Prof Univ Dr Alexandru Vlad Ciurea

23/07/2026

BETONAȚI ȘI DEFRIȘAȚI... PÂNĂ CÂND?

Am urmărit cu profundă îngrijorare imaginile venite din Praid și, mai recent, din Bușteni. În doar câteva ore, locuințe au fost distruse, drumuri și poduri au cedat, iar oameni care au muncit o viață întreagă și-au văzut agoniseala înghițită de ape.

Primul impuls este să spunem că natura este vinovată. Avem însă datoria să ne întrebăm, cu luciditate: cât reprezintă forța naturii și cât reprezintă consecința propriilor noastre decizii?

În ce altă țară europeană se mai betonează excesiv albiile râurilor, se construiește până la limita cursurilor de apă și se defrișează versanți întregi, acceptându-se riscul unor asemenea consecințe?

De zeci de ani, îngustăm albiile râurilor, acoperim pământul cu beton și asfalt, reducem suprafețele împădurite și modificăm echilibrul natural al peisajului. Atunci când pădurea dispare și solul își pierde capacitatea de a absorbi apa, fiecare ploaie torențială se poate transforma într-o viitură cu efecte devastatoare.

Schimbările climatice sunt o realitate. Dimensiunea dezastrului depinde însă și de felul în care administrăm teritoriul. Natura poate amplifica fenomenele extreme. Omul le poate limita sau, dimpotrivă, le poate agrava.

Praid și Bușteni nu reprezintă simple tragedii locale. Ele sunt avertismente pentru întreaga Românie. Ce va urma?

De aceea trebuie să spunem răspicat:

• Opriți defrișările! Demarați urgent programe reale de împădurire, nu doar promisiuni și imagini de televiziune!
• Protejați pădurile României!
• Respectați cursurile naturale ale râurilor!
• Limitați betonarea excesivă a terenurilor și a malurilor!
• Construiți cu responsabilitate, pe baze științifice și cu respect față de natură!

O societate modernă se definește prin înțelepciunea de a conviețui cu natura, de a-i respecta legile și de a înțelege că adevăratul progres nu poate exista în absența echilibrului dintre dezvoltare și mediul înconjurător.

Astăzi vorbim despre Praid și Bușteni. Mâine poate fi orice alt oraș, orice alt sat. Poate fi oricare dintre noi.

21/07/2026

DUM ROMA DELIBERAT, SAGUNTUM PERIT

Puține maxime latine au traversat veacurile cu aceeași forță și actualitate precum „Dum Roma deliberat, Saguntum perit” – „În timp ce Roma deliberează, Saguntum piere.” Nu este doar o expresie a culturii clasice, este una dintre cele mai profunde reflecții asupra responsabilității politice. În câteva cuvinte, ea surprinde un adevăr pe care istoria l-a confirmat de nenumărate ori: există momente în care întârzierea unei decizii este, în sine, cea mai gravă greșeală.
În anul 219 î.Hr., cetatea Saguntum (astăzi Sagunto, provincia Valencia, Spania), aliată fidelă a Romei, era asediată de armata lui Hannibal Barca. Cetatea a cerut ajutor Senatului roman. La Roma însă nu s-a trecut imediat la acțiune. Au urmat dezbateri, consultări și calcule politice. După luni de rezistență eroică, Saguntum a fost cucerit și distrus. Roma a intervenit, dar prea târziu.
Privind spre România de astăzi, este imposibil să nu remarcăm actualitatea acestei maxime. Traversăm o perioadă în care provocările economice, sociale și geopolitice solicită luciditate și decizii rapide. Deficitul bugetar, presiunile asupra economiei, reformele întârziate, dificultățile din sănătate și educație, precum și contextul internațional tot mai instabil nu sunt probleme care pot fi rezolvate prin amânare!!!
Între timp, realitatea își urmează propriul curs. Economia nu își suspendă evoluția până la încheierea unei ședințe parlamentare. Investitorii nu își amână deciziile în funcție de agenda politică. Medicii, profesorii, cercetătorii și antreprenorii continuă să se confrunte cu aceleași dificultăți, iar mulți tineri aleg să-și construiască viitorul în alte țări. Pentru ei, fiecare lună de întârziere înseamnă oportunități pierdute și speranțe diminuate.
Poate că acesta este motivul pentru care maxima „Dum Roma deliberat, Saguntum perit” continuă să fie citată și astăzi. Ea nu vorbește doar despre căderea unei cetăți din Antichitate, vorbește despre fragilitatea oricărei societăți în care decizia este amânată până când realitatea o face inutilă.
Istoria nu cere perfecțiune de la conducători. Le cere luciditate, responsabilitate și capacitatea de a acționa la momentul potrivit.
Pentru că există un adevăr pe care timpul nu l-a schimbat niciodată: În timp ce conducătorii ezită, problemele necesită urgent rezolvare, până nu este prea târziu!!!

18/07/2026

Don't Cry for Me, Argentina

Puține cântece au reușit să emoționeze generații întregi și să devină un adevărat simbol al unei națiuni, așa cm a făcut "Don't Cry for Me, Argentina". Creată de Andrew Lloyd Webber și Tim Rice pentru musicalul „Evita”, melodia a fost compusă în anul 1976 și a devenit cunoscută publicului larg odată cu lansarea musicalului pe scena londoneză, în anul 1978. Inspirată de destinul impresionant al Evei Perón (María Eva Duarte de Perón), una dintre cele mai iubite și controversate personalități din istoria Argentinei, această melodie a depășit de mult granițele unei simple creații artistice. Ea vorbește despre speranță, sacrificiu, dragoste față de popor și despre legătura profundă dintre o națiune și valorile sale.

În fiecare vers se regăsesc sensibilitatea, noblețea sufletească, latinitatea și empatia unui popor cu care noi, românii, împărtășim mai multe asemănări decât am fi tentați să credem.

Argentina este o țară binecuvântată cu oameni extraordinari și cu resurse intelectuale impresionante, dar, în același timp, este o națiune care a fost încercată de numeroase crize economice și sociale. Deși dispune de unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din lume, de importante resurse energetice și minerale și de un potențial uman remarcabil, economia argentiniană a fost marcată de decenii de instabilitate. Țara a trecut prin mai multe perioade de incapacitate de plată a datoriei externe, iar la sfârșitul anului 2023 inflația anuală a depășit pragul de 200%, una dintre cele mai ridicate din lume. Totodată, Argentina rămâne cel mai mare debitor al Fondului Monetar Internațional, relația cu FMI influențând în mod decisiv politicile economice ale ultimelor decenii.

Am avut privilegiul să vizitez Argentina în anul 2004, într-o perioadă în care efectele marii crize economice erau încă vizibile la tot pasul. Am întâlnit oameni demni, muncitori și plini de speranță, dar și o societate profund polarizată, în care contrastul dintre bogăția extremă și sărăcia apăsătoare era imposibil de ignorat. O imagine care, din păcate, ne este și nouă prea familiară. O impresie deosebită mi-a lăsat comunitatea românească din Argentina. Am întâlnit oameni de o remarcabilă ținută intelectuală și morală, care, deși și-au construit o viață la mii de kilometri de România, nu și-au uitat niciodată rădăcinile și continuă să vorbească despre țara lor natală cu respect, dragoste și nostalgie.

Duminică, 19 iulie, Argentina va disputa un meci de o importanță deosebită împotriva puternicei reprezentative a Spaniei, într-o confruntare pentru titlul suprem de campioană mondială FIFA.

Indiferent de rezultatul acestei finale, un lucru rămâne neschimbat: "Don't Cry for Me, Argentina" va continua să fie unul dintre cele mai frumoase imnuri dedicate unui popor. Dacă Argentina va pierde, melodia va alina tristețea milioanelor de suporteri; dacă va câștiga, va amplifica bucuria unei națiuni care a demonstrat de atâtea ori că știe să lupte, să sufere și să renască.

Iar noi, românii, privind cu îngrijorare spre propriul nostru viitor și spre provocările economice și sociale pe care le traversăm, nu putem să nu ne gândim că, poate, într-o zi, celebrul refren va căpăta pentru noi o nouă semnificație.... suntem la un pas de aceeași prăbușire politico-economică.

Don't Cry for Me.....Romania.

13/05/2026

Ziua internațională a dorului (13 mai)

Ziua internațională a dorului reprezintă un simbol major pentru toată literatura și, desigur, pentru națiunea română! Simbolul profund românesc „dor” reprezintă totul: gândire, sentimente, apropiere, empatie și… iubire! Acest cuvânt al dorului a fost exprimat în repetate rânduri în diferite forme literare sau în diverse compoziții.
Desigur că celebra poezie a lui Mihai Eminescu, „Mai am un singur dor”(1884), poate încununa în totalitate acest sentiment, întrucât reprezintă despărțirea melancolică și frumoasă de această lume minunată și trecerea spre neființă: „Mai am un singur dor / Să mă lăsați să mor…” Toți poeții recunoscuți din țară au abordat simbolul dorului… menționăm Tudor Arghezi, George Coșbuc, Nichita Stănescu etc. În mod special, Lucian Blaga descrie în mod filozofic acest dor...poezia „Dorul” (1919).
Dintre multiplele compoziții nu uităm „Of, dor, dor”, prezentată atât de frumos de Maria Tănase sau alerta melodie cantata de Dana Dancila „Doru-i dor”.
Să nu omitem o latură majoră a dorului: dorul de țară, care ne apasă întotdeauna și ne aduce aminte de locurile natale atât de minunate din aceasta tara: reflectata in poezia lui Vasile Alecsandri „Dorul de ţară” (1866).
În final, în această zi, vă rog: luați-vă de mână, plimbați-vă, zâmbiți, iar dorul să vă apropie și să vă învăluie cu frumusețea magică a iubirii!

29/04/2026

Ziua Internațională a Dansului – 29 aprilie: zi minunata si fericita!

Ziua de 29 aprilie este stabilită oficial: Ziua Internațională a Dansului.
Această zi a fost desemnată de către International Theatre Institute, în parteneriat cu UNESCO (1982), fiind dedicată în totalitate dansului și baletului modern, deci în totalitate evenimentelor culturale.

Data a fost aleasă în onoarea lui Jean-Georges Noverre (născut în 29 aprilie 1727), un celebru dansator francez.
Precum știm, dansul și baletul actual au atins culmi de perfecțiune nebănuite, iar celebrele lucrări Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci (Piotr Ilici Ceaikovski) și Giselle (Adolphe Adam) sunt recunoscute si apreciate în toată lumea.
De asemenea, o încântare remarcabilă sunt valsurile celebre din secolul XIX, mai ales cele vieneze ale lui Johann Strauss I și Johann Strauss II, dar și ale lui Franz Lehár au umplut întreaga lume de bucurie.
Dar acest minunat vals se menține vesnic tânăr, iar contribuția lui Eugen Doga (Republica Moldova)– „Valsul iubirii”, este majora si va rog sa il ascultati.
Actualmente, marele compozitor și dirijor André Rieu ridică orice sală în picioare prin interpretarea excepțională a valsului lui Dmitri Șostakovici.

Dansul popular tradițional românesc nu trebuie uitat, pe care îl apreciem, iubim și îl aplaudăm cu toții, mai ales cu ocazia sărbătorilor. Medical, dansul reprezintă o îmbinare armonioasă de apropiere, îmbrățișare, mișcare, armonie, empatie și… iubire!
Românii, în general, au o aplecare deosebită pentru dans și pentru vals și nu trebuie să-l uităm pe celebrul compozitor Iosif Ivanovici „Valurile Dunării”, dar si pe Florin Bogardo – „Să nu uităm să iubim trandafirii”...
Fredonati, dansati, apropiati-va si plutiti cu toti in lumea minunata a valsului!

20/04/2026

Eveniment Alpin - 16 mai 2026, Sala K2: Muzica Mintii

20/04/2026

Eveniment Alpin, Sala K2: Muzica Mintii.
Acest eveniment incearca într-un mod fericit să combine activitatea cerebrala la cel mai inalt nivel cu terapia prin muzica.

Toți prezentatorii vor incerca să va prezinte posibilitatiile de a mentine un creier cat mai tanar activ si longeviv ...

Deasemenea meloterapia va va delecta in aceeași minunata directie întrucât muzica maestrului violonist Alexandru Tomescu (pe vioara Stradivarius) va deschide centrii nervosi nebanuiti si va vor stimula întreaga inteligenta pe care o posedati.

Veniți, participati si ascultati acest Eveniment inovator care combina neurostiinta si arta in sintagma "Muzica Mintii"

14/04/2026

FOARTE MULTĂ LUME preferă să petreacă sărbătorile pascale în afara minunatei noastre țări sau în zone turistice deosebite și tradiționale, precum Bucovina și Maramureș.

Pe lângă acestea, Țara Românească ne oferă și alte locații turistice minunate, cm este Sinaia – „Perla Munților Carpați”.

Am petrecut sărbătorile pascale în condiții foarte frumoase, elegante și cu servicii excepționale, la Hotel Palace Sinaia.

Felicităm conducerea hotelului și întregul personal pentru profesionalismul deosebit.

„Paște fericit tuturor românilor de pretutindeni!”

Veniți, vedeți și aștept să confirmați!

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

07/04/2026

https://youtu.be/-RE8Zbqu2Zs?si=WVhYYua2uasj8heH

Enjoy the videos and music you love, upload original content, and share it all with friends, family, and the world on YouTube.

07/04/2026