Psihoterapeut Manuela David

Psihoterapeut Manuela David Psihoterapie pentru adolescenți, părinți, adulți și cupluri | București și online.

Îți este teamă că ai pierdut legătura cu adolescentul tău.Locuiți în aceeași casă.Vă vedeți în fiecare zi.Și totuși simț...
06/08/2026

Îți este teamă că ai pierdut legătura cu adolescentul tău.

Locuiți în aceeași casă.

Vă vedeți în fiecare zi.

Și totuși simți că între voi s-a așternut o distanță pe care nu știi cm să o reduci.

Îți lipsește copilul care venea să îți povestească orice.

Îți lipsește apropierea pe care o aveați.

Și începi să te întrebi dacă mai poate fi recuperată.

Vreau să-ți spun ceva.

Relațiile dintre părinți și adolescenți nu se pierd într-o singură zi.

La fel, ele nu se reconstruiesc într-o singură conversație.

Se reconstruiesc în gesturi mici.

Într-o întrebare pusă fără grabă.

Într-o plimbare.

Într-o masă luată împreună.

În faptul că alegi să asculți înainte să oferi o soluție.

Apropierea nu apare pentru că găsim cuvintele perfecte.

Apare atunci când copilul simte că poate fi el însuși fără teama că va fi judecat.

Nu renunța doar pentru că acum pare dificil.

Uneori, adolescenții au nevoie de mai mult timp pentru a arăta cât de importantă este, de fapt, relația cu părinții lor.

Iar atunci când un părinte rămâne prezent, chiar și în tăcere, transmite unul dintre cele mai puternice mesaje:

„Sunt aici. Și nu renunț la noi.”

Care este un gest mic prin care ai putea să te apropii astăzi de copilul tău?

Îți este greu să accepți că adolescentul tău greșește.L-ai învățat să fie politicos.Să fie responsabil.Să respecte oamen...
04/08/2026

Îți este greu să accepți că adolescentul tău greșește.

L-ai învățat să fie politicos.

Să fie responsabil.

Să respecte oamenii.

Și, totuși, într-o zi face exact lucrul pe care sperai să nu îl facă niciodată.

În acel moment nu doare doar greșeala.

Doare gândul că poate ai eșuat ca părinte.

Dar copiii nu învață pentru că nu greșesc.

Învață pentru că au un adult care îi ajută să înțeleagă ce s-a întâmplat și să repare ceea ce se poate repara.

Dacă îi ferim de orice greșeală, îi ferim și de una dintre cele mai importante lecții ale vieții.

Responsabilitatea nu apare atunci când un copil nu cade.

Apare atunci când învață să se ridice.

Ca părinți, este firesc să ne dorim să îi protejăm.

Dar uneori îi ajutăm mai mult atunci când rămânem lângă ei în timp ce învață din propriile experiențe.

Greșelile nu spun cine este copilul tău.

Ele sunt doar o parte din drumul lui către maturitate.

Care a fost momentul în care ai învățat că și greșelile pot deveni lecții valoroase?

Îți este teamă că adolescentul tău nu îți mai spune adevărul.Observi că răspunsurile lui au devenit tot mai scurte.Uneor...
03/08/2026

Îți este teamă că adolescentul tău nu îți mai spune adevărul.

Observi că răspunsurile lui au devenit tot mai scurte.

Uneori afli de la alții lucruri pe care ai fi vrut să le auzi de la el. Alteori simți că evită anumite subiecte și începi să te întrebi dacă nu cumva ascunde ceva.

Și apare teama.

„De ce nu mai are încredere în mine?”

În astfel de momente este ușor să simți nevoia să controlezi mai mult. Să verifici, să întrebi din nou, să cauți dovezi că totul este în regulă.

Dar, de multe ori, adolescenții nu ascund lucruri pentru că nu își iubesc părinții.

Le ascund pentru că le este teamă de reacția lor.

Pentru că nu vor să dezamăgească.

Pentru că încă învață să gestioneze greșelile și emoțiile pe care acestea le aduc.

Încrederea dintre un părinte și un adolescent nu se construiește doar atunci când totul merge bine.

Se construiește mai ales în momentele în care copilul îndrăznește să spună adevărul și descoperă că, deși poate exista dezamăgire, relația rămâne un loc sigur.

Nu putem cere sinceritate dacă răspunsul pe care îl oferim este doar critică.

Uneori, cel mai important lucru pe care îl poate auzi un adolescent este: „Mulțumesc că ai avut curajul să-mi spui.”

Poate că nu vei fi întotdeauna de acord cu alegerile lui.

Dar poți rămâne omul la care va veni atunci când viața devine prea grea.

Tu ce crezi că îl ajută pe un adolescent să spună adevărul fără teamă?

Îți privești copilul și parcă nu se mai vede așa cm îl vezi tu.Spune că nu este suficient de bun.Că ceilalți sunt mai f...
31/07/2026

Îți privești copilul și parcă nu se mai vede așa cm îl vezi tu.

Spune că nu este suficient de bun.

Că ceilalți sunt mai frumoși, mai inteligenți sau mai talentați.

Renunță înainte să încerce, de teamă că va greși.

Iar tu ai vrea să găsești cuvintele care să-i schimbe imediat felul în care se privește.

Din păcate, încrederea în sine nu se construiește dintr-un singur compliment.

Ea se construiește în fiecare zi, prin experiențele în care copilul descoperă că este acceptat, că este valoros și că poate învăța chiar și atunci când nu îi iese din prima.

Uneori, fără să vrem, ne concentrăm atât de mult pe rezultate, încât uităm să observăm curajul, perseverența și efortul.

Iar copiii ajung să creadă că valoarea lor depinde doar de performanță.

Dar valoarea unui copil nu se măsoară în note, medalii sau comparații.

Se vede în felul în care învață să creadă că are un loc în lume și că poate contribui cu ceea ce este.

Poate că cel mai important mesaj pe care îl poate primi de la tine este acesta:

„Nu trebuie să fii perfect ca să fii valoros. Eu cred în tine chiar și atunci când tu încă nu reușești să o faci.”

Uneori, încrederea pe care o primește de la tine devine vocea interioară care îl va însoți toată viața.

Ce faci atunci când copilul tău spune: „Nu sunt suficient de bun”?

Copilul tău spune că nu are prieteni.Și simți cm inima ți se strânge.Te gândești dacă este singur la școală, dacă este ...
30/07/2026

Copilul tău spune că nu are prieteni.

Și simți cm inima ți se strânge.

Te gândești dacă este singur la școală, dacă este exclus, dacă ceilalți îl acceptă sau dacă ascunde o suferință pe care încă nu a avut curajul să ți-o spună.

Ca părinte, este greu să privești această situație fără să te sperii.

Dar înainte să tragem concluzii, merită să ne oprim puțin.

Unii copii își fac prieteni ușor.

Alții au nevoie de mai mult timp pentru a avea încredere.

Unii preferă un grup mare.

Alții se simt în siguranță alături de unul sau doi oameni.

Nu există o singură formă sănătoasă de prietenie.

Ceea ce contează este ca un copil să simtă că aparține, că este acceptat și că poate fi el însuși.

Iar acest sentiment începe, de cele mai multe ori, acasă.

Într-o familie în care este ascultat, respectat și încurajat, copilul învață că și în afara casei merită să fie văzut și apreciat.

Dacă această perioadă se prelungește și observi că izolarea îi afectează starea emoțională, nu ezita să cauți sprijin.

Uneori, câteva conversații pot schimba felul în care un copil începe să se privească pe sine.

Cum reacționezi atunci când copilul tău spune că se simte singur?

Îți este greu să-l vezi suferind.Ai face orice să-i iei durerea.Dacă ai putea, ai rezolva fiecare problemă înainte ca el...
29/07/2026

Îți este greu să-l vezi suferind.

Ai face orice să-i iei durerea.

Dacă ai putea, ai rezolva fiecare problemă înainte ca el să o simtă. Ai șterge fiecare dezamăgire, fiecare respingere, fiecare lacrimă.

Pentru că atunci când copilul tău suferă, o parte din tine suferă împreună cu el.

Dar viața nu ne oferă această posibilitate.

Nu putem elimina toate dificultățile din drumul copiilor noștri.

Putem însă să le oferim ceva la fel de valoros.

Convingerea că nu vor trece singuri prin ele.

Uneori, cea mai mare dovadă de iubire nu este să găsești imediat soluția.

Este să rămâi lângă el, să-i asculți durerea și să-i transmiți că are puterea de a merge mai departe.

Copiii care sunt încurajați nu devin oameni care nu suferă.

Devin oameni care învață că pot face față suferinței.

Și poate că acesta este unul dintre cele mai importante daruri pe care le putem oferi.

Dacă astăzi copilul tău trece printr-o perioadă grea, nu uita că simpla ta prezență poate însemna mai mult decât toate răspunsurile din lume.

Tu cm reacționezi atunci când îl vezi suferind?

Simți că orice ai spune ajunge să se transforme într-o ceartă.Uneori începi o conversație cu cele mai bune intenții.Vrei...
28/07/2026

Simți că orice ai spune ajunge să se transforme într-o ceartă.

Uneori începi o conversație cu cele mai bune intenții.

Vrei doar să întrebi cm îi este, să-i amintești ceva sau să înțelegi ce se întâmplă.

Dar, înainte să-ți dai seama, tonul se schimbă. Vocile devin mai puternice, ușile se închid, iar fiecare dintre voi rămâne cu impresia că nu a fost înțeles.

Și doare.

Nu pentru că există conflicte. Conflictele fac parte din orice relație.

Doare pentru că începi să te întrebi dacă nu cumva vă îndepărtați unul de celălalt.

În adolescență, multe certuri ascund, de fapt, două nevoi care se întâlnesc greu.

Copilul are nevoie să fie văzut ca o persoană care poate decide pentru sine.

Tu ai nevoie să știi că este în siguranță.

Niciunul dintre voi nu este împotriva celuilalt.

Doar că, uneori, vorbiți din frică.

Poate că înainte de a găsi răspunsul potrivit, este important să ne întrebăm ce încearcă să protejeze fiecare dintre noi.

În spatele replicilor dure există adesea iubire, teamă și dorința de a păstra relația.

Iar atunci când reușim să vedem asta, începem să ne ascultăm diferit.

Dacă simți că dialogul dintre voi a devenit tot mai dificil, nu înseamnă că relația este pierdută. Uneori, este doar un semn că aveți nevoie de un alt mod de a vă întâlni.

Tu ce ai vrea să poți spune copilului tău fără să se transforme într-o ceartă?

Ți-e teamă că îi dai prea multă libertate.Îți dorești să crească frumos, să fie responsabil și să poată lua decizii bune...
27/07/2026

Ți-e teamă că îi dai prea multă libertate.

Îți dorești să crească frumos, să fie responsabil și să poată lua decizii bune pentru viața lui. Dar, de fiecare dată când îi oferi mai multă autonomie, apare și o întrebare care nu-ți dă pace.

„Dacă greșește?”

Poate că îți este greu să-l lași să plece singur, să aleagă, să experimenteze sau să suporte consecințele propriilor decizii. Nu pentru că nu ai avea încredere în el, ci pentru că îl iubești și ai vrea să-l ferești de orice suferință.

Și totuși, fiecare copil are nevoie să descopere că este capabil.

Încrederea în sine nu apare atunci când părintele rezolvă totul în locul lui. Ea se construiește atunci când copilul are ocazia să încerce, să greșească, să repare și să descopere că poate merge mai departe.

Nu este ușor nici pentru tine.

Pentru că, în timp ce el învață să fie independent, tu înveți să faci un pas în spate fără să simți că îl abandonezi.

Libertatea nu înseamnă lipsa limitelor.

Înseamnă să fii acolo, să îl încurajezi și să-i transmiți: „Am încredere că vei găsi o soluție. Iar dacă vei avea nevoie de mine, sunt aici.”

Poate că adevărata provocare nu este să-l înveți pe copil să fie curajos.

Ci să găsești în tine curajul de a avea încredere în el.

Dacă această etapă te sperie, să știi că nu ești singur. Mulți părinți trăiesc aceeași luptă între dorința de a proteja și nevoia de a-l lăsa să crească.

Tu care este cel mai greu lucru pe care îți este dificil să-l lași pe copilul tău să îl facă singur?

Te întrebi dacă faci suficient pentru copilul tău.Îl vezi pe copilul altcuiva cm ia note mari, face sport, vorbește fru...
24/07/2026

Te întrebi dacă faci suficient pentru copilul tău.

Îl vezi pe copilul altcuiva cm ia note mari, face sport, vorbește frumos cu adulții sau pare atât de sigur pe el. Și, fără să-ți dai seama, începi să compari.

Poate că te întrebi dacă ai greșit undeva. Dacă ai fi putut să fii mai răbdător, mai ferm sau mai prezent. Poate chiar simți vinovăție atunci când observi că alți copii par să se descurce mai bine.

Vreau să-ți spun ceva ce, poate, ai nevoie să auzi astăzi.

Copilul tău nu este într-o competiție cu nimeni.

Fiecare copil crește în ritmul lui, cu propriile resurse, propriile temeri și propriile provocări. Ceea ce vezi la ceilalți este doar o parte din poveste. În spatele fiecărui copil există momente de nesiguranță, dificultăți și încercări pe care, de cele mai multe ori, nu le cunoaștem.

Copiii nu au nevoie de părinți perfecți. Au nevoie de părinți care îi văd, îi încurajează și le oferă încredere chiar și atunci când drumul pare mai lung decât și-ar fi imaginat.

Uneori, cea mai importantă întrebare nu este „Cum pot să fie ca ceilalți?”, ci „De ce are nevoie copilul meu astăzi ca să facă încă un pas înainte?”

Și poate că aceeași întrebare merită să ți-o adresezi și ție.

De ce ai nevoie tu, ca părinte, pentru a avea mai multă încredere în drumul vostru?

Nu trebuie să parcurgi această călătorie singur. Uneori, un spațiu în care să-ți poți așeza îndoielile și temerile este primul pas către o relație mai liniștită cu copilul tău și cu tine însuți.

Tu te-ai surprins vreodată comparându-ți copilul cu alții? Cum ai reușit să te oprești?

Address

Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihoterapeut Manuela David posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share