12/06/2026
🤚🏾 Bolile autoimune: schimbarea nu începe doar în farfurie‼️
În ultimii ani, medicina a început să privească bolile autoimune dintr-o perspectivă mai largă. Dincolo de predispoziția genetică, devin tot mai importante comportamentele noastre zilnice, modul în care gestionăm stresul și sănătatea microbiotei intestinale.
🏴 Ca psihonutriționist, observ frecvent că pacienții caută răspunsul într-un singur aliment, într-un supliment sau într-o dietă „minune”. În realitate, organismul funcționează ca un ecosistem complex, iar vindecarea începe prin înțelegerea acestuia.
👉 Ce sunt bolile autoimune?
Sunt afecțiuni în care sistemul imunitar își pierde capacitatea de a diferenția între „propriu” și „străin”, atacând propriile țesuturi.
Printre cele mai cunoscute se numără:
• tiroidita Hashimoto;
• poliartrita reumatoidă;
• psoriazisul;
• lupusul eritematos sistemic;
• scleroza multiplă;
• diabetul zaharat de tip 1;
• bolile inflamatorii intestinale.
⸻
1. Rolul microbiotei: „organul uitat”
Microbiota intestinală reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestinul nostru.
Astăzi știm că aceasta:
✔️ participă la maturarea sistemului imunitar;
✔️ contribuie la menținerea toleranței imunologice;
✔️ produce metaboliți cu efect antiinflamator;
✔️ protejează bariera intestinală;
✔️ comunică permanent cu creierul.
Atunci când apare disbioza – dezechilibrul microbiotei – poate crește susceptibilitatea la inflamație și autoimunitate.
⸻
2. Rolul psihonutriției: legătura dintre minte, comportament și imunitate
Psihonutriția pornește de la o idee simplă:
Nu mâncăm doar cu stomacul. Mâncăm și cu emoțiile, convingerile și mecanismele noastre de adaptare.
Stresul cronic:
• modifică secreția de cortizol;
• influențează permeabilitatea intestinală;
• alterează compoziția microbiotei;
• favorizează comportamente alimentare dezadaptative;
• poate amplifica răspunsul inflamator.
Cu alte cuvinte, ceea ce trăim psihologic poate avea consecințe biologice măsurabile.
⸻
3. Axa creier–intestin–sistem imunitar
Astăzi vorbim despre existența unei comunicări permanente între:
🧠 Creier – emoții, stres, percepții;
⬇️
🦠 Microbiotă – diversitate bacteriană și metaboliți;
⬇️
🛡️ Sistemul imunitar – reglarea inflamației și toleranței imunologice.
Dezechilibrul unuia dintre aceste sisteme influențează funcționarea celorlalte.
⸻
4. Ce funcționează în practică?
Din experiența clinică personală, pacienții obțin rezultate mai bune atunci când intervenția este integrativă:
Alimentație
✔️ mai multe legume de culoare verde;
✔️ aport adecvat de fibre;
✔️ aport adecvat de proteine fundamentale;
✔️ surse de grăsimi sănătoase;
✔️ alimente fermentate, atunci când sunt bine tolerate;
✔️ reducerea produselor ultraprocesate.
Comportament
✔️ mese regulate și conștiente;
✔️ identificarea mâncatului emoțional;
✔️ restructurarea relației cu alimentația.
Managementul stresului
✔️ psihoterapie;
✔️ tehnici de respirație;
✔️ mindfulness;
✔️ activitate fizică adaptată;
✔️ somn de calitate.
Personalizare
✔️ nu există o dietă universală pentru toate bolile autoimune;
✔️ intervențiile trebuie adaptate contextului medical și psihologic al fiecărui pacient.
⸻
Ce este important de reținut?
🔹 Genetica încarcă arma, dar mediul poate apăsa sau nu pe trăgaci.
🔹 Microbiota influențează modul în care funcționează sistemul imunitar.
🔹 Stresul și emoțiile nu sunt „doar în minte”, ci au efecte biologice reale.
🔹 Psihonutriția nu înlocuiește tratamentul medical, ci îl completează prin intervenția asupra comportamentelor și factorilor modificabili.
Poate că viitorul medicinei autoimune nu înseamnă doar ce tratament prescriem, ci și cm îi învățăm pe oameni să își înțeleagă corpul, emoțiile și relația cu hrana.
Dr. Florin Ioan Bălănică
PsihoNutritionist Senior
Fondator
Fondator
📞 Programari sau rezervarea unui loc in lista de asteptare: Carmen 0737211547!
Bibliografie selectivă
1. Belkaid Y, Hand TW. Role of the microbiota in immunity and inflammation. Cell. 2014;157(1):121–141.
2. Honda K, Littman DR. The microbiota in adaptive immune homeostasis and disease. Nature. 2016;535:75–84.
3. Cryan JF et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiological Reviews. 2019;99(4):1877–2013.
4. Vasileiadis S et al. Gut microbiota and autoimmune diseases: A comprehensive review. Journal of Autoimmunity. 2023;136:102999.
5. Chrousos GP. Stress and disorders of the stress system. Nature Reviews Endocrinology. 2009;5:374–381.
6. Lerner A, Matthias T. Changes in intestinal tight junction permeability associated with autoimmune diseases. Autoimmunity Reviews. 2015;14(6):479–489.
7. Wu HJ, Wu E. The role of gut microbiota in immune homeostasis and autoimmunity. Gut Microbes. 2012;3(1):4–14.
