27/05/2026
Cazul de azi – sforait sever fara apnee, evaluat prin endoscopie in somn indus si tratat chirurgical tintit
Pacientul despre care povestim azi s-a prezentat pentru sforait deranjant, prezent de mai multi ani, cu impact important asupra somnului partenerei si asupra calitatii vietii.
Studiul de somn nu a evidentiat apnee obstructiva semnificativa.
Cu alte cuvinte, pacientul sforaia tare, dar nu suferea de apnee de somn.
In astfel de cazuri, intrebarea esentiala nu este doar „are sau nu apnee?”,ci unde apare vibratia care produce sforaitul si ce structuri contribuie la obstructia cailor aeriene.
Pentru a raspunde corect, am efectuat endoscopie in somn indus, o investigatie realizata sub sedare controlata, care reproduce cat mai fidel somnul natural.
Cu ajutorul unui endoscop flexibil, evaluam dinamic caile aeriene superioare si putem observa:
– nivelul la care apare vibratia
– daca exista colaps velopalatin, lingual sau multilevel
– ce fel de tratament poate oferi o rezolvare reala
In cazul acesta, evaluarea a aratat:
– obstructie nazala prin deviatie de sept
– hipertrofie de cornete nazale inferioare
– vibratie importanta la nivelul valului palatin si al luetei
– fara colaps semnificativ la baza limbii
Tratamentul a fost adaptat obstacolelor identificate.
Am efectuat:
– septoplastie, pentru corectarea deviatiei de sept si imbunatatirea fluxului nazal
– reductie de cornete nazale, pentru cresterea spatiului respirator, cu pastrarea functiei mucoasei
– uvuloplastie cu rigidizare de val palatin, pentru reducerea vibratiei tesuturilor moi implicate in sforait
Scopul interventiei nu a fost „sa operam sforaitul” in general,ci sa tratam structurile care produceau concret problema la acest pacient.
Particularitatea cazului este ca pacientul nu avea apnee de somn, ci sforait primar important, cu mecanism predominant nazal si velopalatin.
In astfel de situatii, chirurgia trebuie indicata cu atentie.
Nu orice pacient care sforaie are nevoie de operatie, iar nu orice sforait se trateaza la fel.
Evolutia postoperatorie a fost favorabila, cu reducerea semnificativa a sforaitului si imbunatatirea respiratiei nazale.
Sforaitul nu este intotdeauna apnee.
Dar nici nu este mereu doar „un zgomot”.
Cand este deranjant si persistent, merita evaluat corect, iar tratamentul eficient incepe cu identificarea exacta a mecanismului.
