Psihoterapeut Lavinia Stoian

Psihoterapeut Lavinia Stoian Studiul personalitatii si intelegerea constiintei dau impreuna raspunsurile pentru cele mai profunde intrebari si sensuri din viata ta.

Una fara alta, este o cautare in zadar, este o ecuatie incompleta, ca o problema definita incorect.

07/06/2026

Acum că serviciile de psihiatrie și psihoterapie la Clinica RENIA sunt decontate prin CNAS pentru adulți, poate te întrebi cm funcționează concret?
E mai simplu decât crezi. Urmează pașii!

Ai întrebări? Scrie-ne în comentarii sau contactează-ne. Suntem aici să te ajutăm. 💙

Programează-te pe clinicarenia.ro sau sună la 📞 0748.662.662
📍 Str. Dr. Nicolae Turnescu, nr. 11 (lângă Palatul Cotroceni)

01/06/2026

🎈 De 1 Iunie, toată lumea vorbește despre bucuria copilăriei. Noi vrem să vorbim despre ceva la fel de important: sănătatea emoțională a celor mici.

Un copil care crește într-un mediu unde emoțiile sunt ascultate, nu ignorate, învață că este în regulă să fie trist, să fie speriat, să ceară ajutor. Și aceste lecții nu dispar odată cu copilăria.

A merge la psiholog nu înseamnă că este ceva în neregulă cu copilul tău. Înseamnă că ești un părinte atent, care înțelege că sănătatea mintală se construiește din primii ani de viață. Și că un copil care învață să își numească emoțiile devine un adult care știe să le gestioneze. 💙

28/04/2026

Așa cm nu poți evalua singur o intervenție chirurgicală, este firesc să nu știi dacă într-o ședință de psihoterapie se lucrează exact ce ai nevoie.

La RENIA, progresul real al clienților noștri se datorează protocoalelor terapeutice validate științific, aplicate de psihoterapeuții noștri și adaptate constant nevoilor reale ale fiecărei persoane.

Nu urmăm rigid un manual.
Lucrăm într-un cadru terapeutic structurat, care susține pași reali spre schimbare.

Progresul este evaluat constant și orientat spre atingerea obiectivelor terapeutice stabilite împreună.

Programează-te pe clinicarenia.ro sau sună la 📞 0748.662.662
📍 Str. Dr. Nicolae Turnescu, nr. 11 (lângă Palatul Cotroceni)

Sănătatea psihică înseamnă flexibilitateSeria: Gânduri “înghețate” (5/5)Un psihic sănătos nu este acela lipsit de gândur...
12/04/2026

Sănătatea psihică înseamnă flexibilitate

Seria: Gânduri “înghețate” (5/5)

Un psihic sănătos nu este acela lipsit de gânduri dificile sau de conflicte interioare. Viața psihică este, prin natura ei, complexă și uneori tensionată. Diferența esențială constă în capacitatea de a rămâne flexibil și de a nu rămâne blocat într-o singură interpretare a realității.

Această capacitate este descrisă în literatura psihologică contemporană prin conceptul de flexibilitate psihologică, adică abilitatea de a observa gândurile și emoțiile fără a le confunda automat cu identitatea proprie sau cu realitatea obiectivă.

Atunci când o persoană poate privi un gând ca pe un eveniment al minții, nu ca pe un adevăr absolut, relația cu propria experiență se schimbă profund. Gândurile nu mai sunt structuri rigide care definesc cine suntem, ci procese mentale care apar, evoluează și dispar.

Din această perspectivă, dificultățile psihice pot fi înțelese ca forme de gândire care au rămas blocate în timp. Ele au fost cândva încercări de adaptare, dar au devenit rigide atunci când nu au mai fost actualizate.

Sănătatea psihică apare atunci când această rigiditate începe să se dizolve și când mintea își recuperează capacitatea naturală de a se mișca, de a revizui și de a integra experiențele vieții în mod flexibil.

Vindecarea înseamnă “dezghețarea” gânduluiSeria: Gânduri “înghețate” (4/5)Procesul de vindecare psihologică nu presupune...
08/04/2026

Vindecarea înseamnă “dezghețarea” gândului

Seria: Gânduri “înghețate” (4/5)

Procesul de vindecare psihologică nu presupune eliminarea gândurilor sau înlocuirea lor forțată cu idei pozitive. Mai degrabă, el implică repunerea lor în mișcare și readucerea lor în contact cu realitatea prezentă.

Un gând rigid începe să fie explorat în contextul în care a apărut și să fie privit din perspective mai largi. De exemplu, convingerea „nu sunt demn de iubit” poate fi înțeleasă ca o concluzie emoțională formată într-o perioadă în care persoana nu a primit validarea de care avea nevoie.

Prin acest proces, gândul începe să își piardă caracterul absolut și devine o experiență psihologică situată într-un moment specific al vieții. Persoana poate ajunge să spună: „Atunci m-am simțit insuficient, dar astăzi viața mea este diferită și am resurse pe care nu le aveam atunci.”

Această schimbare nu este doar intelectuală, ci și emoțională. Pe măsură ce gândul devine mai flexibil, experiența interioară se reorganizează, iar reacțiile devin mai adaptate la prezent.

De ce “îngheață” gândurileSeria: Gânduri “înghețate” (3/5)Paradoxal, multe dintre aceste gânduri rigide au apărut iniția...
06/04/2026

De ce “îngheață” gândurile

Seria: Gânduri “înghețate” (3/5)

Paradoxal, multe dintre aceste gânduri rigide au apărut inițial ca o formă de adaptare și protecție psihică. Atunci când o persoană trăiește o experiență dureroasă sau greu de înțeles, mintea caută o explicație care să ofere sens și stabilitate.

Pentru un copil, lumea adulților este adesea greu de descifrat. Dacă nu primește atenție, afecțiune sau validare, una dintre cele mai simple explicații pe care o poate formula este că el însuși nu merită aceste lucruri. În acel moment, concluzia „nu merit” creează o formă de ordine într-o situație haotică.

Problema apare atunci când această explicație nu mai este actualizată. În loc să observe realitatea prezentă și relațiile actuale, mintea începe să caute inconștient dovezi care confirmă convingerea veche. Experiențele care o contrazic sunt ignorate sau reinterpretate, iar cele care o susțin devin centrale.

În timp, gândul devine din ce în ce mai rigid, iar flexibilitatea psihică se reduce. Persoana nu mai reacționează la realitatea actuală, ci la interpretarea formată într-un moment vechi al vieții.

De multe ori, suferința apare acolo unde un gând rămâne blocat în timpSeria: Gânduri “înghețate” (2/5)Indiferent de form...
31/03/2026

De multe ori, suferința apare acolo unde un gând rămâne blocat în timp

Seria: Gânduri “înghețate” (2/5)

Indiferent de forma pe care o ia o dificultate psihologică — anxietate, depresie, gândire obsesivă sau dificultăți de personalitate — în profunzimea ei se află aproape întotdeauna un nucleu de convingeri rigide despre sine și despre lume.

La început, aceste convingeri apar ca simple gânduri sau interpretări ale unor experiențe. Însă atunci când sunt repetate mult timp și nu mai sunt puse sub semnul întrebării, ele devin reguli interioare care par absolute.

În anxietate, o persoană poate ajunge să creadă că trebuie să controleze permanent situațiile pentru a preveni un pericol.
În depresie, poate apărea convingerea că nimic din ceea ce face nu are sens sau valoare. În anumite dificultăți de personalitate, se poate instala ideea că iubirea sau acceptarea sunt posibile doar dacă persoana este perfectă, puternică sau imposibil de rănit.

Cu timpul, aceste convingeri nu mai sunt percepute ca simple gânduri, ci ca realități evidente. Întreaga viață psihică începe să se organizeze în jurul lor, iar experiențele noi sunt filtrate astfel încât să confirme ceea ce mintea deja crede.

Când gândul "îngheață"Seria: Gânduri "înghețate" (1/5)Psihicul uman funcționează în mod natural prin mișcare: gândurile ...
30/03/2026

Când gândul "îngheață"

Seria: Gânduri "înghețate" (1/5)

Psihicul uman funcționează în mod natural prin mișcare: gândurile apar, se transformă, sunt revizuite și ajustate în funcție de experiențele pe care le trăim și de realitatea care se schimbă în jurul nostru. În mod firesc, mintea este capabilă să își actualizeze interpretările, să învețe din situații noi și să își reorganizeze înțelegerea despre sine și despre lume.

Problema apare atunci când un gând se oprește din această mișcare și rămâne înghețat într-un moment al trecutului. În loc să fie o interpretare temporară, el devine o concluzie fixă care începe să se repete automat, uneori ani sau chiar decenii.

De multe ori, aceste gânduri își au originea în experiențe timpurii de respingere, neglijare sau nesiguranță. Un copil care a trăit astfel de situații poate ajunge la concluzia tăcută că „nu este demn sa fie iubit”. În acel context, gândul are sens și reprezintă o încercare a minții de a înțelege o experiență dificilă.

Dificultatea apare atunci când viața se schimbă, dar gândul rămâne neschimbat. La maturitate, persoana poate trăi în medii diferite, poate avea relații mai sigure și oportunități noi, însă concluzia veche continuă să funcționeze ca un adevăr despre sine. În acel moment, gândul nu mai reflectă realitatea prezentă, ci trecutul care a rămas înghețat în minte.

Cum ne întoarcem la propria autenticitate(Seria: Autenticitate și comparație – 5/5)Dacă mintea noastră are tendința natu...
25/03/2026

Cum ne întoarcem la propria autenticitate

(Seria: Autenticitate și comparație – 5/5)

Dacă mintea noastră are tendința naturală de a se compara cu alții, apare o întrebare importantă: care este soluția?

Psihologul Leon Festinger, cel care a formulat teoria comparației sociale, nu a propus eliminarea completă a comparației. Din perspectiva lui, comparația este un mecanism normal prin care oamenii încearcă să înțeleagă unde se află și cm evoluează.

Problema apare atunci când reperele noastre devin aproape exclusiv externe.
În astfel de situații, evaluarea valorii personale începe să depindă de performanța, statutul sau viața altor oameni. Iar asta poate crea o tensiune constantă între cine suntem și cine credem că ar trebui să fim.

O direcție importantă care reiese din teoria lui Festinger este schimbarea reperelor de comparație.
În loc să ne raportăm constant la oameni foarte diferiți de noi, putem începe să ne orientăm după repere mai apropiate de propria experiență.

În timp, cea mai stabilă formă de orientare devine însă una interioară.
Asta înseamnă să începem să ne evaluăm viața în raport cu propria noastră poveste: ce am învățat, cm am crescut, ce valori sunt importante pentru noi și ce direcție are sens pentru viața noastră.
În acest fel apare ceea ce numim autenticitate.

Autenticitatea nu înseamnă să fii mai bun decât alții și nici să atingi aceleași repere ca ei.
Ea înseamnă să trăiești în acord cu structura ta interioară și cu experiențele care ți-au format povestea de viață.

Când reperele interioare devin mai puternice decât comparațiile externe, presiunea de a demonstra ceva în fața celorlalți începe să scadă.

Iar în locul competiției apare ceva mult mai stabil:
sentimentul că îți trăiești viața în acord cu tine.

Restabilirea echilibrului interior atunci când ne comparăm (Seria: Autenticitate și comparație – 4/5)Atunci când ne comp...
23/03/2026

Restabilirea echilibrului interior atunci când ne comparăm

(Seria: Autenticitate și comparație – 4/5)

Atunci când ne comparăm cu alți oameni și observăm o diferență mare între noi și ei, mintea noastră nu rămâne neutră.
Psihologul Leon Festinger, cel care a formulat teoria comparației sociale, a observat că în astfel de momente apare o tensiune psihologică. Creierul încearcă să reducă această tensiune și să restabilească un sentiment de echilibru interior.

De obicei, apar trei reacții posibile.

1. Prima reacție este să încercăm să ne schimbăm comportamentul.
Dacă vedem pe cineva care reușește într-un domeniu, putem fi motivați să învățăm, să muncim mai mult sau să dezvoltăm noi abilități pentru a reduce diferența.

2. A doua reacție este să schimbăm grupul de comparație.
În loc să ne comparăm cu persoane foarte diferite de noi, începem să ne raportăm la oameni cu experiențe sau contexte mai apropiate de ale noastre.

3. A treia reacție este reinterpretarea situației.
Mintea încearcă să găsească o explicație care să reducă tensiunea: poate că drumul acelei persoane este diferit, poate că prioritățile sunt altele sau poate că succesul are sensuri diferite pentru fiecare.

De aceea, comparația nu este doar un obicei social.
Este și un mod prin care creierul încearcă să își regăsească echilibrul.
Problema apare atunci când comparația devine constantă și ne face să ne evaluăm permanent valoarea prin viața altor oameni.
În acel moment, reperele externe devin mai puternice decât reperele interioare.

Address

Strada Doctor Nicolae Turnescu, Nr. 11
Bucharest
050467

Opening Hours

Monday 09:00 - 21:00
Tuesday 09:00 - 21:00
Wednesday 09:00 - 21:00
Thursday 09:00 - 21:00
Friday 09:00 - 21:00

Telephone

+40748662662

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihoterapeut Lavinia Stoian posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihoterapeut Lavinia Stoian:

Shortcuts

Share

Category