26/07/2026
“Nu mă mai înțeleg cu el.”, “Nu ne mai ascultă.”, “Cred că nu suntem suficient de fermi”, sunt frământări pe care le aud adesea de la părinți în cabinet.
Există situații în care limitele sunt insuficient de clare sau nu aplicate consecvent, iar copilul are nevoie de mai multă structură. Limitele oferă siguranță, predictibilitate și un cadru în care copilul se poate dezvolta armonios.
Pe de altă parte, există și situații în care, în spatele comportamentului numit “dificil”, “sfidător”, “opozant”, problema nu este lipsa limitelor, ci nevoi emoționale și relaționale neîmplinite, sau un sistem nervos copleșit.
Când apare disreglarea, copilul are nevoie să revină în starea de siguranță. Daniel J. Siegel vorbește despre principiul conectare înainte de corectare: prezența adultului calm, disponibil, consecvent, care poate conține furtuna emoțională a celui mic, conduce către respectarea limitelor, nu absența lor.
Uneori, problema nu e că limitele nu sunt puse ferm, ci că lipsește un adult cu un sistem nervos reglat, capabil să rămână disponibil când comportamentele escaladează. Copilul conectat cooperează mult mai ușor decât cel care se simte neînțeles sau deconectat.
Un alt concept al lui Siegel e fereastra de toleranță, zona în care sistemul nervos funcționează optim, iar copilul poate fi atent, calm, curios, poate asculta și înțelege. Când stresul, oboseala sau anxietatea îl scot din “fereastră”, autocontrolul lui scade. Comportamentul nu e o alegere conștientă, ci o stare de disreglare, iar răspunsul cu și mai multă rigiditate poate avea efectul opus. E ca și cm am vrea să pornim un motor fără combustibil, tot apăsând pe accelerație: problema nu e lipsa de voință a motorului, ci faptul că îi lipsește ceea ce are nevoie pentru a funcționa.
Conectarea și limitele nu se exclud una pe cealaltă. Se sprijină reciproc, tocmai de aceea poate fi provocator să le ținem pe amândouă. Merită să reflectăm asupra relației cu copilul nostru ca asupra unui pod: e acest pod suficient de sigur pentru ca el să îl traverseze alături de noi?
📝 Cătălina Vlad, psiholog, psihoterapeut și coordonatoare de practică la Asociația APRICAS
Mai sunt câteva locuri în seria 2! Scrie seria 2 în comentarii pentru mai multe detalii.