Alina Pop - Psihoterapeut

Alina Pop - Psihoterapeut Psihoterapeut de traumă - te susțin în a procesa experiențele dificile din trecut, pentru a-ți regăsi echilibrul și autenticitatea în prezent.

Ajut părinții să prevină și să trateze epuizarea, să fie mai bine cu ei înșiși, să aibă relații mai bune cu copiii și cu partenerul de cuplu, prin sesiuni individuale sau de cuplu și prin cursuri online. Sunt aici să te susțin!

31/07/2026

Felul în care percepem lumea începe să se formeze foarte devreme.

Din experiențele repetate pe care le avem cu oamenii care au grijă de noi.

Din felul în care suntem protejați, liniștiți și ajutați să traversăm momentele dificile.

Sau din lipsa acestor experiențe.

În timp, ele modelează felul în care ajungem să anticipăm ceea ce ne putem aștepta de la oameni, de la relații și de la lume.

Anticiparea nu este un proces conștient.

Se construiește, în timp, din experiențele repetate prin care trecem.

De aceea, uneori, nu este suficient să îți spui că ești în siguranță.

Mai întâi, corpul are nevoie să trăiască experiențe repetate care să îi arate că siguranța este posibilă.

Iar asta se întâmplă, cel mai adesea, în relații suficient de sigure.

Construirea unui spațiu relațional suficient de sigur este unul dintre principalele obiective ale psihoterapiei.

Pentru că experiențele care ne-au modelat se transformă prin alte experiențe.

Iar relația terapeutică poate deveni una dintre ele.

Cum se simte lumea pentru tine?

Ca un loc în care te poți relaxa?

Sau ca un loc în care simți că trebuie să fii mereu în gardă?

Experiențele relaționale traumatice ne pot schimba definiția normalului într-o relație.De aceea, unul dintre cele mai di...
28/07/2026

Experiențele relaționale traumatice ne pot schimba definiția normalului într-o relație.

De aceea, unul dintre cele mai dificile momente în terapie nu este atunci când cineva își amintește o experiență dureroasă.

Este momentul în care începe să privească altfel lucrurile pe care le-a considerat firești ani la rând.

Relații pe care le justifica.
Comportamente pe care le minimiza.
Lucruri pe care le accepta spunându-și:
„Nu e chiar atât de grav.”�„Se mai întâmplă.”�„Putea fi și mai rău.”

Schimbarea acestor repere poate fi tulburătoare.

În momentul în care îți redefinești ceea ce este normal într-o relație, începi să privești diferit nu doar copilăria ta, ci și relația în care ești astăzi, familia din care provii, prieteniile pe care le ai și chiar relația cu tine.

De aceea, procesul este adesea însoțit de tristețe, confuzie, furie sau vinovăție.

În terapie nu reconstruim doar înțelegerea trecutului.
Reconstruim și "termometrul interior" după care începem să recunoaștem siguranța, respectul și apropierea într-o relație.

O precizare importantă: această postare nu se referă la orice critică, dezacord sau feedback negativ. În orice relație sănătoasă există diferențe de opinie, conflicte și momente dificile.
Mă refer la comportamente repetitive de umilire, dominare, control, intimidare sau alte forme de abuz emoțional, care ajung să fie percepute ca fiind în regulă deoarece au fost normalizate în copilărie.

Privind în urmă, există lucruri pe care le considerai firești într-o relație și pe care astăzi nu le-ai mai accepta?

Foamea emoțională nu este doar dorința de a primi mai multă iubire.Este încercarea de a recupera, în relațiile de astăzi...
26/07/2026

Foamea emoțională nu este doar dorința de a primi mai multă iubire.

Este încercarea de a recupera, în relațiile de astăzi, o nevoie rămasă neîmplinită cândva.

Poate tocmai de aceea, uneori, iubirea pare că nu este niciodată suficientă.

O parte din tine continuă să caute o experiență pe care nu a avut ocazia să o trăiască atunci când avea cea mai mare nevoie de ea.

Relațiile de astăzi pot deveni un spațiu în care înveți să primești iubirea.

Dar nu pot rescrie, singure, felul în care sistemul tău nervos a învățat să o trăiască.

Acesta este un proces care are nevoie de timp, de siguranță și, uneori, de terapie.

Un proces în care începi să observi ce se activează în tine atunci când cineva se apropie, te vede, îți oferă grijă sau rămâne lângă tine.

Și în care construiești, treptat, capacitatea de a nu mai testa iubirea, de a nu o respinge înainte să o pierzi și de a o lăsa să ajungă și în interiorul tău.

Când te gândești la relațiile tale, simți că ai nevoie de mai multă iubire sau că îți este greu să primești iubirea care există deja?

30/06/2026

Intensitatea nu e dovada profunzimii.
De multe ori e dovada că ai fost dus prea departe.

Plâns necontenit, tremurat, senzaţia că te-ai rupt în bucăţi — am fost lăsați să credem că aşa arată „lucrul profund”. Dar un sistem nervos dus dincolo de fereastra lui de toleranţă nu procesează. Doar se apără.

Am trăit-o şi eu, la începuturi: într-o tabără în care se săpa tot mai adânc, fără o limită de siguranţă. Pe moment am început să simt temă. După au fost zile în care tresăream la orice zgomot. Mi se reactivaseră toate fricile . Mă destabilizasem.

De atunci nu mai măsor o experienţă după cât de tare m-a zguduit, după reacția de moment ci după ce a rămas după: m-a lăsat mai aşezată sau în alarmă?

Ai trăit şi tu o experienţă intensă care te-a lăsat mai degrabă destabilizată decât așezată? Povesteşte-mi în comentarii. 💬

Salvează reel-ul ca să-l ai la îndemână şi trimite-l unei persoane care crezi că a trecut prin ceva asemănător.

psihologieromânia

Poza asta nu surprinde ce iubesc cel mai mult la sportul ăsta.Nu surprinde emoțiile dinaintea unui meci.Nici presiunea u...
21/06/2026

Poza asta nu surprinde ce iubesc cel mai mult la sportul ăsta.

Nu surprinde emoțiile dinaintea unui meci.
Nici presiunea unui punct important.
Nici conversațiile pe care le port cu mine când încep să greşesc.

Weekendul acesta se împlinește un an de la primul meu turneu de padel.

Îmi amintesc și acum cât de tare îmi tremurau mâinile.

Nu mă blocau adversarele.
Mă blocau emoțiile.

Mă gândeam prea mult.
Analizam prea mult.
Îmi era greu să rămân în joc când emoțiile deveneau intense.

Iar când apărea presiunea, jocul meu dispărea.

Un an mai târziu, diferența nu este neapărat în lovituri.
Sigur, joc mai bine.

Dar cea mai mare schimbare este că am învățat să rămân cu mine când lucrurile se complică.

Să mă adun după o greșeală.
Să nu mă prăbușesc după un punct pierdut.
Să nu confund un moment slab cu valoarea mea ca jucătoare.

Și poate cel mai important lucru pe care l-am înțeles este acesta:
Nu tehnica decide cm joci într-o zi.

Aceeași lovitură.
Aceeași jucătoare.
Două zile diferite.

Într-o zi totul funcționează.
În alta nimic nu mai iese.

Diferența este aproape întotdeauna în relația pe care o am cu presiunea.

Padelul nu mi-a adus doar un sport nou.

Mi-a oferit un laborator în care am putut observa, pe propria piele, toate lucrurile despre care vorbesc zilnic în cabinet: presiunea, frica de greșeală, dialogul interior, încrederea, capacitatea de a te aduna după un moment dificil.

Și exact din experiența asta începe să se nască un proiect care îmbină cele două lumi ale mele: terapeuta și jucătoarea.

Mai multe în curând. 🤍

Super experiență de turneu 🎉

Parisul a fost un pretext.Pentru plimbări lungi.Pentru muzee.Pentru cafenele descoperite la întâmplare.Pentru străzi fru...
12/06/2026

Parisul a fost un pretext.

Pentru plimbări lungi.
Pentru muzee.
Pentru cafenele descoperite la întâmplare.
Pentru străzi frumoase și magazine în fața cărora ne-am oprit fără motiv.

Dar mai ales pentru timp împreună.

Pentru conversații.
Pentru întrebări.
Pentru amintiri pe care nu le-am cumpărat din niciun magazin și nu le-am găsit în niciun muzeu.

Uneori, cele mai frumoase suveniruri sunt momentele pe care nu le-a planificat nimeni. 🤍

04/06/2026

Sunt lucruri pe care nu le înțelegi cu mintea.
Le simți — și abia atunci se schimbă ceva.

Sâmbătă, 6 iunie, țin un workshop de Constelații ale Intenției (Metoda Intenției) — o metodă care lucrează acolo unde gândirea singură nu ajunge.

Un ultim loc a devenit disponibil.

Dacă nu ai mai fost niciodată la o astfel de sesiune, nu trebuie să știi nimic dinainte. Poți veni doar ca rezonatoare — și chiar și așa, vei pleca cu o experiență valoroasă.

Dacă te simți chemată sau ai întrebări, scrie-mi în privat.
🤍

Nu a început cu o criză. A început cu un gând pe care l-am tot alungat — și care se întorcea de fiecare dată mai tare.Mu...
03/06/2026

Nu a început cu o criză.

A început cu un gând pe care l-am tot alungat — și care se întorcea de fiecare dată mai tare.

Multă vreme mi-am spus că e doar o pasă proastă.
Dar o pasă proastă cedează când te îngrijești.
Ce trăiam eu se amplifica cu cât o priveam mai atent.

Așa a arătat pentru mine o alunecare lentă: nu o prăbușire, ci un gând, o noapte proastă, o senzație în corp pe care am început să o pândesc. Și, încet, o spirală care se întreținea..

Dacă te recunoști în astfel de spirale și alunecări, două lucruri vreau să îți transmit:

•nu ești blocată acolo, și
•nu e ceva ce trebuie să duci singură

Tu te-ai confruntat cu astfel de momente? Te citesc în comentarii.

trauma

Cea mai importantă calificare a unui psiholog nu apare pe niciun CV.Pe asta am învățat-o nu ca terapeut, ci ca clientă. ...
27/05/2026

Cea mai importantă calificare a unui psiholog nu apare pe niciun CV.

Pe asta am învățat-o nu ca terapeut, ci ca clientă. Sunt în terapie de aproape 19 ani. Am ajuns psiholog după ce am fost, mult timp, clientă. Și încă sunt.

Din locul ăsta dublu, văd ceva ce mai ales azi merită spus:

Integritatea nu e o calitate frumoasă a profesiei noastre. E condiția ei. Respectul față de cei care ne calcă pragul nu e bonus. E temelia.

Omul care intră în cabinet vine cu o încredere pe care nu o putem lua ușor. Vine cu o vulnerabilitate pe care o așază în mâinile noastre.

Noi vom ști detaliile vieții lui. El nu va ști aproape nimic despre a noastră.

Vine sperând că ceea ce scrie pe ușă înseamnă ceva.

Și înseamnă. Dar numai dacă ne ridicăm constant la standardele profesiei. Nu dacă purtăm profesia ca pe un statut.

Un titlu nu garantează nimic. Garantează doar munca pe care alegem să o facem în continuare: propria terapie, supervizarea, formările, sinceritatea față de propriile limitări.

Profesia asta nu e un loc unde ajungi. E un loc în care rămâi prin felul în care lucrezi.

Și totuși, când o facem cu integritate, munca asta ne oferă ceva ce puține meserii oferă:
privilegiul de a fi martori la un om care, ședință după ședință, se așază înapoi în el însuși.

Nu suntem doar martori. Suntem și moașe, cm spunea unul dintre formatorii mei.

Așa că azi mă înclin în fața colegilor care își iau profesia în serios, nu doar titlul.

Și mulțumesc terapeuților mei buni — pentru că datorită lor știu, din interior, ce înseamnă să fii bine însoțit.

La mulți ani, nouă!

26/05/2026

3 lucruri care par dezinteres, dar pot fi epuizare.

Răspunsuri scurte. Anularea planurilor. Tăcere la cină.

Sunt comportamente pe care le interpretăm rapid ca dezinteres — pentru că de asta ne temem cel mai mult. Dar ele pot însemna și altceva. Adesea, înseamnă altceva.

Pot fi semne că persoana nu mai are resursă să fie prezentă cm ar vrea. Că ziua a fost prea grea. Că, în absența capacității de a explica, alege tăcerea.

Asta nu înseamnă că dezinteresul nu există niciodată. Există. Dacă pattern-ul durează săptămâni, dacă lipsește orice efort, dacă nu se schimbă în zilele bune — atunci poate că e exact ce pare.

Dar înainte să sari direct la concluzie, întreabă-te: O cunosc pe persoana asta și în alte zile? Ce văd când are energie? Cum se comportă când e odihnită?

Diferența între dezinteres real și epuizare temporară e simplă:

Epuizarea se schimbă când persoana se odihnește.
Dezinteresul rămâne și după.

Și încă ceva — dacă tu ești cea/cel care răspunde scurt, anulează, tace la cină: nu e nimic în neregulă cu tine. Doar că ai nevoie de odihnă reală.

Address

Intrarea Chefalului Nr. 11-13
Bucharest

Opening Hours

Monday 10:00 - 20:00
Tuesday 10:00 - 20:00
Wednesday 10:00 - 20:00
Thursday 10:00 - 20:00
Friday 10:00 - 20:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Alina Pop - Psihoterapeut posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Alina Pop - Psihoterapeut:

Shortcuts

Share

Category