Avem responsabilități, termene, griji, planuri și numeroase roluri pe care încercăm să le îndeplinim cât mai bine. În toată această agitație, uităm uneori să ne oprim și să observăm ceea ce este deja prezent în viața noastră.
Cred că unul dintre cele mai valoroase exerciții pe care le putem face este să ne oferim câteva momente de reflecție.
Să privim în urmă nu pentru a ne judeca, ci pentru a înțelege. Să observăm cât am crescut, câte obstacole am depășit și câte resurse am descoperit în noi înșine. De multe ori, suntem atât de concentrați pe ceea ce ne lipsește, încât uităm să vedem cât de departe am ajuns.
În activitatea mea profesională întâlnesc oameni care au trecut prin experiențe dificile și care, în ciuda suferinței, au găsit puterea de a merge mai departe. De la ei am învățat că reziliența nu înseamnă să nu cazi niciodată, ci să găsești curajul de a te ridica de fiecare dată.
Atunci când ne oprim pentru câteva clipe și privim în jur, descoperim adesea motive de recunoștință pe care le-am trecut cu vederea. Un om drag care ne este alături. Un copil care ne zâmbește. Sănătatea de care încă ne bucurăm. Un prieten care ne ascultă. O dimineață liniștită. Posibilitatea de a învăța ceva nou. O reușită mică, dar importantă pentru noi.
Recunoștința nu înseamnă că viața este perfectă. Nu înseamnă că nu există probleme, suferință sau dezamăgiri. Înseamnă să alegem să vedem și ceea ce este bun, frumos și valoros, chiar și în perioadele mai dificile.
În ultimii ani, psihologia pozitivă a demonstrat că recunoștința este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, al optimismului și al satisfacției față de viață. Dincolo de cercetări și statistici, cred că fiecare dintre noi poate confirma acest lucru din propria experiență. Atunci când ne concentrăm exclusiv pe ceea ce ne lipsește, lumea pare mai apăsătoare. Atunci când observăm și ceea ce avem, perspectiva se schimbă.
Poate că nu avem control asupra tuturor lucrurilor care ni se întâmplă. Avem însă control asupra modului în care alegem să privim experiențele noastre și asupra pașilor pe care îi facem mai departe.
Îmi place să cred că viața nu ne cere să fim perfecți. Ne cere doar să fim prezenți. Să învățăm. Să iubim. Să greșim și să ne ridicăm. Să ne bucurăm de momentele simple și să avem răbdare cu noi înșine atunci când traversăm perioade dificile.
Astăzi vă invit la un exercițiu simplu.
Opriți-vă pentru câteva minute.
Respirați.
Priviți în urmă și observați ce ați reușit să depășiți.
Priviți în jur și identificați trei lucruri pentru care sunteți recunoscători.
Priviți înainte și întrebați-vă care este următorul pas pe care îl puteți face cu încredere.
Nu trebuie să fie un pas mare. Uneori, cele mai importante schimbări încep cu pași mici.
Viața nu este doar despre obiective atinse și liste bifate. Este despre sens, conexiune, iubire, experiențe și oameni. Este despre felul în care alegem să trăim fiecare zi.
Să ne oferim, așadar, permisiunea de a ne opri din când în când.
Să reflectăm.
Să fim recunoscători.
Să avem încredere.
Și să mergem mai departe, fiecare în ritmul său, cu mai multă blândețe față de sine și cu mai multă dragoste pentru viață.

Psiholog și psihoterapeut Mariana Chihae

21/07/2026

Schimbarea reală nu începe din exterior, ci din tine.

Te-ai întrebat vreodată de ce unele schimbări pe care încercăm să le facem rezistă, iar altele dispar la fel de repede cm au apărut?

Adevărul este că totul depinde de locul din care pornește impulsul.
Priviți puiul din imagine:
• Când o forță din exterior sparge oul, viața se încheie.
• Când forța vine din interior, se naște o nouă viață.

La fel se întâmplă și cu noi. Atunci când schimbările sunt impuse de circumstanțe, de așteptările celorlalți sau de presiunea din jur, ne simțim copleșiți. Însă atunci când decizia de a ne schimba, de a ne iubi și de a ne respecta vine din interiorul nostru, transformarea devine naturală și durabilă.

Noi credem cu tărie că marile capitole din viața fiecăruia dintre noi încep în momentul în care alegem să fim bine noi cu noi înșine.

Ce schimbare simți că vrea să iasă la suprafață din interiorul tău în această perioadă?

09/07/2026

Încrederea și iertarea. Două cuvinte simple. Două dintre cele mai grele lecții ale vieții.

Există oameni care îți vor spune că, dacă ai fost rănit, nu ar trebui să mai ai încredere niciodată.
Și există oameni care îți vor spune că trebuie să ierți imediat.
Adevărul este că niciuna dintre aceste afirmații nu vindecă.
Pentru că atunci când ai fost dezamăgit, trădat sau abandonat, nu îți pierzi doar încrederea în celălalt. Uneori, îți pierzi încrederea în propria judecată.
Te întrebi:
„Cum de nu am văzut?”
„De ce am acceptat?”
„De ce am rămas?”
Și, fără să-ți dai seama, începi să te judeci mai aspru decât a făcut-o oricine altcineva.
Dar vindecarea începe în clipa în care înțelegi că ai luat deciziile de atunci cu resursele, experiența și cunoașterea pe care le aveai în acel moment.
Încrederea nu înseamnă să crezi că oamenii nu te vor răni niciodată. Încrederea înseamnă să știi că, dacă se va întâmpla din nou, vei avea puterea să alegi diferit.
Iar iertarea…
Iertarea nu este despre a spune că ceea ce s-a întâmplat a fost în regulă.
Nu este despre a șterge trecutul.
Nu este despre a te întoarce acolo unde ai fost rănit.
Iertarea este momentul în care alegi să nu mai porți zilnic în suflet povara unei răni care îți consumă prezentul.
Uneori îl ierți pe celălalt.
Alteori nu poți.
Și este în regulă.
Dar, aproape întotdeauna, vine o zi în care ai nevoie să te ierți pe tine.
Pentru că ai iubit.
Pentru că ai sperat.
Pentru că ai avut încredere.
Pentru că ai încercat.
Și nimic din toate acestea nu reprezintă o slăbiciune.
Din contră.
Sunt dovezi că ai avut curajul să fii om.
Poate că cea mai frumoasă formă de vindecare nu este să înveți să nu mai ai încredere.
Ci să înveți să ai încredere în tine.
Să știi că vei recunoaște mai repede ceea ce îți face bine.
Că vei pune limite fără vinovăție.
Că vei pleca atunci când respectul lipsește.
Și că nu vei mai renunța la tine pentru a fi acceptat de altcineva.
Iertarea îți eliberează inima. Încrederea în tine îți redă libertatea.

Astăzi te invit la o reflecție:
Există o persoană pe care încă o aștepți să își ceară iertare?
Sau poate persoana care are cea mai mare nevoie de iertarea ta… ești chiar tu.

Dacă acest mesaj a ajuns la tine exact când aveai nevoie de el, lasă un ❤️ sau distribuie-l. Uneori, câteva cuvinte pot deveni începutul vindecării pentru cineva care le citește la momentul potrivit.

Address

Bucharest

Opening Hours

Monday	11:00 - 15:00
Tuesday	11:00 - 15:00
Wednesday	11:00 - 15:00
Thursday	15:00 - 18:00

Website

http://www.marianachihae.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Fii bine, tu cu tine posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Fii bine, tu cu tine:

Want your practice to be the top-listed clinic in Bucharest?