Psiholog Denisa Elena Zdrobis

Call Directions Website Contact the practice

Psiholog Denisa Elena Zdrobis Psihoterapeut cu pregatire in Psihoterapia Sistemica de Familie, cuplu, copil, individual. Schimbarea începe în relație. Despre mine – Psihoterapeut şi om.
(1)

Psihoterapie sistemică centrată pe relație, sens și schimbare. Numele meu este Denisa Zdrobiș, psihoterapeut cu formare în Psihoterapia Sistemică de familie, cuplu și copil și masterand în Psihologie Clinică. Am urmat diverse cursuri de formare continuă, în Terapia Centrată pe Emoții (EFT) -Externship, Disfuncții sexuale feminine și masculine, Medicină Psihosomatică, Creier, cogniție și conștiență, Intervenții primare în situații de pierderi și dolii, etc. Ofer terapie și consiliere psihologică individuală, de cuplu, copii și de familie, atât fizic, la cabinet, cât și online. Cred cu tărie că fiecare individ este unic, iar procesul de vindecare și transformare trebuie să reflecte acest lucru. De aceea, lucrez dintr-o perspectivă umanistă și complexă, ghidată de empatie, sensibilitate și dorința de a înțelege nevoile fiecărui client. Experiențele mele de viață, inclusiv propriul proces terapeutic și dezvoltarea personală, m-au ajutat să creez un spațiu sigur și autentic pentru cei care aleg să lucreze cu mine. De-a lungul timpului, am susținut ateliere de dezvoltare emoțională pentru copii, ajutându-i să-și înțeleagă emoțiile și să dezvolte abilități de comunicare sănătoasă. Totodată, am organizat și organizez webinarii pe teme importante precum bullying-ul și anxietatea de separare, prin care am oferit soluții și instrumente practice celor afectați de aceste provocări. Procesul meu de creștere personală a inclus și colaborarea cu specialiști în medicină energetică, o experiență care mi-a oferit o viziune amplă asupra conexiunii dintre minte, corp și suflet. Această deschidere îmi permite să înțeleg mai bine complexitatea ființei umane și să fiu alături de clienți pe drumul lor către echilibru și împlinire. Fiecare client este o sursă de inspirație și mă ajută să mă descopăr continuu. Mă dedic să îi ghidez în procesul lor de autodescoperire, acceptare și îmbunătățire a calității vieții, ajutându-i să-și depășească obstacolele. Împreună, acest drum devine mai ușor și mai frumos. Dacă simți că ai nevoie de sprijin pentru a face față provocărilor vieții, sunt aici să te însoțesc cu înțelegere și grijă. Despre terapia sistemică. Psihologia sistemică se concentrează pe înțelegerea relațiilor interpersonale dintr-o perspectivă mai largă, considerând individul în contextul relațiilor sale. În cadrul familiei, abordarea sistemică se concentrează pe dinamica și interacțiunile dintre membrii familiei, privind familia ca un sistem complex în care fiecare membru influențează și este influențat de ceilalți.

În terapia de cuplu, abordarea sistemică se concentrează pe relația dintre parteneri, analizând dinamica relațională și modul în care comportamentele și interacțiunile reciproce influențează bunăstarea relației.

În cazul copiilor, psihologia sistemică examinează interacțiunile și relațiile acestora cu părinții și cu ceilalți membri ai familiei, punând accentul pe influența contextului familial asupra dezvoltării și comportamentului copilului. Aceste abordări terapeutice și de consiliere se concentrează pe schimbările care pot fi realizate prin înțelegerea și modificarea dinamicii relaționale, promovând sănătatea și bunăstarea întregii familii. Cu o pasiune profundă pentru înțelegerea complexității umane și a dinamicii relaționale, mă dedic să îți ofer sprijinul și ghidarea necesare pentru a naviga cu succes prin provocările și transformările vieții, fie că este vorba despre explorarea legăturilor interpersonale, rezolvarea conflictelor sau descoperirea resurselor interioare. Descoperă calea către echilibru și armonie interioară alături de mine, beneficiind de terapie și consiliere psihologică personalizată, adaptată nevoilor tale unice. Indiferent dacă preferi să discutăm în persoană sau online, te invit să explorezi potențialul schimbării și să îți redescoperi puterea interioară. Prin abordarea sistemică, vom investiga dinamica relațiilor tale cu ceilalți, promovând o înțelegere profundă a interacțiunilor și a impactului lor asupra bunăstării tale și a celor din jurul tău. Împreună, vom naviga cu compasiune și răbdare pe drumul către autenticitate și reînnoire familială. Te invit să începi această călătorie către tine însuți, iar eu te voi însoți în această călătorie.

„Iarăși amâni discuția.”„Niciodată nu e momentul potrivit pentru tine.”„Nu putem vorbi în liniște 5 minute?”​Ai observat...
11/10/2026

„Iarăși amâni discuția.”
„Niciodată nu e momentul potrivit pentru tine.”
„Nu putem vorbi în liniște 5 minute?”

​Ai observat vreodată cât de diferit reacționăm la tensiune?

​Atunci când apare un conflict în cuplu, unii dintre noi simt o nevoie acută de conectare și clarificare imediată. Pentru ei, amânarea discuției aduce anxietate și senzația că problema este ignorată.

​Pentru alții, tensiunea emoțională devine rapid copleșitoare. Sistemul lor nervos are nevoie de o pauză, de spațiu și de liniște pentru a putea procesa ce se întâmplă fără să reacționeze defensiv.
​
Niciuna dintre aceste nevoi nu este greșită. Problema apare atunci când nu le negociem.
​Când cel care are nevoie de timp se retrage simplu, fără să spună când revine, celălalt se simte abandonat și va insista mai tare. Când cel care dorește rezolvare presează pentru un răspuns imediat, celuilalt îi va fi și mai greu să rămână deschis.

​O pauză sănătoasă în conflict nu înseamnă „fugim de problemă”. Înseamnă „ne luăm un răgaz pentru a nu ne răni mai mult, dar stabilim clar când reluăm discuția”.

​Tu din ce categorie faci parte mai des în momentele de tensiune: ai nevoie de rezolvare pe loc sau de puțin spațiu înainte de a vorbi?

​

Între noi fie vorba... e mai ușor când vorbim. 🤍​Astăzi am fost participantă la o nouă ediție din Șezătorile Offline MIA...
10/10/2026

Între noi fie vorba... e mai ușor când vorbim. 🤍

​Astăzi am fost participantă la o nouă ediție din Șezătorile Offline MIA , un spațiu cald dedicat sănătății și prevenției.
​Răvașul pe care l-am extras (glisează până la a doua poză) mi-a adus un zâmbet pe buze, pentru că rezumă atât de simplu ceea ce fac zi de zi în cabinet ca psihoterapeut: comunicarea deschisă și prevenția emoțională.

​De multe ori ne gândim la prevenție doar când vine vorba de sănătatea fizică, controale medicale, analize, stil de viață. Însă prevenția înseamnă la fel de mult și sănătate mentală și relațională:
🌿 Să vorbim despre ce ne doare înainte ca tăcerea să devină distanță în cuplu;
🌿 Să cerem sprijin înainte ca stresul să devină burnout
🌿 Să învățăm să ne privim cu blândețe și să ne acordăm un loc pe propria listă de priorități, nu doar la finalul ei.

Felicitări inițiativei echipei MIA. Ambasadoare de prevenție|Hub de sǎnǎtate pentru femei și pentru comunitatea frumoasă pe care o construiți! Mulțumesc Monica Rădulescu | Ambasadoare de prevenție pentru invitație! ✨

​💬 Tu când ai purtat ultima dată o conversație sinceră cu tine sau cu cineva drag despre cm te simți cu adevărat?

Niciunul dintre noi nu intră într-o relație de la zero. Venim cu un manual invizibil de instrucțiuni pe care l-am citit ...
07/10/2026

Niciunul dintre noi nu intră într-o relație de la zero. Venim cu un manual invizibil de instrucțiuni pe care l-am citit și memorat în primii ani de viață, privind la părinții sau îngrijitorii noștri.

​În psihoterapia sistemică, una dintre cele mai eliberatoare descoperiri este că multe dintre certurile noastre nu sunt despre prezent. Sunt despre loialități inconștiente față de modul în care am fost învățați să supraviețuim sau să ne atașăm.

​Când realizăm că partenerul nu încearcă să ne rănească, ci doar operează după un „manual” diferit, defensiva scade. Iar în spațiul creat putem începe să scriem un manual nou, al nostru.

​Ce regulă nescrisă din familia ta ai realizat că nu ți se mai potrivește azi? 👇

​

„Cine îl duce mâine?”„Ai cumpărat ce trebuia?”„Mă bag la somn, sunt dărâmat/ă.”​După o zi în care ai gestionat cerințele...
06/10/2026

„Cine îl duce mâine?”
„Ai cumpărat ce trebuia?”
„Mă bag la somn, sunt dărâmat/ă.”

​După o zi în care ai gestionat cerințele școlii, emoțiile copilului și toate sarcinile casei, la finalul zilei simți adesea că nu mai ai ce să oferi. Nici măcar partenerului.

​Este una dintre cele mai frecvente capcane în care cad cuplurile când copiii sunt mici sau trec prin perioade solicitante: rolul de părinte consumă tot spațiul, iar cel de partener rămâne pe ultimul loc.

​Fără să vrem, ne transformăm din parteneri de viață într-o echipă de administrare a gospodăriei. Vorbim despre chestiuni logistice, împărțim sarcini și, când în sfârșit e liniște, fiecare se retrage în propriul ecran sau în propriul somn.

​Riscăm atunci să interpretăm oboseala celuilalt ca pe o lipsă de atenție sau iubire. Se adună frustrare, resentiment și senzația că „purtăm totul singuri”.

​Parteneriatul nu se destramă de obicei din cauza unor conflicte mari, ci prin acumularea tacită de distanță cotidiană.

​Vestea bună este că conexiunea nu necesită întotdeauna weekenduri departe sau timp mult. De multe ori, începe cu câteva secunde de prezență reală, o privire directă sau un simplu „văd cât de mult ai tras azi”.

​Voi cm reușiți să faceți loc pentru „noi doi” în zilele pline?

​

„La școală e bine. Acasă e dezastru.”Este una dintre situațiile care îi pot nedumeri cel mai mult pe părinți la începutu...
01/10/2026

„La școală e bine. Acasă e dezastru.”

Este una dintre situațiile care îi pot nedumeri cel mai mult pe părinți la începutul anului școlar.

Copilul pleacă dimineața fără probleme, la școală pare să se descurce bine, iar acasă, după-amiaza, pare că nu mai are răbdare pentru nimic. Se enervează, plânge, refuză, se opune, iar uneori pare că întreaga zi se termină într-un conflict.

Primul gând poate fi: „De ce se comportă așa doar cu noi?”

Uneori, răspunsul nu este că acasă „își permite” sau că părinții fac ceva greșit. Pe parcursul unei zile, copilul poate să fi depus mult efort pentru a respecta reguli, a fi atent, a face față cerințelor, zgomotului, relațiilor cu ceilalți și micilor frustrări.

Când ajunge acasă, este posibil să nu mai aibă aceleași resurse pentru a se regla.

Asta nu înseamnă că orice comportament trebuie acceptat și nici că orice descărcare este un semn că școala îi face rău.

Înseamnă doar că, înainte să vedem comportamentul ca pe o problemă care trebuie oprită, putem încerca să ne uităm și la ceea ce s-a întâmplat înaintea lui.

„Oare cm a fost pentru copilul meu ziua de azi?”

Uneori, întrebarea aceasta ne ajută să privim altfel ceea ce se întâmplă acasă.

În relații, comportamentul nu apare în vid. Are un context, iar contextul contează.

Tu ai observat asta la copilul tău după începerea școlii?

Când copilului îi este greu, iar ție îți este greu să-l vezi așa.Copilul plânge că nu vrea la grădiniță. Îți spune că îi...
29/09/2026

Când copilului îi este greu, iar ție îți este greu să-l vezi așa.

Copilul plânge că nu vrea la grădiniță. Îți spune că îi este frică. Se agață de tine la ușă, iar tu simți că ți se strânge stomacul și începi să te întrebi dacă ai ales bine.

Uneori, în timp ce încercăm să facem ceva cu emoția copilului, încercăm să ne ținem sub control și propria emoție.

„Nu mai plânge.”
„O să fie bine.”
„Trebuie să fii curajos.”
„Uite, ceilalți copii intră.”
„Mami se întoarce repede.”

În spatele acestor cuvinte se poate afla o nevoie foarte omenească: să se termine cât mai repede și pentru copil și pentru noi.

Copilul are însă nevoie, uneori, să simtă că emoția lui poate exista fără să trebuiască să dispară imediat.

„Știu că îți este greu să te desparți de mine. Ești în siguranță aici. Te las cu doamna și vin după tine, după masa de prânz/somnul de amiază.”

Părintele are nevoie de propriul spațiu în care să poată spune: „Și mie îmi este greu.”
Fără să-i pună copilului această grijă în brațe, dar nici fără să se prefacă că nu simte nimic.

Adaptarea copilului se întâmplă în timp. La fel se întâmplă și adaptarea părintelui la faptul că nu mai poate fi prezent pentru fiecare emoție, teamă, conflict sau reușită din timpul zilei.

Ce îți este cel mai greu să duci atunci când copilului tău îi este greu?

09/09/2026
Bebelușul doarme liniștit. Părinții, nu. De ce se întâmplă asta și ce e de făcut? 🌙👶​Primele luni din viața de părinte v...
06/09/2026

Bebelușul doarme liniștit. Părinții, nu. De ce se întâmplă asta și ce e de făcut? 🌙👶

​Primele luni din viața de părinte vin aproape inevitabil cu epuizare și nopți fragmentate. Dar ce facem atunci când copilul reușește, în sfârșit, să doarmă neîntrerupt, iar noi tot nu ne putem odihni?

​În cel mai recent articol al meu publicat în ziarul Adevărul, abordez acest fenomen din perspectivă psihoterapeutică sistemică:
​🔹 Ce este de fapt hipervigilența: De ce creierul rămâne conectat la o stare de „alertă cronică” chiar și într-un mediu complet sigur.
🔹 Cum diferențiem oboseala firească de primele semne ale anxietății sau depresiei post-partum.
🔹 Rolul somnului independent: De ce respectarea normelor de siguranță (pătuț propriu, suprafață fermă) și tranziția spre propriul spațiu ajută creierul părintelui să iasă din micro-alerta senzorială.
🔹 Strategii în cuplu: Cum reorganizăm turele de noapte și blocurile de somn neîntrerupt (de minimum 4-5 ore) pentru a preveni resentimentele și epuizarea.

​Somnul prost din această etapă nu este un eșec personal, ci un semnal de supraîncărcare emoțională care merită atenție și blândețe.

​📖 Articolul complet poate fi citit aici:
https://adevarul.ro/dezvoltare-personala/relatii/de-ce-unii-parinti-nu-mai-reusesc-sa-doarma-bine-2552263.html





Primele luni după nașterea unui copil înseamnă, pentru mulți părinți, somn mai puțin. Problemele cu somnul pot continua însă și pe măsură ce copilul crește și începe să se trezească mai rar în timpul nopții.

ȘI ACUM CE FAC?1 minut pentru relațiile taleCând cineva spune „N-am nimic”,dar simți că ceva nu e în regulă.Denisa Zdrob...
02/09/2026

ȘI ACUM CE FAC?
1 minut pentru relațiile tale
Când cineva spune „N-am nimic”,
dar simți că ceva nu e în regulă.
Denisa Zdrobiș | Psihoterapie sistemică

„N-am nimic.”
Îl întrebi ce s-a întâmplat.
„Nimic.”
Îl mai întrebi o dată.
„Ți-am spus că n-am nimic.”
Și acum ce faci?

Primul impuls poate fi să insiști.
„Dar văd că ai ceva.”
„Spune-mi ce s-a întâmplat.”
„De ce te porți așa cu mine?”
Doar că, uneori, cu cât unul caută mai mult apropierea, cu atât celălalt se retrage mai tare.

Astfel se creează un dans foarte cunoscut:
Unul caută apropierea.
Celălalt cere spațiu.
Primul simte respingere și insistă.
Celălalt se simte presat și se închide și mai mult.
Problema nu mai este doar ceea ce s-a întâmplat la început.
Devine important ce se întâmplă între voi după aceea.

Și acum ce faci?
În loc să continui să întrebi, poți încerca:
„Simt că ceva s-a schimbat între noi. Nu vreau să te forțez să vorbești acum. Sunt aici când vei putea și mi-ar plăcea să revenim la asta.”
Apoi îi lași puțin spațiu.
Nu ca pedeapsă.
Nu ca retragere.
Ca spațiu sigur.

În acest fel îi transmiți două lucruri în același timp:
„Îți respect ritmul.”
și
„Sunt aici.”
Uneori, siguranța nu înseamnă să obținem imediat răspunsul.
Înseamnă să putem rămâne conectați chiar și atunci când răspunsul întârzie.

Nu orice tăcere trebuie spartă.
Nu orice retragere trebuie urmărită.
Uneori, schimbarea începe atunci când unul dintre noi nu mai repetă reacția obișnuită.
Așa puteți schimba întregul dans dintre voi.

26/08/2026

Address

Bucharest

Opening Hours

Tuesday 08:00 - 20:00
Wednesday 08:00 - 20:00
Thursday 08:00 - 20:00
Friday 08:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 14:00

Telephone

+40721881977

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Denisa Elena Zdrobis posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psiholog Denisa Elena Zdrobis:

Share