Conferențiar Dr. Sanda-Maria Cretoiu

12/08/2026

Un test de microbiom nu înseamnă automat și un diagnostic.

Un nou consens multidisciplinar, publicat în Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, atrage atenția asupra unei probleme esențiale: profilul microbiomului nu poate fi interpretat corect în afara contextului clinic.

Rezultatul trebuie corelat cu:

• simptomele și antecedentele medicale;
• alimentația și stilul de viață;
• tratamentele urmate, inclusiv antibioticele și probioticele;
• bolile asociate și statusul metabolic;
• condițiile de recoltare și depozitare a probei;
• analizele biologice relevante.

Cu alte cuvinte, simpla enumerare a bacteriilor dintr-un raport nu este suficientă pentru a înțelege ce se întâmplă în organismul unui pacient.

Este o delimitare importantă între testele comerciale care generează automat recomandări și evaluarea medicală personalizată. Aceeași modificare a microbiomului poate avea semnificații diferite la doi pacienți cu simptome aparent similare.

Direcția internațională devine tot mai clară: valoarea nu stă doar în test, ci în calitatea interpretării și în integrarea rezultatului cu întregul tablou clinic.

Este principiul pe care mi-am construit activitatea în domeniul microbiomului: nu tratăm un raport de laborator, ci evaluăm pacientul din spatele lui.

Un test oferă date. Interpretarea medicală le transformă în informație clinică relevantă.

Sursa: Schierwagen R. și colab., Multidisciplinary Delphi consensus statement on minimal standards for clinical metadata and end points in microbiome studies, Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 3 august 2026.

https://www.nature.com/articles/s41575-026-01229-1

15/07/2026

Mă bucur să împărtășesc faptul că articolul nostru, „Malnutrition and Its Influence on Gut sIgA–Microbiota Dynamics”, a fost inclus în selecția „Hot Papers 2024–2025” a secțiunii Microbiology in Human Health and Disease din revista Biomedicines, cu 7500 de vizualizări.

Lucrarea explorează relația dintre statusul nutrițional, imunitatea mucoasă intestinală și dinamica microbiotei — un domeniu de interes tot mai mare în cercetarea biomedicală actuală.

Mulțumesc tuturor coautorilor pentru contribuția la această lucrare.

DOI: 10.3390/biomedicines13010179

12/07/2026

Unele articole au o semnificație aparte.

Acesta marchează douăzeci de ani de cercetare în domeniul telocitelor — un domeniu de care sunt profund legată profesional și la dezvoltarea căruia am avut privilegiul să contribui încă de la început.

Am publicat articolul:

„Telocytes Twenty Years on: A Critical Reappraisal of Identity, Function, and Pathological Relevance”

Am încercat să privim critic tot ceea ce s-a acumulat în acești ani: ce este demonstrat solid, ce rămâne ipoteză și ce direcții de cercetare merită dezvoltate mai departe.

Pentru mine, este mai mult decât o publicație. Este o întoarcere la un capitol important din parcursul meu științific și, în același timp, o privire spre viitor.

Articolul poate fi citit integral aici:
https://www.mdpi.com/1422-0067/27/14/6204

28/06/2026

Inflamația cronică de grad mic: boala tăcută din fundal

Când spunem „inflamație”, cei mai mulți oameni se gândesc la durere, febră, roșeață, infecție sau o rană vizibilă.

Dar există și o altă formă de inflamație: discretă, persistentă, de intensitate mică. Nu doare spectaculos. Nu trimite pacientul direct la urgență. Nu apare întotdeauna clar într-o analiză uzuală.

Și tocmai de aceea poate fi ignorată ani de zile.

Inflamația cronică de grad mic este un fel de „zgomot biologic de fond”. Corpul nu este în criză acută, dar nici în echilibru real. Sistemul imunitar rămâne ușor activat, țesuturile devin mai vulnerabile, metabolismul se modifică, iar organismul consumă energie pentru a menține un echilibru fragil.

O putem întâlni în obezitate abdominală, rezistență la insulină, boli cardiovasculare, ficat gras, boli autoimune, tulburări digestive cronice, stres prelungit sau dezechilibre ale microbiomului intestinal.

Nu este un diagnostic de sine stătător. Este un mecanism.

Iar medicina modernă ar trebui să se întrebe mai des nu doar „ce boală are pacientul?”, ci și:

ce mecanisme biologice întrețin această stare?

Pentru că uneori, înainte ca boala să fie evidentă, corpul deja încearcă să ne spună ceva.

25/06/2026

Medicina clasică m-a format.
Medicina funcțională m-a transformat.

După 29 de ani de practică medicală, cercetare și activitate academică la UMF „Carol Davila”, am ajuns la o concluzie simplă:

Tratarea simptomelor fără înțelegerea cauzelor nu vindecă. Doar amână.

Medicina funcțională nu respinge medicina clasică.
O completează cu întrebarea pe care sistemul medical, de multe ori, nu mai are timp să o pună:

De ce?

De ce a apărut această boală la această persoană, în acest moment al vieții ei?

Răspunsul schimbă totul: investigațiile, protocolul terapeutic, strategia de prevenție și, mai ales, rezultatul pe termen lung.

La NutrimedX, aceasta este întrebarea de la care pornim fiecare consultație.

📍 Bd. Dacia 51, București
🌐 nutrimed.center

22/05/2026

O pacientă de 72 de ani cu o erupție cutanată persistentă, rezistentă la orice tratament dermatologic — fără niciun simptom digestiv.
Ce am descoperit investigând mai departe: cancer re**al avansat local.
Erupția a dispărut complet odată cu tratamentul oncologic.
Acest caz ridică o întrebare importantă: pielea poate fi o fereastră spre intestin și spre tumori oculte?
Am publicat ipoteza axei gut–skin–tumour împreună cu Monica Manciulea, doctoranda mea, și cu colega mea Luciana Pavelescu.
👉 Articolul complet: https://doi.org/10.3390/diagnostics16111592
**al

Background and Clinical Significance: Cutaneous paraneoplastic phenomena are infrequently characterised in colore**al cancer (CRC), and chronic pruriginous inflammatory eruptions in particular have received limited attention. In older adults, persistent treatment-resistant dermatoses of unclear aeti...

19/05/2026

Astăzi este Ziua Internațională a Medicului de Familie.

Într-o medicină tot mai fragmentată, medicul de familie rămâne adesea primul om care vede pacientul întreg: cu istoricul lui, cu familia lui, cu fricile lui, cu simptomele încă neclare și cu întrebările pe care nu știe întotdeauna unde să le ducă.

Medicina modernă are nevoie de tehnologie, de analize, de investigații și, da, de instrumente digitale. Dar are nevoie, mai ales, de continuitate, discernământ și relație umană.

Medicul de familie este de multe ori cel care ține firul între episoade, specialități, analize și realitatea vieții de zi cu zi a pacientului.

La mulți ani tuturor medicilor de familie care își fac meseria cu răbdare, luciditate și compasiune.

Într-o lume digitală, medicina rămâne profund umană.

18/05/2026

Am avut onoarea de a coordona, în calitate de Guest Editor, un Special Issue în International Journal of Molecular Sciences, dedicat unei teme care definește tot mai mult medicina contemporană: rolul microbiotei intestinale în sănătate și boală.

Special Issue-ul, intitulat “Current Research on the Role of the Gut Microbiota in Human Diseases and Health”, aparține secțiunii Molecular Microbiology și a reunit lucrări despre microbiom, dietă, metaboliți microbieni, imunitate, inflamație și mecanisme moleculare implicate în patologia umană. Pagina oficială menționează că issue-ul se concentrează pe progresul recent al cercetării microbiomului, inclusiv impactul dietei asupra microbiotei și influența metaboliților microbiotei asupra sănătății și bolii.

În cadrul acestui proiect editorial am scris și editorialul asociat Special Issue-ului:
“Special Issue ‘Current Research on the Role of the Gut Microbiota in Human Diseases and Health’”, publicat în International Journal of Molecular Sciences.

Pentru mine, acest proiect nu este doar o bifă academică. Este expresia unei direcții în care cred profund: medicina viitorului nu va mai putea privi organismul ca pe o sumă de organe izolate.

Microbiomul este una dintre rețelele prin care alimentația, metabolismul, imunitatea, inflamația și boala cronică ajung să comunice între ele.

Nu este o temă „la modă”. Este o schimbare de paradigmă.

Link Special Issue:
https://www.mdpi.com/journal/ijms/special_issues/U4BS9U27BE

Link editorial:
https://www.mdpi.com/1422-0067/27/9/3804

17/05/2026

Medicina viitorului nu va mai putea privi corpul ca pe o sumă de organe izolate.

Intestinul comunică cu sistemul imun. Metabolismul influențează creierul. Alimentația modifică microbiomul. Inflamația de grad mic poate preceda boala clinic vizibilă.

De aceea, cred că avem nevoie de o medicină care să coreleze, nu doar să fragmenteze.

Pe această pagină voi scrie despre microbiom, metabolism, nutriție, inflamație, prevenție și medicina personalizată — cu rigoare științifică, dar într-un limbaj accesibil.

Pentru că pacientul modern nu are nevoie doar de informație. Are nevoie de interpretare.

29/04/2026

Analizele nu se interpretează singure.
Ai întrebat Google sau ChatGPT despre analizele tale?

Este firesc să cauți informații. Dar analizele trebuie interpretate împreună, în context medical.

La NutriMedx - Medicină Funcțională și Regenerativă, evaluăm riscul metabolic și digestiv prin consultație medicală, interpretarea analizelor și evaluarea compoziției corporale.

AI îți poate da informații.
Medicul îți spune ce contează pentru tine.
Medicul îți oferă claritate.

📍 NutriMedX – Medicină Funcțională și Regenerativă
Programări: WhatsApp / telefon
📞 0727 061 676