Alergologie Dr.Claudia Adriana Nicolae

27/08/2026

𝐌𝐄𝐑𝐃𝐄𝐍𝐄𝐀 𝐬𝐚𝐮 𝐂𝐑𝐎𝐀𝐒𝐀𝐍𝐓? 🥐

În ultimele zile, internetul românesc a încercat să stabilească cine câștigă duelul patiseriilor.

AREA nu se pronunță asupra gustului, prețului, untului sau margarinei. Noi nu vrem să mai deschidem încă un front. Pentru o persoană cu alergie alimentară, întrebarea importantă este însă alta: 𝑪𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒕̦𝒊𝒏𝒆?

Pentru că numele unui produs nu este și lista lui de ingrediente.
Un croasant nu este automat „doar făină și unt”.
O merdenea nu este automat „doar foietaj și brânză”.

Rețetele diferă. Pot exista lapte, ou, cereale care conțin gluten, susan, nuci sau alți alergeni, iar într-o patiserie trebuie luat în calcul și riscul contactului neintenționat cu alergeni din alte produse. Pentru cine are o alergie alimentară, mai ales dacă a avut reacții severe, nu este deloc exagerat să întrebe atât despre ingrediente, cât și despre posibilitatea contactului cu alți alergeni.

Și dacă tot în centrul disputei au ajuns untul și margarina, merită să lămurim o confuzie: „𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑙𝑎𝑐𝑡𝑜𝑧𝑎̆” nu înseamnă „𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑎𝑝𝑡𝑒”. Lactoza este un zahăr. Alergia la lapte este o reacție imunologică la proteinele din lapte. Sunt lucruri diferite.

În Uniunea Europeană există 𝟏𝟒 𝐜𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐢 pentru care informarea consumatorului este obligatorie, inclusiv în cazul alimentelor neambalate, cm sunt cele servite în restaurante, cafenele sau patiserii. (cele 14 categorii nu reprezintă toate alimentele la care poate exista alergie, sunt cele pentru care legislația europeană impune declararea.)

Noi nu alegem între merdenea și croasant.

𝐈̂𝐧 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐦 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭. 💚

* Și da, am scris intenționat croasant. Este forma recomandată de DOOM 3, cu pluralul croasante. Nu ne-a dispărut accidental un „i” și nici un „s” pe drum. 😉🥐

27/08/2026

Revenim din vacanță cu forțe proaspete și cu un nou atelier din seria „𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐭𝐨𝐩𝐢𝐞𝐢”, realizată în colaborare cu Clinica Medicum. 🍂

Septembrie înseamnă întoarcerea în colectivitate, dar și începutul sezonului de viroze respiratorii. Pentru mulți copii cu astm, această perioadă poate aduce din nou tuse, wheezing, treziri nocturne sau episoade de respirație dificilă.

Dar unde se termină „o simplă viroză” și când trebuie să ne gândim la astm?
De ce unii copii fac episoade repetate după fiecare răceală?
Poate un copil cu astm să facă sport?
Inhalatoarele dau dependență sau limitează creșterea?
Și cm știm, de fapt, că astmul este bine controlat?

Pe 𝟐𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, de la 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, vorbim despre 𝐚𝐬𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐬̦𝐢𝐜 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥: cm îl recunoaștem, cm se stabilește diagnosticul, ce rol au testele funcționale respiratorii, cm folosim corect tratamentul inhalator și ce trebuie să știe un părinte atunci când apare o exacerbare.

Și da, vom pune pe masă și câteva dintre cele mai frecvente 𝐦𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐦. Unele dintre ele încă îi fac pe părinți să amâne tratamente eficiente sau să limiteze activitatea copilului.

👨‍⚕️ Atelier conceput și susținut de Dr. Radu Gheorghiu, medic specialist pneumologie pediatrică
👩‍⚕️ Coordonator: Dr. Claudia Adriana Nicolae, coordonatoarea proiectului Școala Atopiei

📍 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚 𝐂𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐦
📅 𝟐𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔
🕔 𝟏𝟕:𝟎𝟎

𝐋𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭̦𝐢.

Dacă aveți un copil cu astm, cu episoade repetate de wheezing sau cu „răceli care coboară mereu în piept”, vă așteptăm la o discuție practică, fără grabă și cu loc pentru întrebările pe care poate nu ați apucat să le puneți la consultație.

👉 𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐢𝐧𝐤: https://forms.gle/vC1EiWDfDvC15Gxj6

27/08/2026

🐝 𝐎 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐨 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐩𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 „𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐯𝐞𝐫𝐚̆”? 𝐍𝐮 𝐧𝐞𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐭.

Matthew McConaughey a povestit recent că, la începutul filmărilor pentru The Rivals of Amziah King, unde interpretează rolul unui apicultor, a fost înțepat de o albină. Ulterior, o parte a feței și regiunea din jurul unui ochi s-au umflat considerabil.

Imaginea este impresionantă. Dar ne oferă și ocazia să clarificăm o confuzie frecventă: o umflătură foarte mare nu înseamnă automat anafilaxie sau „alergie severă”.

După o înțepătură de albină sau viespe putem întâlni mai multe tipuri de reacții:

🔹 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐚̆ 𝐨𝐛𝐢𝐬̦𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚̆
Durere, roșeață și edem limitate în jurul locului înțepăturii. Sunt reacții foarte frecvente și se remit spontan.

🔹 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐚̆ 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐬𝐚̆
Edemul depășește, în general, 10 cm și persistă mai mult de 24 de ore, uneori câteva zile. Poate cuprinde o mare parte a unui membru sau, dacă înțepătura este la nivelul feței, poate produce un edem facial sau palpebral foarte important.
Aspectul poate fi spectaculos, dar extinderea edemului în jurul locului înțepăturii nu înseamnă, prin ea însăși, că reacția este sistemică.

🔹 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐢𝐜𝐚̆
Manifestările apar dincolo de regiunea înțepăturii. Pot apărea, de exemplu:
• urticarie sau angioedem la distanță de locul înțepăturii;
• dificultăți de respirație, wheezing sau afectarea căilor aeriene;
• amețeală, hipotensiune sau pierderea stării de conștiență;
• în anumite reacții, simptome digestive importante.

Reacțiile sistemice au grade diferite de severitate. Formele care îndeplinesc criteriile de anafilaxie reprezintă o urgență medicală, iar adrenalina intramusculară este tratamentul de primă linie.

În cazul lui Matthew McConaughey, dintr-o fotografie și din informațiile disponibile public nu putem stabili retrospectiv dacă reacția a fost doar locală sau dacă au existat și manifestări sistemice. Și acesta este mesajul important: severitatea unei reacții nu se stabilește după dimensiunea umflăturii, ci după întregul tablou clinic.

🔬 𝐏𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞𝐦 „𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐜𝐢 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐛𝐢𝐧𝐞/𝐯𝐢𝐞𝐬𝐩𝐢”?
Testarea alergologică pentru venin este indicată în primul rând atunci când istoricul sugerează o reacție alergică sistemică. Testele cutanate și/sau IgE specifice pot demonstra sensibilizarea, dar un rezultat pozitiv nu înseamnă automat o alergie clinic relevantă.

𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐬𝐞, 𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐫𝐮𝐭𝐢𝐧𝐚̆, dar poate fi luată în considerare în situații selectate, de exemplu când reacțiile sunt recurente și importante, există un risc crescut de expunere sau impactul asupra calității vieții este semnificativ.

În mod similar, 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐧 nu este recomandată de rutină pentru o reacție locală extinsă izolată, dar literatura recentă discută utilizarea ei individualizată la anumiți pacienți cu expuneri frecvente și reacții recurente, cu morbiditate sau impact important asupra calității vieții.

20/08/2026

𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞: 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧

„Este natural” sună, de multe ori, ca „este sigur”. În alergologie, însă, lucrurile pot fi mai complicate.

Ambrozia face parte din familia 𝐴𝑠𝑡𝑒𝑟𝑎𝑐𝑒𝑎𝑒. Din aceeași familie fac parte multe plante pe care le întâlnim în ceaiuri, suplimente sau chiar în alimentație: 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐧𝐚𝐜𝐞𝐚, 𝐦𝐮𝐬̦𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐮𝐥, 𝐠𝐚̆𝐥𝐛𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞𝐥𝐞, 𝐜𝐨𝐚𝐝𝐚-𝐬̦𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐩𝐚̆𝐩𝐚̆𝐝𝐢𝐚, 𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥, 𝐚𝐫𝐧𝐢𝐜𝐚, 𝐜𝐢𝐜𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐚𝐧𝐠𝐡𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐩𝐞𝐥𝐢𝐧𝐮𝐥 sau 𝐟𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚-𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sistemul imun nu recunoaște plantele după nume, ci anumite proteine din ele. Unele dintre aceste proteine pot semăna suficient de mult între plante înrudite încât anticorpii IgE să le recunoască pe ambele. Se numește reactivitate încrucișată.

Un exemplu relevant pentru alergia la ambrozie este 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐧𝐚𝐜𝐞𝐚. Au fost descrise reacții precum urticarie, angioedem, bronhospasm și, rar, anafilaxie.

𝐌𝐮𝐬̦𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐮𝐥 este un alt exemplu cunoscut, mai ales în relație cu alergia la polenul de 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐯𝐮𝐥𝐠𝐚𝐫𝐢𝐬 (𝑝𝑒𝑙𝑖𝑛). Și aici au fost descrise reacții alergice, de la simptome locale până, rar, la anafilaxie.

Și 𝐟𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚-𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢 merită menționată, chiar dacă nu ne gândim la ea în primul rând ca la o plantă medicinală. Polenul său poate avea structuri alergene înrudite cu cele întâlnite la alte Asteraceae, iar în anumite contexte au fost descrise reacții asociate cu produse care conțin polen sau cu semințe contaminate cu polen.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că 𝐩𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐚𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐟𝐢𝐥𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐢. Produsele preparate din flori sau părți aeriene pot conține polen, iar dimensiunea granulelor poate fi mai mică decât porii unor materiale folosite pentru plicurile de infuzie. Faptul că planta rămâne în plic nu înseamnă că infuzia este lipsită de material alergenic.

La fel, 𝐩𝐨𝐥𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐛𝐢𝐧𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭, 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧𝐚𝐥𝐚̆ pot conține polen provenit de la plante din familia Asteraceae, precum păpădia sau floarea-soarelui.

Asta nu înseamnă că orice persoană alergică la ambrozie trebuie să evite toate aceste plante. 𝐒𝐞𝐧𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐜𝐮 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, iar riscul diferă de la o persoană la alta.

Dar dacă ai alergie la ambrozie și folosești ceaiuri, tincturi, suplimente sau produse apiterapeutice, merită să citești ingredientele. Iar dacă după un astfel de produs apar mâncărime în gură, urticarie, umflarea buzelor, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, nu presupune că este „prea natural” ca să provoace o alergie. Natural nu înseamnă automat lipsit de risc. Reacțiile nu apar doar după consumul acestora: unele Asteraceae pot provoca și dermatită alergică de contact prin creme, tincturi, comprese sau contact direct cu planta.

❓Știai că ambrozia, pelinul, echinacea, mușețelul, gălbenelele și floarea-soarelui fac parte din aceeași familie botanică?

📤 Dă mai departe postarea - informația poate fi utilă mai ales în sezonul ambroziei.

17/08/2026

𝐀𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐞 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐚𝐫𝐚𝐡𝐢𝐝𝐞?

Un studiu clinic realizat la Boston Children’s Hospital aduce o direcție interesantă de cercetare în alergia alimentară: modificarea microbiomului intestinal (adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin) ar putea crește pragul de reacție la arahide la unii pacienți.

Nu vorbim despre un tratament disponibil în prezent și nici despre vindecarea alergiei. Studiul este mic, dar ne ajută să înțelegem mai bine legătura dintre bacteriile intestinale, sistemul imun și toleranța la alimente.

𝐃𝐞 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚 𝐩𝐨𝐫𝐧𝐢𝐭 𝐢𝐝𝐞𝐞𝐚? În studii anterioare pe animale, cercetătorii au observat că anumite bacterii intestinale provenite de la copii sănătoși păreau să protejeze împotriva reacțiilor alergice.

A apărut astfel întrebarea: dacă modificăm microbiomul intestinal al unei persoane cu alergie, putem influența și răspunsul său alergic?

𝐂𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢? 10 adulți tineri cu alergie severă la arahide au primit un transplant de microbiotă fecală (adică transferul microorganismelor intestinale de la un donator sănătos) sub forma unor capsule.

Patru luni mai târziu, 3 dintre cei 10 participanți tolerau o cantitate mai mare de arahide înainte de apariția reacției.

Într-un alt grup, participanții au primit antibiotice înainte de transplant, pentru a facilita instalarea bacteriilor provenite de la donator. 3 dintre cei 5 participanți au prezentat o creștere a pragului de reacție, tolerând peste patru arahide înainte de apariția simptomelor.

𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐦 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐳𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚?

Una dintre explicații pare să implice acizii biliari, substanțe produse de ficat și eliberate în intestin, cunoscute mai ales pentru rolul lor în digestia grăsimilor.

Bacteriile „bune” pot transforma acești acizi în diferiți metaboliți, iar unii dintre aceștia par să favorizeze apariția unor celule imune reglatoare. Aceste celule ajută sistemul imun să nu reacționeze exagerat la substanțe care, în mod normal, ar trebui tolerate.

Aici intervine conceptul de toleranță orală: capacitatea sistemului imun de a recunoaște alimentele ca fiind inofensive și de a nu declanșa împotriva lor o reacție alergică.

⚠️ 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐦

- Rezultatele sunt promițătoare, dar studiul este foarte mic și aflat într-o etapă timpurie.

- Transplantul de microbiotă fecală nu este în prezent un tratament recomandat pentru alergia la arahide.

- Dar studiul deschide o direcție importantă: în alergiile alimentare, nu contează doar alimentul și sistemul imun, ci posibil și ecosistemul de microorganisme din intestin.

📚 Studiu publicat în Science Translational Medicine, echipa Boston Children’s Hospital (vezi în comentarii).

17/08/2026

🏃 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭? 𝐃𝐚. Obiectivul tratamentului este, de fapt, ca astmul să nu îi limiteze activitatea fizică.

📌 O precizare importantă: ceea ce numim frecvent „astm indus de efort” este mai corect denumit bronhoconstricție indusă de efort. Efortul fizic nu „produce” astmul. La unele persoane, însă, poate declanșa o îngustare temporară a bronhiilor, inclusiv la persoane care nu au un diagnostic cunoscut de astm.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆?

În timpul alergării sau al unui sport intens respirăm mult mai repede și mai profund. Prin căile respiratorii trece într-un timp scurt o cantitate mare de aer, iar acesta trebuie încălzit și umidificat. Dacă aerul este mai ales rece și uscat, suprafața căilor respiratorii pierde apă. Se modifică astfel mediul local din bronhii și sunt eliberați mediatori care favorizează contracția musculaturii bronșice. Rezultatul: bronhiile se îngustează temporar și respirația devine mai dificilă.

Aerul foarte rece și uscat, poluarea și, la persoanele sensibilizate, expunerea importantă la alergeni pot accentua acest răspuns.

🔎 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚?
Pot apărea:
• tuse;
• respirație șuierătoare (wheezing);
• lipsă de aer;
• senzație de strângere sau presiune în piept.

Simptomele pot apărea în timpul efortului sau la scurt timp după acesta. Important însă: simptomele singure nu pot confirma diagnosticul. Ghidurile subliniază că bronhoconstricția indusă de efort se diagnostichează prin modificarea obiectivă a funcției pulmonare după o provocare prin efort, de regulă prin măsurarea repetată a FEV₁ (prin spirometrie) înainte și după exercițiu.

De aceea, nu orice copil care tușește sau spune că „nu mai poate” la alergare are automat bronhoconstricție indusă de efort.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞?
- Primul pas este controlul bun al astmului de fond. Simptomele repetate la sport pot fi un semn că boala nu este suficient controlată și că tratamentul, tehnica inhalatorie sau factorii declanșatori trebuie reevaluați.

- O încălzire progresivă, inclusiv prin intervale de efort, înaintea activității poate reduce bronhoconstricția la unele persoane și este recomandată de ghiduri (vezi în comentarii). În condiții de frig, protejarea gurii și nasului pentru a încălzi și umidifica aerul inspirat poate fi, de asemenea, utilă.

- Medicația administrată înainte de efort trebuie folosită conform planului stabilit cu medicul. Necesitatea foarte frecventă a medicației pentru a putea face sport este un motiv pentru reevaluarea controlului astmului, nu pentru creșterea tratamentului „după ureche”.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐭𝐦 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐬 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭.
- Activitatea fizică regulată are beneficii importante asupra condiției fizice, calității vieții și controlului bolii, iar literatura actuală susține încurajarea mișcării atunci când astmul este evaluat și tratat corect.

- Dacă tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sau senzația de strângere în piept apar repetat la efort, merită discutate cu medicul. Scopul nu este evitarea mișcării, ci posibilitatea de a face mișcare fără simptome.

Material educativ. Nu înlocuiește evaluarea și recomandările medicale individuale.

29/07/2026

29/07/2026

𝐔𝐧 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐧𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐦𝐚𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐚𝐯𝐢𝐨𝐧

O fetiță de 5 ani, cu alergie la ou și nucifere, a suferit o reacție alergică severă după ce a mâncat câteva înghițituri de hummus în timpul unui zbor.

Mama întrebase echipajul dacă preparatul conținea alergenii copilului și primise asigurarea că este sigur.

După câteva înghițituri, fetița a dezvoltat urticarie și dureri abdominale. Mama a întrebat din nou echipajul, iar un membru al personalului a verificat preparatul în aplicația companiei: hummusul conținea caju. Mama a administrat imediat autoinjectorul cu adrenalină, iar copilul s-a stabilizat.

Și mai îngrijorător este că același hummus provocase o altă reacție alergică, cu doar câteva luni înainte. Cine s-ar gândi să întrebe dacă un hummus cu morcov conține caju? Persoanele cu alergii pot verifica ingredientele cunoscute, dar nu pot ghici fiecare ingredient ascuns. Iar când personalul confirmă că un preparat este sigur, este normal să presupui că rețeta a fost verificată.

În Uniunea Europeană există obligația de a furniza informații despre alergenii din alimentele servite, inclusiv în transportul aerian. Totuși, informația nu este întotdeauna vizibilă direct pe ambalaj sau pe tavă și poate depinde de documentele disponibile echipajului.

Pentru călătorii cu alergii alimentare severe:
- anunțați compania aeriană înainte de zbor și informați din nou echipajul;
- întrebați despre alergenul exact, nu doar dacă preparatul conține „nuci”;
- cereți informația scrisă despre alergeni, dacă este disponibilă;
- nu presupuneți că „vegan”, „vegetarian” sau „fără gluten” înseamnă sigur;
- atunci când ingredientele nu pot fi verificate, mâncarea adusă de acasă rămâne varianta cea mai prudentă;
- păstrați autoinjectoarele cu adrenalină în bagajul de mână, imediat accesibile.

Părintele, în acest caz, a întrebat și a intervenit corect. Reacția nu a apărut din lipsă de precauție, ci pentru că informația oferită a fost greșită. Persoanele cu alergii au nevoie de informații corecte înainte de a mânca, nu după apariția simptomelor.

Ați întâlnit vreodată un alergen neașteptat într-un preparat care părea sigur? Cum ați procedat?

Sursă foto: Getty

29/07/2026

𝐀𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐮 𝐞 “𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 𝐛𝐮𝐫𝐮𝐢𝐚𝐧𝐚”. 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐢, 𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐚𝐳𝐚 𝐢𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐠𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐧.

In practica, asta vedem mereu la final de vara: oameni care spun ca „au racit din nou”, dar povestea nu suna deloc a infectie. Stranut in salve. Nas care curge sau, din contra, se blocheaza complet. Mancarime de nas si ochi. Ochi rosii, care lacrimeaza. Iar la unii apar deja tusea, respiratia suieratoare sau senzatia ca nu pot trage aer suficient. Acolo nu mai vorbim doar despre o rinita alergica „banala”. Acolo trebuie sa ne gandim serios si la astm.

𝐏𝐨𝐥𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 apare, de obicei, din a doua parte a verii, cu varf in 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭–𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, uneori si mai tarziu. Acesta este foarte ușor și poate fi transportat de vânt la distanțe mari, uneori de ordinul sutelor de kilometri, atunci când condițiile atmosferice sunt favorabile. Asta e una dintre partile frustrante pentru pacienti: nu trebuie sa „vezi” campuri de ambrozie ca sa suferi din cauza ei.

𝐃𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 nu se pune d**a instinct si nici doar pentru ca simptomele „par alergice”. Se leaga povestea clinica de sezon, apoi se confirma alergologic (de obicei prin test prick si/sau IgE specifice). Iar cand lucrurile sunt mai amestecate, mai ales la pacientii sensibilizati la mai multe polenuri, alergologia moleculara chiar poate ajuta. Pentru ambrozie, 𝐀𝐦𝐛 𝐚 𝟏 este alergenul molecular principal si un marker important al sensibilizarii reale.

𝐓𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐢𝐥 𝐬𝐭𝐢𝐦: corticosteroid nazal, antihistaminic, eventual picaturi oculare, iar daca exista astm, tratamentul pentru astm trebuie urmat corect. Nu doar „la nevoie”, nu doar in zilele rele. Asta face diferenta.

Pentru paciențtii cu alergie confirmata si simptome importante, 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧-𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚 (cunoscuta de multi drept „vaccin antialergic" sau „desensibilizare”), poate fi o optiune. Spre deosebire de tratamentele care controleaza simptomele, aceasta are potentialul de a modifica evoluția bolii si de a reduce riscul de progresie spre astm. Este un tratament de durată (3-5 ani), indicat individual de medicul alergolog.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐞 𝐥𝐚𝐧𝐠𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭?
- ferestre inchise in zilele cu vant si polen mult
- haine schimbate cand vii de afara, dus
- rufe uscate in interior in sezon
- mai putin timp petrecut afara cand simptomele explodeaza.
Nu sunt masuri perfecte, dar ajuta.

Si mai e ceva, la fel de important: ambrozia nu e doar problema pacientului alergic. E si 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚. Exista obligatia legala de curatare a terenurilor infestate. Asta inseamna ca focarele nu trebuie doar tolerate si ocolite, ci raportate. Daca vedeti zone cu ambrozie, ele pot fi semnalate pe 𝐇𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐀𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞𝐢 sau in aplicatia 𝐋𝐞𝐭’𝐬 𝐃𝐨 𝐈𝐭, 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚. E unul dintre putinele cazuri in care un gest mic, facut de un om obisnuit, poate ajuta real o intreaga comunitate.

❓La voi au inceput simptomele de ambrozie anul acesta? Nas infundat, stranut, ochi iritati sau tuse?

📤 Da mai departe postarea - poate ajunge la cineva care are nevoie de aceste informatii.

22/07/2026

Bolile alergice nu afectează întotdeauna un singur organ. Manifestările respiratorii, nazale, cutanate sau digestive se pot asocia, se pot influența reciproc și pot avea un impact important asupra somnului, alimentației, activităților zilnice și echilibrului emoțional al pacientului și al familiei sale.

Pornind de la această realitate, Clinica Medicum prezintă ALERGII 360°, un concept de îngrijire multidisciplinară dedicat evaluării, tratamentului și monitorizării integrate a pacienților cu boli alergice și afecțiuni asociate.

În cadrul ALERGII 360°, medici din specialități complementare colaborează pentru a înțelege tabloul clinic în ansamblu. Pacientul nu este evaluat doar prin prisma unui simptom izolat, ci prin corelarea tuturor manifestărilor, a factorilor declanșatori, a comorbidităților și a impactului bolii asupra vieții de zi cu zi. Conceptul reunește alergologia, pneumologia pediatrică, otorinolaringologia, dermatologia, gastroenterologia pediatrică, pediatria, nutriția și consilierea psihologică.

Colaborarea dintre specialiști urmărește:
• evaluarea integrată a manifestărilor respiratorii, ORL, cutanate și digestive;
• identificarea legăturilor dintre diferitele componente ale bolii alergice;
• selectarea investigațiilor relevante pentru fiecare pacient;
• evitarea evaluărilor fragmentate și a recomandărilor necorelate;
• stabilirea unui plan terapeutic personalizat;
• monitorizarea evoluției prin comunicarea dintre specialiști;
• sprijinirea pacientului și a familiei în gestionarea bolii.

Află mai multe pe:
https://www.clinicamedicum.ro/de-ce-bolile-alergice-trebuie-sa-fie-abordate-multidisciplinar/