30/10/2019
Stresul si comportamentul alimentar-cum functioneaza, ce implica si de ce nu ne putem opri
De cate ori ti-ai dorit sa faci schimbari in stilul de viata,, dar consecventa ta a fost afectata de starile emotionale? In ce masura ai simtit ca stresul te impiedica, de multe ori, sa faci tot ceea ce ti-ai propus in plan alimentar?
Care este succesiunea de evenimente ce duce catre esec?
Poate incepe cu un loc de munca solicitant, nemultumiri sau dezamagiri in viata personala, un program incarcat sau sentimentul ca-ti scapa totul de sub control. Cel mai probabil acestea sunt momentele in care apelezi la mancare pentru confort. Si nu orice fel de mancare. Este vorba despre acele alimente pe care, teoretic, ti-ai propus sa le eviti- dulciuri, patiserie, fast-food, paste, samd. Posibil ca iti propui doar sa gusti, sa incerci sa controlezi cantintatea-dar nici asta nu functioneaza. Rezultatul, de cele mai multe ori, este cel nedorit.
Starile de stres par ca indeparteaza orice urma de control si duc exact acolo unde ti-ai promis sa nu mai ajungi- alimente interzise in cantitati mai mari decat ti-ai fi propus. Sigur, urmeaza apoi o calatorie catre descurajare, vinovatie, frustrare, neputinta. Adica….tot stress.
Se vorbeste deseori despre mancatul pe fond nervos, insa intelegerea acestui proces se rezuma la-sunt nervos, mananc. Este, totusi, mult mai complex decat atat-implica procese neurologice, particularitati psihologice dar si particularitati genetice.
Pare complicat, dar cunoasterea aduce d**a sine puterea de schimbare.
De unde incepem?
In primul rand prin a intelege ce se intampla cu noi in situatii de stress.
Ce este cortizolul, cm functioneaza sistemul de recompensa si dopamina, care este rolul serotoninei?
Putem defini stresul ca fiind acel factor care ne suprasolicita capacitatea de adaptare si care dezechilibreaza procesul natural de homeostazie. Stari asociate stresului sunt neputinta, teama, frustrare, sentimetul de a fi coplesit.
In aceste situatii creierul secreta cortizol-un hormon care sustine starea de alarma. Nivelul ridicat de cortizol duce la nevoia activarii sistemului de recompensa care are la baza dopamina. Dopamina este un hormon implicat in obtinerea starilor de placere, iar sistemul de recompensa antreneaza zone precum amigdala-centrul reglarii emotionale, cortexul prefrontal-implicat in atentie si luare a deciziilor, hipocampul-aria corticala implicata in memorie si stocare a informatiilor, nucleul accumbens-care controleaza functiile motorii.
Serotonina este un hormon implicat, printre altele, in procesul de satietate. S-a descoperit ca un nivel ridicat de dopamina genereaza scaderea nivelului de serotonina.
PE SCURT:
Stresul duce la secretia de cortizol.
Nivelul ridicat de cortisol duce la activarea sistemului de recompensa:
-amigdala genereaza o stare emotionala de placere;
- cortexul prefrontal trimite impulsuri sa continui;
- hipocampul formeaza o amintire placuta;
- nucleul accumbens iti sustine miscarea repetata.
-nivelul de dopamina creste , inhiband eliberarea de serotonina.
In alte cuvinte,cu cat ceea ce faci iti provoaca mai multa placere, cu atat este mai greu sa te opresti sau sa te simti satul.
In al doilea rand, prin a cunoaste mai mult despre structura psihologica individuala .
Care sunt particularitatile psihologice care favorizeaza aceste comportamente si cm dezvoltam mecanisme de coping sanatoase?
Raspunsurile la aceste intrebari sunt individuale si se regasesc in povestea vietii tale. Poate ca ai ales mancarea pentru ca era o forma de apropiere in familia ta. Sau poate ca era modul in care sarbatoreati o reusita, sub forma de recompensa. Este posibil, de asemenea, ca lipsurile ei in copilaria ta au dus la nevoia de a te bucura acum de ea- iar variantele pot continua.
Ceea ce este universal valabil este ca, la un moment dat, mancarea a insemnat mai mult pentru tine decat o simpla satisfacere a nevoilor fiziologice. Ea a devenit un simbol , o metafora pentru afectiune, conectare, reusita, statut social, samd. Astfel, un pas important este sa afli , mai exact, cu ce nevoi psihologice ai asociat mancarea de-a lungul timpului.
Dincolo acest aspect, este importanta si relatia ta cu starile de disconfort. Aici ma refer atat la reactiile la disconfort psihic, cat si disconfort fizic. Poate ca ai tendinta sa rezolvi cat mai repede starile neplacute, iar toleranta ta in ceea ce le priveste sa fie foarte redusa. Sigur, este o poveste si aici. Cum ai trait disconfortul in copilarie? Exista cineva care incerca imediat sa te faca fericit? Sau, din contra, ai simtit ca ceilalti nu au luat in seama starile tale de nefericire? Cum ai perceput starile emotionale ale adultilor din jurul tau si ce efect au avut asupra ta?
Toate aceste aspecte pot face diferenta intre reusita si esec. Asa cm am subliniat si mai sus, educatia este cea mai importanta si eficienta unealta de care dispunem, ca fiinte umane.
Nu cautam sa eliminam, cautam sa inlocuim!
Exista o intentie pozitiva, atat la nivel fiziologic, cat si la nivel psihologic atunci cand consumam alimente inalt paletabile- dulci sau hipercalorice-in conditii de stress.
Creierul cauta sa reduca nivelul de cortizol, iar psihicul se straduieste sa indeplineasca o nevoie de care esti-sau nu-constient. Desi aduce d**a sine efecte negative la nivel de sanatate sau imagine corporala, este crucial sa intelegem ca , in esenta, scopul este unul pozitiv.
Iti propun sa privesti totul dintr-un alt unghi: este corect CE, este gresit CUM.
Nu ai nevoie sa intelegi ce sa faci ca sa te opresti, ai nevoie sa afli cm reusesti sa ajungi la indeplinirea nevoilor emotionale si activarea sistemului de recompensa intr-o maniera sanatoasa pentru tine.
Acest raspuns implica experimentare si explorare. Nu exista o formula general valabila, exista o solutie personala ,croita pentru tine-de catre tine.
Cateva exemple de activitati care ar putea ajuta:
Exercitiile fizice-cardio, forta, stretching
Meditatia mindfulness sau tehnici similare
Timpul de calitate petrecut cu prieteni, partener/a, familie
Timp petrecut cu animale de companie
Activitati in aer liber
Cursuri –dans, actorie, cooking, samd
Activitati artistice-pictat, colorat, olarit, citit, crosetat, scris poezii,samd
Activitati de self-care
In loc de incheiere
Scopul principal al acestui articol este sa lumineze, partial, impactul stresului asupra alimentatiei. Este foarte important sa intelegem ca, de multe ori, controlul cognitiv nu este suficient, iar motivatia are, la randul ei, limite.
Tiparul de alimentatie in conditii de dezechilibru are o stigma sociala de rusine. Deseori oamenii se simt vinovati d**a un asemenea episod. De aceea, multi aleg sa manance pe ascuns sau sa nu poata admite, in fata celor din jur, a specialistilor, sau chiar lor insisi ce sau cat au mancat; iar lipsa de control pare uneori infricosatoare. Este un moment de esesc ce poate ingreuna sau chiar opri procesul de insanatosire.
Este foarte important sa intelegi ca dovada de curaj este sa pornesti pe acest drum, sa ceri ajutorul oamenilor dragi, sa apelezi la specialisti-in nutritie, in psihologie, sa te intelegi atunci cand gresesti, dar, in special, sa nu renunti.
