17/07/2026
Profesioniștii care în munca lor interacționează adesea cu oameni răniți (fizic sau emoțional) sunt constant martorii suferinței, degradării și consecințelor produse de evenimentele traumatizante în viața victimelor. Însă acest proces, aș vrea să subliniez, este profund diferit de empatia pe care o simțim în general când observăm suferința oamenilor de lângă noi.
În timp, expunerea la aceste evenimente provoacă foarte mult stres, care conduce adesea la epuizarea resurselor (de aici provine de altfel și conceptul de oboseală a compasiunii) și a mecanismelor de a face față, ceea ce poate genera traumatizare psihică. De asemenea, când acești profesioniști au avut ei înșiși în istoricul de viață experiențe similare cu cele pe care le întâlnesc în munca lor, crește riscul de apariție a traumei vicariante.
De aceea, acești specialiști au nevoie de cunoștințe de psihologie și de abilități de procesare a experiențelor traumatice și a reacțiilor traumatice pe care le pot avea atunci când interacționează cu victimele și agresorii.
Sesiunea de conștientizare pe tema impactului traumei psihice asupra activității din sistemul judiciar, pe care am susținut-o la finalul lunii iunie la invitația Consiliului Superior al Magistraturii, alături de Mihaela Ancuța, psihoterapeut, este o inițiativă care adresează tocmai această nevoie presantă. Le mulțumim încă o dată celor peste 200 de participanți pentru deschidere, implicare și curiozitate!
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la sediul Institutului Național al Magistraturii (INM).