03/08/2026
Cred că aceasta este una dintre cele mai sincere, mai grele și, în același timp, cele mai frumoase postări pe care le-am făcut vreodată.
În dimineața aceea eram convinsă că mai am cel puțin două săptămâni până la naștere.
Așǎ cǎ m fost să mă vopsesc, dar am plecat cu părul ud și necoafat pentru că se luase curentul în salon.
Cum mai aveam o mulțime de lucruri de rezolvat, m-am gândit să trec și pe la Sanador doar ca să văd ce face bebe. Dr. Ioana Drăgan era în concediu, rămăsesem să merg la colega ei, însă și aceasta a avut o situație neprevăzută. Așa am ajuns, fără să fi fost planificat, la un alt medic.
Am ajuns la Sanador complet singură, cu o dilatație de 1 cm. Și acolo am rămas.
La început am crezut că este o glumă. Eu venisem doar la un control. Dintr-odată, toată lumea avea nevoie de câte ceva de la mine: acte, bagaj, tatăl copilului, soțul, însoțitorul. Eu încă nu realizam ce se întâmplă. Nu simțeam dureri, nu aveam contracții, dar bebele era hotărât să mă cunoască.
Patruzeci de minute mai târziu aveam deja 4 cm dilatație. Tot fără dureri. Tot fără contracții. Tot singură. În jurul meu era o agitație continuă, asistente, anestezistul, fiecare încerca să pregătească totul cât mai repede, iar eu simțeam că nu mai țin pasul cu ceea ce se întâmpla.
A fost singurul moment în care mi-a fost cu adevărat teamă. Am plâns. Am simțit că pierd complet controlul și că nimic nu se desfășura așa cm îmi imaginasem.
Norocul meu este ca medicul cu care urma sǎ nasc a fost o drǎguțǎ și am avut o conexiune imediatǎ. M-a liniștit, mi-a explicat fiecare pas și, fără să își dea seama, exact asta aveam nevoie în acel moment: un om care să îmi transmită că totul va fi bine.
Câteva minute mai târziu îmi țineam băiețelul în brațe. DAAAA, minute. Cu alte cuvinte ajuns să nasc printr-o succesiune de întâmplări pe care nu le-aș fi putut anticipa, cu un medic pe care nu îl cunoșteam, complet luată pe nepregătite și cred ca a fost cel mai bine așa.
Dar mi-am dat seama că, în ultimele luni, au apărut în viața mea câțiva oameni, puțini la număr, care m-au ajutat enorm. Au fost acolo exact când am avut cea mai mare nevoie de ei și nu cred că voi putea să le mulțumesc vreodată
