Madalina Margarit Psihoterapeut

04/08/2026

𝗗𝗶𝗻𝗰𝗼𝗹𝗼 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝗽𝗲𝗻𝗱𝗲𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝐞𝐬𝐭𝐢 𝐭𝐮!
𝗚𝗿𝘂𝗽 𝘁𝗲𝗿𝗮𝗽𝗲𝘂𝘁𝗶𝗰 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗮𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗿𝘂𝗻𝘁𝗮̆ 𝗰𝘂 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁𝗲 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝗽𝗲𝗻𝗱𝗲𝗻𝘁̦𝗮̆/ 𝑶𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆
Dependența poate îmbrăca multe forme. Uneori este legată de consumul unei substanțe, precum alcoolul sau drogurile. Alteori apare în relația cu jocurile de noroc, pornografia, cumpărăturile compulsive, munca, rețelele sociale, mâncatul compulsiv sau alte comportamente care, treptat, ajung să preia controlul asupra vieții.
Ceea ce definește dependența nu este atât obiectul, cât relația pe care persoana ajunge să o construiască cu el.
In spatele fiecărei dependențe există o încercare de a face față unei suferințe care, la un moment dat, a depășit resursele psihice ale persoanei.
Aceasta reprezintă de fapt o soluție psihică, una care a apărut pentru a calma ceea ce părea imposibil de suportat: golul, anxietatea, rușinea, singurătatea, trauma, lipsa de sens sau o durere care nu a putut fi pusă în cuvinte.
Problema este că ceea ce, la început, a ajutat la supraviețuire începe, în timp, să limiteze viața, să îngusteze libertatea, să înlocuiască relațiile, spontaneitatea și posibilitatea de a alege.
Dependenta se dezvoltă adesea în izolare și rușine, iar grupul terapeutic oferă un spațiu relațional în care aceste experiențe pot fi împărtășite, înțelese și transformate.
În grupul „Dincolo de dependența esti tu” ne propunem să înțelegem ce rol a avut dependența în viața fiecăruia și de ce a devenit atât de necesară. Când încercăm doar să eliminăm simptomul el poate reveni adesea sub o altă formă.

📩 Pentru informații suplimentare și înscrieri, toate detaliile despre grup sunt disponibile pe site-ul Mental Care.

22/06/2026

21/06/2026

Vineri seară am vorbit despre lucruri care, de obicei, rămân nespuse.

Despre corp.
Despre simptome.
Despre felul în care experiențele noastre continuă să trăiască în noi.

Au trecut două zile, iar unul dintre lucrurile care mi-au rămas în minte este calitatea întrebărilor și disponibilitatea oamenilor de a rămâne în dialog.

Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai valoroase semne că o conversație și-a atins scopul: atunci când continuă să lucreze și după ce se încheie.

Mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți.

Și mulțumesc Anca Ruxandra Donțu pentru generozitatea și finețea cu care a construit această conversație împreună cu mine.

18/06/2026

Mâine seară ne întâlnim la Seneca Anticafe.

În ultimele săptămâni am vorbit despre simptome, despre oboseală, despre disociere și despre felul în care corpul vorbește uneori înainte ca noi să înțelegem ce ni se întâmplă.

Mâine continuăm conversația împreună.

Alături de Anca Ruxandra Donțu, vom explora relația dintre psihic și corp așa cm apare ea în viața de zi cu zi: în emoții, în relații, în simptome și în felul în care ne trăim propria experiență.

Dacă ai urmărit aceste postări și ai simțit că unele întrebări au rămas deschise, te așteptăm.

🗓️ 19 iunie
📍Seneca Anticafe
🎟️ https://www.facebook.com/100070394476057/posts/1073101915046281/?mibextid=rS40aB7S9Ucbxw6v

Ne vedem mâine. 🖤

17/06/2026

Vineri seara vorbim despre relația dintre psihic și corp.

Dar azi te las cu o întrebare simplă:

Cum te simți în corpul tău chiar acum?

Nu „cum ești” în general.
Ci acum — în timp ce citești.

Există tensiune undeva?
Respirația e superficială sau adâncă?
E o stare de oboseală pe care o ignori?

Nu trebuie să faci nimic cu răspunsul.

Doar să observi.

De aici începe, de obicei, o conversație diferită. 🖤

Ne vedem vineri.

🗓️ 19 iunie
📍 Seneca Anticafe
🎟️ https://facebook.com/events/s/dialogul-intre-psihic-si-corp/933578329684763/

16/06/2026

Pe 19 iunie vorbim despre lucruri care, de obicei, rămân nespuse.

Despre momentele în care corpul reacționează înainte să înțelegi de ce.
Despre senzațiile pe care le eviți sau le explici prea repede.
Despre ce se întâmplă când începi, încet, să le asculți în loc să le oprești.

Împreună cu Anca Ruxandra Donțu, vom explora relația dintre psihic și corp — nu ca teorie, ci așa cm apare ea în viața de zi cu zi.

Nu e o prelegere.
E un spațiu de gândire și de întrebare.

Dacă ceva din ultimele postări ți-a rămas în minte, probabil că această conversație e și pentru tine.

🗓️ 19 iunie
📍 Seneca Anticafe
🎟️ https://facebook.com/events/s/dialogul-intre-psihic-si-corp/933578329684763/

Locurile sunt limitate.

Vă așteptăm. 🖤

15/06/2026

„Simptomul nu e o trădare. E un mesaj.”

Durerea de cap care apare înainte de o conversație dificilă.
Stomacul care se strânge în prezența anumitor oameni.
Oboseala care vine exact când ceva începe să devină important.

Corpul nu greșește.
În multe situații, reacționează înainte ca psihicul să poată pune în cuvinte ce se întâmplă.

Și totuși, mulți dintre noi am învățat să îl tratăm ca pe un inconvenient — nu ca pe un semnal.

Ce simptom corporal ai ignorat cel mai mult?

Nu trebuie să răspunzi aici.
Dar, dacă vrei, poți să îmi scrii în privat sau să răspunzi la story-ul de azi. 🖤

09/06/2026

Ai fost vreodată într-o conversație și, la un moment dat, ai realizat că nu ai auzit aproape nimic din ce s-a spus?
Sau ai ajuns acasă pe un drum familiar fără să îți amintești efectiv drumul?

Asta poate fi o formă ușoară de disociere. O facem cu toții.

Uneori psihicul „se retrage” puțin când ceva e prea mult: prea mult stres, prea multă emoție, prea multă presiune.

Problema nu e că apare, ci când devine răspunsul automat la aproape orice — inclusiv la ce simțim în propriul corp.

Mulți oameni ajung la terapie spunând: „Știu că ar trebui să simt ceva… dar nu simt nimic.” Sau observă doar efectele din corp: tensiune, oboseală, dificultatea de a se opri.

Nu e lene. Nu e lipsă de voință. E un sistem nervos care a învățat să se protejeze — și care, undeva, continuă să facă asta chiar și când nu mai e nevoie.

Și, în timp, se poate schimba 🤍