13/06/2026
Mi-a plăcut tare mult filmul acesta fiindcă vorbește mai bine despre datingul de azi decât multe filme apărute recent.
Deși filmul a fost lansat în 2009, cu mult înainte de Tinder, Instagram, ghosting și relațiile neclare pe care astăzi le numim "situationships", vorbește despre felul în care ne agățăm de speranță atunci când cineva nu ne oferă suficient.
Filmul începe cu o scenă în care o fetiță este agresată de un băiețel în parc, iar mama îi spune că asta înseamnă că el o place.
Probabil mulți dintre noi am auzit, într-o formă sau alta, același mesaj.
Și cumva, de aici încep poveștile și justificările pe care le găsim în relații.
Începem să învățăm că lipsa de interes poate fi interes sau că distanța poate fi iubire. Credem că dacă cineva care nu apare, nu sună, nu întreabă de noi sau nu ne oferă claritate are, de fapt, sentimente pe care nu știe să le exprime.
Iar mai târziu, ajungem adulți și petrecem ore întregi analizând un mesaj, un „te sun eu”, încercând să găsim dovezi că ceea ce ne dorim este adevărat. Mi se pare că psihologia de azi oferă foarte mult material care ne face să picăm în capcana de a rămâne în relații disfuncționale, doar pentru că celălalt are un trecut traumatic sau un anumit tip de atașament.
Filmul urmărește mai multe povești de iubire, însă, dincolo de personaje, vorbește despre ceva foarte uman: dificultatea de a accepta respingerea.
Uneori, este mai ușor să credem că celălalt este confuz, speriat sau nepregătit decât să acceptăm că pur și simplu nu își dorește același lucru.
Gigi, unul dintre personajele principale, devine aproape imaginea tuturor oamenilor care au stat măcar o dată cu telefonul în mână așteptând un mesaj. A tuturor celor care au reinterpretat semne, au căutat explicații și au încercat să transforme ambiguitatea în certitudine.
Filmul vorbește despre cât de greu ne este să renunțăm la o poveste atunci când am investit emoțional în ea și despre cât de mult putem confunda potențialul cu realitatea.
Despre cm ajungem să iubim ceea ce ar putea fi, în timp ce ignorăm ceea ce este.
Tocmai de aceea filmul rămâne atât de relevant și astăzi.
Pentru că s-au schimbat aplicațiile, s-au schimbat regulile datingului și s-a schimbat tehnologia.
Dar nu s-a schimbat nevoia umană de a fi ales.
Și nici tendința noastră de a găsi explicații pentru oamenii care nu ne oferă locul pe care ni-l dorim în viața lor.
Când cineva este cu adevărat interesat de tine, de cele mai multe ori nu trebuie să devii detectiv pentru a observa asta.
Psihoterapeut Elena Praz
