Dr. Roxana Maria Ciolca -Terapia durerii

Dr. Roxana Maria Ciolca -Terapia durerii Medic anestezist cu supraspecializare în terapia specială a durerii

Dragi prieteni, colegi, pacienți și viitori pacienți,Îmi doresc ca această pagină să rămână un spațiu dedicat informație...
14/08/2026

Dragi prieteni, colegi, pacienți și viitori pacienți,

Îmi doresc ca această pagină să rămână un spațiu dedicat informației medicale, dialogului și unei comunități bazate pe respect reciproc.

Din acest motiv, vă rog să nu folosiți comentariile sau postările acestei pagini pentru promovarea serviciilor, produselor sau activităților proprii. Orice formă de reclamă nesolicitată va fi ștearsă, iar conturile care o postează vor fi blocate definitiv.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru respectarea acestui spațiu. 🤍

„Am osteofite. Mi-a spus doctorul ca nu mai am voie sa ma misc.” Osteofitele: inamicul nr. 1?„Doamna doctor, am osteofit...
13/08/2026

„Am osteofite. Mi-a spus doctorul ca nu mai am voie sa ma misc.” Osteofitele: inamicul nr. 1?

„Doamna doctor, am osteofite. Mi s-a spus sa am grija, sa nu mai fac efort, sa nu mai ridic, sa nu mai fortez.” (NB: pacient de 30 de ani a primit informația că nu mai are voie să se miște)

Aud frecvent aceasta poveste. Iar uneori pacientul ajunge sa se teama de miscare mai mult decat de durerea propriu-zisa.

Dar ce sunt, de fapt, osteofitele?

Osteofitele sunt excrescente osoase care apar la marginile articulatiilor, frecvent in contextul modificarilor degenerative. Pot fi vazute pe radiografii, CT sau RMN si fac parte din modificarile structurale care pot aparea in artroza. (niams.nih.gov)

Problema apare atunci cand o imagine radiologica este transformata intr-o sentinta:

„Ai osteofite, deci nu mai ai voie sa te misti.”

In majoritatea situatiilor, lucrurile nu functioneaza asa.

Prezenta unui osteofit nu inseamna automat ca miscarea este periculoasa. Mai important, tratamentul unui pacient nu ar trebui stabilit exclusiv d**a cat de „urat” arata o investigatie, ci d**a simptome, examen clinic si, mai ales, d**a functia pacientului.

De altfel, ghidurile actuale pentru osteoartrita pun exercitiul terapeutic individualizat printre componentele centrale ale tratamentului. NICE recomanda exercitii adaptate pacientului, inclusiv pentru cresterea fortei musculare si a capacitatii aerobe.

Exista chiar un paradox important:

de frica osteofitelor, pacientul nu se mai misca.
Pentru ca nu se mai misca, musculatura slabeste.
Pentru ca musculatura slabeste, functia articulatiei poate deveni si mai proasta.

Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia ca reducerea activitatii la pacientii cu osteoartrita poate duce la scaderea fortei musculare, in timp ce exercitiul poate imbunatati mobilitatea si poate intari musculatura din jurul articulatiei. (World Health Organization)

Asta nu inseamna nici extrema cealalta: „ai osteofite, poti face absolut orice”.

Nu.

Exista situatii in care anumite miscari trebuie modificate sau temporar evitate, mai ales daca exista compresie neurologica, limitare mecanica importanta, instabilitate, inflamatie acuta, traumatism sau alta patologie asociata. Restrictia trebuie sa aiba insa un motiv medical concret, nu simpla existenta a cuvantului „osteofit” pe un rezultat imagistic.

Si mai exista ceva foarte important: la inceputul unui program de recuperare poate aparea un anumit grad de durere sau disconfort. Asta nu inseamna automat ca articulatia este distrusa prin miscare. NICE recomanda explicit ca pacientii cu osteoartrita sa fie informati ca durerea poate creste initial la inceperea exercitiilor, dar exercitiul regulat si consecvent aduce beneficii pe termen lung asupra durerii si functiei.

De aceea, intrebarea corecta nu este:

„Am osteofite. Mai am voie sa ma misc?”

Ci:

„Care este cauza durerii mele, ce functie am pierdut si cm pot reveni la miscare in siguranta?”

Scopul tratamentului durerii nu este sa transforme pacientul intr-o piesa de portelan pe care scrie „fragil”.

Scopul este sa controlam durerea suficient de bine, sa alegem corect recuperarea si exercitiile si sa redam pacientului increderea in propriul corp.

Pentru ca, de multe ori, osteofitul vazut pe imagine nu este inamicul nr. 1. Frica de miscare si pierderea progresiva a functiei pot deveni o problema mult mai mare.

NICE: https://wchh.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1002/psb.2040

„Secretul pe care medicii NU vor sa il dezvaluie!”„Cum sa vindecati orice durere cu o simpla alifie!”„Crema-minune care ...
12/08/2026

„Secretul pe care medicii NU vor sa il dezvaluie!”

„Cum sa vindecati orice durere cu o simpla alifie!”

„Crema-minune care va intinereste cu 10 ani!”

„Cum sa va intariti musculatura fara cel mai mic efort!”

Te-ai oprit sa citesti?

Perfect. Exact asta trebuia sa se intample.

Pentru ca asa functioneaza o mare parte din escrocheria medicala de pe internet: iti promite ceva extraordinar, simplu, rapid si, mai ales, ceva ce ti-ai dori foarte mult sa fie adevarat.

Nu inseamna ca esti naiv. Inseamna ca cineva a invatat foarte bine cm sa iti capteze atentia.

Durerea dispare fara investigatii.
Kilogramele dispar fara dieta.
Muschii cresc fara efort.
Ridurile dispar cu o crema.
O boala complicata se vindeca printr-un „secret” pe care, bineinteles, medicii il ascund.

Observati tiparul?

Cu cat problema este mai complicata, cu atat solutia vanduta este mai simpla.

Medicina reala, din pacate, nu functioneaza asa.

Uneori avem tratamente extraordinare. Uneori rezultatele sunt spectaculoase. Dar un medic serios va vorbi si despre limite, riscuri, indicatii, contraindicatii si despre posibilitatea ca un tratament sa nu functioneze.

Escrocul nu are nevoie de toate acestea.

El are nevoie de o promisiune.

Si mai are nevoie de un dusman: „medicii”, „industria”, „sistemul” sau „adevarul pe care nu vor sa il aflati”.

Apoi, de obicei, apare si produsul.

Pastila. Crema. Suplimentul. Aparatul. Cura. Programul.

De aceea, cand cititi informatii medicale online, puneti-va cateva intrebari simple:

Cine imi spune asta?
Ce pregatire are?
Pe ce dovezi isi bazeaza afirmatia?
Imi explica si limitele sau doar beneficiile?
Imi promite rezultate garantate?
Incearca sa ma convinga ca numai el stie „adevarul” pe care medicina il ascunde?
Si, la final, incearca sa imi vanda ceva?

In medicina, propozitia „functioneaza pentru toata lumea” ar trebui sa va ridice mai multe semne de intrebare decat semne de exclamare.

Corpul uman nu citeste reclame.

Iar daca ar exista intr-adevar o crema care vindeca orice durere, creste musculatura fara efort si ne face cu 10 ani mai tineri, va asigur ca medicii nu ar ascunde-o.

Am sta cu totii la coada sa o cumparam.

Majoritatea afectiunilor care provoaca durere cronica beneficiaza, inainte de toate, de tratament conservator. Iar una d...
12/08/2026

Majoritatea afectiunilor care provoaca durere cronica beneficiaza, inainte de toate, de tratament conservator. Iar una dintre componentele importante ale acestuia este kinetoterapia.

Dar kinetoterapia nu inseamna pur si simplu „faceti miscare”.

Un pacient care nu a facut exercitii fizice de mult timp poate avea dureri atunci cand incepe recuperarea. Poate aparea febra musculara, pot deveni dureroase grupe musculare care nu au mai fost solicitate de mult sau poate aparea un disconfort care nu are, de fapt, legatura directa cu afectiunea pentru care pacientul a venit la tratament.

Si aici apare una dintre cele mai mari capcane ale durerii cronice: frica de miscare.

Pacientul simte durere si trage imediat concluzia: „Mi-am facut rau.”

Apoi incepe sa evite miscarea. Se protejeaza din ce in ce mai mult. Musculatura se deconditioneaza, mobilitatea scade, iar miscari care inainte erau banale devin tot mai greu de tolerat.

Se formeaza astfel un cerc din care, uneori, pacientul nu mai stie cm sa iasa.

Durerea in timpul recuperarii trebuie evaluata, nu ignorata. Exista dureri care ne spun ca trebuie sa modificam exercitiul sau sa investigam suplimentar. Dar exista si un disconfort firesc al unui organism care incepe din nou sa se miste si sa lucreze.

Aici intervine si medicul terapeut al durerii.

Unul dintre rolurile sale este sa stabileasca, atunci cand este necesar, un plan medicamentos adaptat pacientului, astfel incat durerea sa fie suficient de bine controlata pentru ca acesta sa poata incepe si continua recuperarea.

Uneori trebuie sa controlam durerea tocmai pentru a putea reda miscarea.

Tratamentul medicamentos nu ar trebui sa inlocuiasca recuperarea, ci sa o faciliteze. Poate crea acea „fereastra terapeutica” in care pacientul reuseste sa se miste, sa isi recapete treptat forta si mobilitatea si, mai ales, sa descopere ca miscarea nu inseamna automat pericol.

De aceea, in recuperarea pacientului cu durere cronica, nu este suficient sa ii dam o lista de exercitii.

Trebuie sa stim ce poate face, cat poate face, cm ii controlam durerea si cm progresam, fara sa transformam fiecare senzatie neplacuta intr-un semnal de alarma.

Scopul nu este sa fortam pacientul prin durere. Dar nici sa il invatam sa se teama de propriul corp.

Scopul este sa ii redam treptat miscarea, forta si increderea ca se poate misca in siguranta.

Pentru ca, uneori, recuperarea incepe nu atunci cand dispare complet durerea, ci atunci cand pacientul nu se mai teme de fiecare miscare.

Medicul care iti spune ce vrei sa auzi nu este neaparat medicul care iti face cel mai mult bine.Cu totii vrem vesti bune...
11/08/2026

Medicul care iti spune ce vrei sa auzi nu este neaparat medicul care iti face cel mai mult bine.

Cu totii vrem vesti bune atunci cand mergem la medic.

Vrem sa auzim ca analizele sunt bune, ca nu este nimic grav, ca operatia va merge perfect, ca nu exista motive de ingrijorare.

Si este firesc.

Problema apare atunci cand incepem sa confundam o veste neplacuta cu un medic rau.

Uneori, medicul care iti explica posibilele complicatii pare pesimist.
Cel care iti spune ca o boala poate evolua pare alarmist.
Cel care insista sa investighezi ceva ce „nu te deranjeaza chiar asa tare” poate deveni medicul pe care preferi sa nu-l mai vezi.

Pentru ca ne-a spus ceva ce nu voiam sa auzim.

Dar evitarea unui diagnostic nu face boala sa dispara.

Faptul ca nu vrem sa discutam despre complicatiile unei interventii nu le face imposibile.

Iar faptul ca ieri ne simteam sanatosi nu inseamna intotdeauna ca eram sanatosi.

Apoi, uneori, boala progreseaza. Sau apare complicatia despre care nimeni nu si-ar fi dorit sa vorbeasca.

Si apar intrebarile:

„Dar eu nu am stiut asta.”
„Dar eu eram sanatos.”
„Am intrat sanatos in spital. Cum s-a ajuns aici?”

Medicina buna nu inseamna sa sperii pacientul.

Dar nici sa il protejezi de adevar pana cand adevarul nu mai poate fi evitat.

Un medic bun nu are datoria sa iti spuna ceea ce iti doresti sa auzi.

Are datoria sa iti explice, pe intelesul tau, ce stie, ce suspecteaza, ce riscuri exista si ce putem face mai departe.

Uneori, cea mai buna veste pe care ti-o poate da un medic nu este:

„Nu ai nimic.”

Ci:

„Am descoperit problema la timp. Acum putem face ceva.”

Dacă medicii sunt descurajați sau chiar sancționați atunci când încearcă să facă educație medicală online, dar persoane ...
11/08/2026

Dacă medicii sunt descurajați sau chiar sancționați atunci când încearcă să facă educație medicală online, dar persoane fără pregătire medicală pot transmite nestingherite informații false către sute de mii de oameni, avem o problemă.

Și cred că merită să ne întrebăm: pe cine protejăm, de fapt?

Pentru că informația medicală greșită nu este inofensivă. Poate determina un om să amâne un diagnostic, să refuze un tratament, să ia medicamente sau suplimente nepotrivite ori să creadă promisiuni care nu au nicio bază științifică.

Dragi urmăritori,

Noi, medicii, știm să facem medicină. Poate că nu avem întotdeauna cel mai carismatic discurs. Poate că explicațiile noastre nu sunt cele mai spectaculoase și nu promit rezultate miraculoase în 30 de secunde.

Dar există un motiv pentru asta.

Medicina adevărată are nuanțe. Are indicații și contraindicații. Are dovezi, limite și situații în care răspunsul corect este: „depinde”.

Un om carismatic, fără educație medicală, vă poate spune ceea ce sună cel mai bine.

Un medic are obligația să vă spună ceea ce este cât mai aproape de adevărul medical, chiar și atunci când adevărul nu este spectaculos.

De aceea cred că medicii nu ar trebui reduși la tăcere în spațiul online. Dimpotrivă.

Avem nevoie de mai multă educație medicală făcută responsabil de profesioniști, nu de mai puțină.

Altfel, riscăm să construim un internet în care informația cea mai atractivă ajunge mai departe decât informația corectă.

Iar când vorbim despre sănătate, diferența dintre cele două poate avea consecințe reale.

Radiofrecventa pulsata pentru ramura V1 a nervului trigemen: cand durerea din frunte si din jurul ochiului devine greu d...
10/08/2026

Radiofrecventa pulsata pentru ramura V1 a nervului trigemen: cand durerea din frunte si din jurul ochiului devine greu de controlat

Durerea localizata la nivelul fruntii, sprancenei, scalpului anterior sau in jurul ochiului poate fi extrem de neplacuta. Uneori este descrisa ca o arsura, alteori ca intepaturi, socuri electrice sau o durere persistenta care face ca pana si atingerea pielii sa devina deranjanta.

Una dintre structurile care poate fi implicata in astfel de dureri este ramura oftalmica, V1, a nervului trigemen.

V1 este prima dintre cele trei ramuri principale ale trigemenului si este responsabila in principal de sensibilitatea fruntii, pleoapei superioare, regiunii perioculare, dorsului superior al nasului si unei parti din scalp.

Atunci cand aceasta ramura sau nervii care provin din ea sunt afectati, pot aparea diferite forme de durere neuropata.

In ce afectiuni poate fi implicat V1?

Printre situatiile in care putem intalni durere pe teritoriul V1 se numara:

* nevralgia de trigemen cu afectarea ramurii oftalmice
* nevralgia supraorbitara sau supratrohleara
* durerea neuropata postherpetica d**a Zona Zoster oftalmica
* durerea neuropata d**a traumatisme sau interventii chirurgicale
* anumite forme de durere faciala persistenta, d**a o evaluare corecta si excluderea altor cauze

Un lucru important: nu orice durere din jurul ochiului sau din frunte provine de la trigemen. In aceasta regiune pot exista si cauze oftalmologice, neurologice, vasculare sau ORL, unele dintre ele necesitand evaluare rapida.

Ce este radiofrecventa pulsata?

Radiofrecventa pulsata, sau PRF, este o tehnica interventionala folosita in terapia durerii.

Spre deosebire de radiofrecventa termica conventionala, scopul PRF nu este producerea unei leziuni termice controlate a nervului. Energia este administrata in impulsuri, cu perioade de pauza intre acestea, astfel incat temperatura la nivelul tesuturilor sa fie mentinuta in limite controlate.

Practic, incercam sa influentam modul in care nervul transmite si proceseaza semnalul dureros, pastrand in acelasi timp functia nervului.

Acest lucru este deosebit de interesant in cazul ramurii V1, deoarece vorbim despre o regiune anatomica sensibila, aflata in apropierea ochiului.

Care sunt avantajele?

La pacientii atent selectionati, radiofrecventa pulsata poate avea cateva avantaje importante:

Poate reduce intensitatea si frecventa episoadelor dureroase.

Poate fi o alternativa atunci cand tratamentul medicamentos nu controleaza suficient durerea sau produce efecte adverse greu de tolerat.

Este o procedura minim invaziva si, in functie de nervul tinta, poate fi realizata sub ghidaj imagistic.

Un alt avantaj este faptul ca PRF este o tehnica neuromodulatoare, nu una conceputa pentru distrugerea nervului. Tocmai de aceea poate fi luata in calcul in anumite situatii in care dorim sa evitam, pe cat posibil, aparitia unui deficit senzitiv permanent.

De ce este important blocul diagnostic?

In terapia interventionala a durerii nu ar trebui sa tratam doar “locul unde doare”.

Mai intai trebuie sa identificam cat mai precis structura responsabila.

In anumite cazuri, un bloc diagnostic cu anestezic local poate ajuta la stabilirea relatiei dintre nervul suspectat si durerea pacientului. Daca durerea se reduce semnificativ d**a bloc, informatia obtinuta poate contribui la alegerea urmatorului pas terapeutic.

Este aceeasi logica pe care o folosim in multe proceduri interventionale: diagnostic cat mai precis, apoi tratament tintit.

Este radiofrecventa pulsata potrivita pentru orice nevralgie?

Nu.

Si acesta este probabil cel mai important lucru pe care pacientii trebuie sa il inteleaga.

Radiofrecventa pulsata nu este o procedura universala pentru orice durere de cap sau durere faciala. Indicatia depinde de diagnosticul exact, distributia durerii, examenul neurologic, raspunsul la tratamentele anterioare si, uneori, de rezultatul unui bloc diagnostic.

In plus, afectarea V1 necesita prudenta deosebita. Sensibilitatea corneei este legata de aceasta ramura a trigemenului, motiv pentru care alegerea tintei si a tehnicii trebuie facute foarte atent.

Scopul nu este sa facem “o procedura pentru durere”.

Scopul este sa intelegem de unde vine durerea si sa alegem cea mai potrivita metoda pentru nervul si pacientul respectiv.

In terapia durerii, uneori diferenta dintre un tratament bun si unul inutil sta in cativa milimetri si intr-un diagnostic corect.

31/07/2026

Dragii mei,

Am nevoie de un mic ajutor din partea voastra. ❤️

Din pacate, din cauza interventiei chirurgicale recente la genunchi, nu voi mai putea ajunge la festivalul UNTOLD, asa ca trebuie sa renunt la rezervarea mea la hotel.

Daca stiti pe cineva care isi cauta cazare in Cluj in perioada 6-10 august, va rog sa distribuiti aceasta postare sau sa imi dati de veste.

🏨 Cluj-Napoca
• Camera Superioara Dubla (Superior Double or Twin)
• Pentru 2 persoane
• Hotel de 3 stele, situat in centrul orasului
• La aproximativ 5 minute de mers pe jos de intrarea la festival
• Mic dejun inclus

Va multumesc din suflet pentru orice distribuire sau recomandare. Uneori, un simplu share ajunge exact la persoana potrivita. 🤍

28/07/2026

“Nu vreau sa ma operez, o sa ma doara…”

Este una dintre cele mai frecvente fraze pe care le aud.

De acum, raspunsul poate fi: Nu trebuie sa treceti singur prin aceasta teama.

Pe langa planurile medicamentoase personalizate pentru pacientii deja operati, puteti programa o consultatie de terapia durerii inainte de interventie.

Vom discuta:

* cm poate fi controlata durerea d**a operatie;
* ce medicamente vi se potrivesc;
* ce optiuni moderne de tratament exista;
* si chiar posibilitatile anestezice, astfel incat sa intrati in operatie informat si cu mai multa incredere.

Fiecare pacient este diferit. De aceea, si planul pentru controlul durerii trebuie sa fie personalizat.

Ca in Germania. D**a un plan, nu d**a improvizatie.

De acum, va pot ajuta si online cu realizarea unui plan medicamentos personalizat pentru operatiile programate, adaptat afectiunilor dumneavoastra, tratamentului pe care il urmati si tipului de interventie chirurgicala.

Daca amanati o interventie din cauza fricii de durere, lasati-mi un mesaj in Messenger sau programati-va direct pe www.germanpainclinic.ro.

Durerea cronica si cicatricile dureroase. Cand o cicatrice nu inseamna doar o urma pe pieleMulti oameni cred ca o cicatr...
26/07/2026

Durerea cronica si cicatricile dureroase.

Cand o cicatrice nu inseamna doar o urma pe piele

Multi oameni cred ca o cicatrice este doar o amintire a unei interventii chirurgicale sau a unui traumatism. In realitate, unele cicatrici pot deveni o sursa persistenta de durere si pot afecta semnificativ calitatea vietii.

O cicatrice normala ar trebui sa se matureze in timp si sa devina din ce in ce mai putin sensibila. Insa, la unii pacienti, durerea persista luni sau chiar ani d**a vindecarea plagii.

De ce se intampla acest lucru?

In timpul unei interventii chirurgicale sau al unui traumatism, nu sunt afectate doar pielea si tesuturile, ci si terminatiile nervoase. Uneori, acestea se vindeca anormal, devenind excesiv de sensibile. Alteori, nervii pot ramane prinsi in tesutul cicatricial sau pot forma mici ingrosari numite neuroame, care genereaza durere la atingere sau chiar spontan.

Durerea poate fi descrisa in multe feluri:

* arsura;
* intepaturi;
* senzatie de curent electric;
* furnicaturi;
* hipersensibilitate la atingere;
* durere provocata chiar si de haine sau de simpla atingere a pielii.

In unele cazuri, durerea nu ramane limitata la nivelul cicatricei. Sistemul nervos poate deveni din ce in ce mai sensibil, iar creierul continua sa interpreteze semnale de durere chiar daca tesuturile s-au vindecat. Acest fenomen poarta numele de sensibilizare centrala si reprezinta unul dintre mecanismele durerii cronice.

Din acest motiv, nu este suficient sa spunem ca “operatia a iesit bine”. Un pacient poate avea o interventie perfecta din punct de vedere chirurgical si totusi sa dezvolte durere cronica postoperatorie.

Examinarea unui pacient cu cicatrice dureroasa presupune mult mai mult decat simpla inspectie a pielii. Este important sa identificam daca durerea provine din nervi, din mu**hi, din fascii, din articulatii sau daca exista mai multe mecanisme care contribuie simultan.

Vestea buna este ca exista tratamente.

In functie de cauza, putem utiliza medicatie pentru durerea neuropata, infiltratii ecoghidate, terapii fizice, desensibilizarea cicatricei, radiofrecventa pentru anumiti nervi sau alte tehnici din medicina durerii.

Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat sansele de a preveni cronicizarea durerii sunt mai mari.

Daca aveti o cicatrice care continua sa doara la luni sau ani d**a operatie, nu considerati ca este ceva “normal” sau ca trebuie pur si simplu sa traiti cu aceasta durere.

Durerea cronica este o afectiune care merita investigata si tratata. O cicatrice nu trebuie sa va aminteasca zilnic de interventia prin care ati trecut.

Address

Sector 1
Bucharest

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Roxana Maria Ciolca -Terapia durerii posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Dr. Roxana Maria Ciolca -Terapia durerii:

Shortcuts

Share

Category