Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu, Boulevard Burebista nr 1, Bl D15, Sc 1, Parter, Ap. 1, interfon 01, Bucureşti Sectorul 3 (2026)

Dr. Gabriela Mihăilescu - medic primar neurolog

• Doctor în științe medicale al Universității Eberhard Karls din Tubingen Germania și UMF Carol Davila din București.
• Șef de lucrări la catedră de neurologie a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București.
• Experiență în domeniul neurologiei de 28 de ani în Clinică de Neurologie a Spitalului Clinic Colentina București.
• Membru ac

tiv a 6 asociații profesionale.
• Autoare a 2 cărți și a peste 300 de lucrări științifice de specialitate.
• Cadru didactic pentru studenți români și străini și pentru rezidenți.
• Conducător a 16 teze de licență.
• Investigator în 18 studii clinice.
• Membru în comisii de examen și în comitete științifice ale congreselor naționale și internaționale.
• Colaborator permanent la Viață Medicală, al emisiunilor medicale difuzate de Radio România Cultural și al unor asociații de pacienți.

07/08/2026

Vă mulţumesc pentru că aţi interacţionat cel mai mult în această săptămână şi aţi ajuns în lista mea săptămânală de interacţiuni! 🎉 Rusu Corina, ProfMate IrinaVasile, Laura David, Stefania Gatlan, Mihaela Irina Pipera, Cosmina Iliescu, Hanae Michela, Lucia Pismis, Mihaela Tancu Strugar, Mihaela Meirosu

02/08/2026

SINGURĂTATE SAU ÎNSINGURARE?
A fi singur nu înseamnă întotdeauna a te simți singur!

Omul este o ființă socială, căutând compania altor oameni cu care să interacționeze, să vorbească, să petreacă timp, să muncească, să iubească, să se bucure, să se simtă în siguranță, să ajute, să ofere și să primească. Toate aceste acțiuni fac parte din viață și asigură o bună sănătate fizică și mentală, atunci când lucrurile merg bine și există compatibilitate de opinii, convingeri, dorințe și aspirații.

Desigur că nu toți oamenii care se întâlnesc se și potrivesc, iar cei care par a se potrivi, pot rămâne ”potriviți” pentru perioade diferite de timp.

Nu sunt pasionată de statistici, dar unele spun că 27% dintre americanii în vârstă de peste 60 de ani trăiesc singuri spre deosebire de sub 5% în țări precum Algeria și Afganistan (unde familiile sunt mari și unite).

Unii dintre oameni aleg să trăiască singuri, alții ajung să trăiască singuri, în urma decesului partenerilor sau a membrilor familiei, după un divorț, din lipsa copiilor sau după plecarea acestora de acasă, din cauză mutării într-o altă țară sau în alt oraș și lipsa familiei și a prietenilor în apropiere, din cauza petrecerii timpului pe rețelele sociale în detrimentul interacțiunilor fizice sau poate chiar secundar unei afecțiuni medicale.

SINGURĂTATEA se referă la faptul că cineva locuiește sau trăiește singur, fără o altă persoană prin preajmă, dar nu suferă sau este chiar mulțumit cu această situație.

ÎNSINGURAREA este un sentiment neplăcut de singurătate, de izolare, de deconectare de alți oameni care se află în jur, putând fi resimțită chiar și de persoane care nu sunt singure, care au poate chiar o viață socială foarte activă, dar care nu se bucură de prezența celor din jur, neobținând contactul social așteptat sau dorit. Pot fi persoane timide, cu o stimă de sine mai redusă, urmărite de tema de a fi judecate sau respinse.

ÎNSINGURAREA poate fi:

EMOȚIONALĂ – lipsa unei legături strânse cu un partener sau cu cel mai bun prieten

SOCIALĂ – lipsa unui grup de prieteni care să se bucure de aceleași hobby-uri

EXISTENȚIALĂ – sentimentul de singurătate prezent chiar dacă există oameni în jur

E bine sau e rău să fii singur?

Poate fi și bine și rău, depinde cm privești această situație și ce anume îți induci!

Dacă gândești pozitiv și cu optimism și folosești timpul tău numai pentru tine, făcând ceea ce poți sau îți dorești, singur vei fi foarte bine, liniștit, activ, creativ, mulțumit, bucuros.
Dacă gândești negativ, a fi singur se va transforma în însingurare.

S-au realizat multe studii pornind de la izolarea socială și sentimentele de însingurare și s-a demonstrat că acestea cresc morbiditatea și mortalitatea, având efecte negative asupra organismului la fel ca și fumatul, consumul de alcool, lipsa exercițiului fizic zilnic sau obezitatea. Pentru creier însingurarea este echivalentul social al durerii fizice. Izolarea socială crește riscul cardiovascular, favorizează apariția hipertensiunii arteriale, a infarctului de miocard, a insuficienței cardiace, a accidentului vascular cerebral (riscul e mai mare cu 32% față de populația generală), a diabetului zaharat și a morții premature.
De asemenea crește riscul de instalare a stresului, insomniei, anxietății, depresiei, tentativelor de suicid, și a tulburărilor cognitive (riscul de demență este de 50%). Nu în ultimul rând scade imunitatea.

Dacă vă simțiți însingurați (fiind singuri sau nu) ar trebui să analizați cu atenție acest sentiment, să luați în calcul posibilele riscuri enumerate mai sus și să încercați să vă schimbați optica și stilul de viață.

Câteva sugestii în acest sens:

Încercați să identificați factorii care generează sentimentul de însingurare: anumite zile ale săptămânii, sărbătorile, vremea nefavorabilă, anumite activități, rețelele sociale, discuțiile sau interacțiunile cu anumite persoane, imposibilitatea de a vă bucura de anumite hobby-uri etc. Odată identificați acești factori, pot și înlăturați și puteți găsi activități pozitive care să umple spațiile goale.

Faceți mișcare – reveniți la anumite activități uitate sau abandonate (ex mersul pe bicicletă) sau descoperiți altele noi (ex dansul, un alt sport). Mergeți pe jos cel puțin 30-45 minute pe zi în ritm alert, faceți drumeții, mergeți la clase de gimnastică, pilates, tai chi.

Fiți atenți la dietă – reduceți zahărul, sarea și grăsimile animale și alegeți o dietă bogată în fructe și legume proaspete, carne albă, pește, semințe, ulei de măsline (dieta mediteraneeană). Beți apă 300-500ml pentru fiecare 15 kg greutate corporală.

Rezervați timp pentru activități care să vă stimuleze funcțiile cerebrale – rebus, integrame, sudoku, jocuri pentru memorie, citit, memorat poezii etc.

Adoptați un animal de companie.

Încercați ceva nou – ceva ce poate v-ați dorit de multă vreme și nu ați găsit timpul necesar sau ceva la care chiar nu v-ați gândit până acum ca de exemplu: învățați o limbă străină, grădinăriți, gătiți, pictați, scrieți, cântați la un instrument, deveniți voluntari pentru diferite cauze nobile.

Acordați atenție somnului. Sunt necesare 7 ore de somn/zi.

Invitați prieteni la un ceai, la o cafea, la un meci de fotbal, la un film, la un joc de societate, la o plimbare. Nu așteptați invitații, mergeți în vizită, ieșiți în natură, mergeți în excursii.

Sunați prieteni sau rude la telefon să vedeți ce mai fac, nu numai atunci când aveți nevoie de ceva!

Socializați – găsiți activități care să vă aducă împreună cu alți oameni – prieteni sau chiar necunoscuți. Participați la activități culturale, sportive, umanitare, la serbări sau cercuri de literatură sau pe alte teme.

Setați-vă obiective și faceți tot posibilul să le îndepliniți. Bucuria reușitei vă va schimba semnificativ sentimentul de însingurare și încrederea în sine.

Dacă nu vă încadrați în această categorie, dar cunoașteți persoane care se simt însingurate acordați-le puțin din timpul dumneavoastră! Gesturi mici pot produce schimbări mari!

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – sursa Internet

28/07/2026

?

Câtă apă trebuie să bem și care sunt beneficiile consumului de apă?

Cunoaștem cu toții recomandarea standard: ”Beți 2 litri de apă pe zi!”. Chiar 2 litri? Apă plată sau carbogazoasă? Numai apă sau și alte lichide – de exemplu ceai, supă, sucuri, cafea, băuturi energizante, limonadă, bere, șpriț etc???

Răspunsul este aproape unanim: APĂ (plată sau carbogazoasă – deși aceasta din urmă este mai dificil de consumat în cantități mari).

Organismul uman conține 50-75 % apă (media 60%) funcție de vârstă, s*x și raportul masă musculară/grăsime. Creierul este 70-80% apă.

Consumul insuficient de apă generează deshidratare. În acest caz, organismul, și în special creierul, se stresează. Senzația de sete este semnul că deshidratarea este percepută de către creier și reprezintă un semnal de alarmă că trebuie să bem apă.

Dacă alegem o altă băutură, care conține zahăr, cofeină, teină sau alcool, vom calma pe moment setea, dar aceste adaosuri, fie au efecte negative (ex. zahărul), fie agravează deshidratarea (cofeina, alcoolul). În concluzie, ar fi indicat să consumați apă, ceai de plante neîndulcit și fără proprietăți diuretice, supă sau ciorbă, sucuri naturale de legume sau de fructe mai puțin dulci.

Marea majoritate a oamenilor beau apă numai când le este sete sau când trebuie să ia diverse medicamente.

Cantitatea de apă necesară zilnic diferă de la o persoană la alta în funcție de indicele de masă corporală (IMC – greutate și înălțime), de s*x, de gradul de activitate, de temperatura mediului ambiant și nivelul de transpirație, de starea de sănătate a organismului, de gradul de efort fizic, la femei de starea de graviditate sau alăptare etc.

Necesarul zilnic este de 350-500 ml apă pentru fiecare 15 kg de greutate corporală (de exemplu pentru o persoană de 60kg – 1,4-2 litri/zi). Dacă se practică efort fizic se recomandă 400- 600ml înainte de efort și 150-250ml după fiecare 15 minute de efort. Dacă la finalul exercițiilor fizice vă cântăriți, sunt necesari 1,2-1,5 litri de apă pentru fiecare kilogram din greutatea corporală pierdut prin transpirație.

În sarcină și alăptare necesarul de apă crește. Crește indicele de masă corporală (greutatea), este necesară producerea de lichid amniotic, un flux sangvin mai mare către placentă sau formarea laptelui.

De asemenea în stări febrile, cu transpirații abundente, în sindroame diareice și în contextul vărsăturilor frecvente, este necesară o hidratare mai eficientă și eventual suplimentarea de electroliți.

Așadar:
Beți apă dimineața la trezire!
Beți un pahar de apă înainte de fiecare masă!
Țineți o sticlă sau un pahar de apă la îndemână și consumați câte puțin pe parcursul întregii zile apoi le reumpleți, fără a aștepta senzația de sete.
Beți apă când vă este sete!
Evitați să beți o cantitate mare de apă deodată! Poate genera dureri abdominale, iar absorbția ei va fi redusă.
În condiții febrile, beți mai multă apă (în special copiii și vârstnicii!)

Nu beți apă rece de la frigider atunci când corpul este încălzit (vara, după antrenamente fizice, în timpul episoadelor febrile!)

Care ar fi câteva dintre efectele pozitive ale consumului de apă?

1. Scăderea ponderală prin:
Accentuarea metabolismului, senzația de sațietate prin administrarea permanentă sau înainte de masă (umple stomacul și reduce cantitatea de alimente ingerate). Consumul de apă care înlocuiește alte lichide care ar putea aduce calorii (băuturi carbogazoase, dulci, alcoolice). Consumul de apă rece determină un consum de energie din partea organismului pentru a o încălzi și astfel se mai consumă calorii. Deshidratarea, determină retenție de apă, așa încât consumul de apă reduce riscul retenției de apă și creșterea în greutate.

2. Reducerea oboselii fizice și psihice, a agitației, nervozității și irascibilității.
Deshidratarea generează stare de oboseală. Beți apă dacă vă simțiți obosiți! Inima va p***a mai eficient sângele către mușchi și către creier, iar sângele va transporta oxigen și nutrienți către celulele acestor organe.

3. Reducerea stresului
Deshidratarea la nivel cerebral poate genera o stare de stres. Creierul reacționează prin sete. Evitați să ajungeți să vă fie sete, bând câte puțină apă periodic!

4. Prevenirea crampelor musculare și lubrifierea cartilagiilor articulare – prevenind discopatiile degenerative lombare și artrozele.

De multe ori, analizând împreună cu pacienții mei CD-rile examenelor IRM de coloană cervico-dorso-lombară descoperim discuri intervertebrale deshidratate. Întrebarea inevitabilă este: ”ce pot face să le rehidratez?”. Răspunsul meu: ”nu le mai puteți rehidrata, DAR le puteți menține cel mult așa cm sunt acum, dacă de acum înainte veți bea mai multă apă!”
Același lucru este valabil și pentru cartilagiile articulațiilor genunchilor sau coxofemurale, care în timp vor dezvolta gonartroză sau coxartroză, sau pentru orice alte articulații mai mult sau mai puțin importante.

5. Prevenția apariției ridurilor și a uscării pielii.
Consumul de apă hidratează celulele pielii și ale mucoaselor, ameliorează circulația sângelui la nivelul tegumentelor și mucoaselor, iar dincolo de efectul nutritiv, spală impuritățile și crește strălucirea.

6. Ameliorarea digestiei și prevenția constipației
Consumul de apă ajută la dizolvarea particulelor nefolositoare organismului, crește absorbția nutrienților și ajută conținutul tubului digestiv să fie mai ușor de deplasat și de eliminat. În stări de deshidratare alte celule din corp, mai avide de apă, absorb toată apa și astfel interiorul colonului devine mai uscat, ceea ce îngreunează eliminarea materiilor fecale și generează sau agravează constipația.

7. Împiedicarea sau reducerea formării calculilor renali (pietrelor la rinichi) sau vezicali și favorizarea eliminării toxinelor.
Consumul de apă plată diluează sărurile și mineralele din urină, acestea putând forma prin aglomerare, în stări de deshidratare, cristale solide și implicit calculi renali sau vezicali.

8. Reglarea temperaturii corporale

9. Fluidizarea secrețiilor pulmonare sau nazale favorizând eliminarea virusurilor și a bacteriilor

10. Menținerea valorilor tensiunii arteriale

Care sunt semnele unui consum insuficient de apă?
1. Setea
2. Senzația de uscăciune a gurii
3. Senzația de uscăciune a pielii
4. Stări de oboseală
5. Dureri de cap și/sau amețeli

Dacă este atât de important să bem apă, putem bea oricât de multă? Ne va face bine sau rău?

Consumul de apă în exces afectează echilibrul hidroelectrolitic, în special concentrația sangvină a sodiului. Excesul de apă poate genera:
Amețeli, dureri de cap, urinări frecvente, diaree, greață și/sau vărsături, somnolență, creșterea tensiunii arteriale.

Așa cm de altfel se știe, nimic nu e bun nici prea puțin, nici prea mult!

Dacă considerați utile aceste informații le puteți distribui prietenilor dvs. Împreună poate putem ajuta mai mult!

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație – sursa Internet

23/07/2026

Scleroza multiplă dincolo de tratamentele medicamentoase specifice și absolut necesare

Ce aș putea face eu, pacient/pacientă diagnosticat/ă cu scleroză multiplă (SM) pentru a-mi ameliora calitatea vieții, pentru a gestiona mai bine simptomele și pentru a avea o evoluție cât mai blândă a bolii?

Scleroza multiplă (SM) – boala cu o mie de fețe se manifestă diferit, fiecare caz în parte fiind unic. Cu toate acestea anumite simptome se întâlnesc foarte frecvent pe parcursul bolii: scăderea forței musculare, tulburări de mers și echilibru, fatigabilitate (oboseală nejustificată), tulburări de vedere, modificări ale dispoziției, anxietate, depresie, durere, spasticitate (creșterea tonusului muscular), tulburări de somn, scăderea bruscă a acuității vizuale.

Tratamentul specific (imunomodulator, imunosupresor sau de reconstituire imună) este absolut necesar, el fiind recomandat și monitorizat de către un neurolog specializat în tratarea sclerozei multiple. Este foarte importantă monitorizarea periodică și păstrarea unei legături strânse cu medicul neurolog, pentru a putea interveni, dacă este cazul, prin schimbarea în timp util a medicației în curs, cu o alta.

Dar dincolo de acest tratament specific, este utilă participarea dumneavoastră ACTIVĂ. În primul rând este bine să vă informați și să știți ce anume să urmăriți în evoluția dvs. Apoi se recomandă să vă notați orice simptome pe care le resimțiți. Acest lucru ar trebui să devină un obicei zilnic și vă va ajuta atât pe dvs., cât și pe medicul curant, să stabiliți o eventuală legătură între simptome și diferite activități, diferite condiții, diferite momente ale zilei.
Dacă recunoașteți aceste situații, le puteți evita pe viitor, le puteți anticipa și le puteți gestiona mai ușor. De asemenea vă ajută să vă planificați activitățile zilnice pentru a le putea plasa în acea parte a zilei care le permite.

FIȚI ACTIVI! Faceți exerciții fizice zilnic în acea parte a zilei în care vă simțiți în formă, în limita toleranței (în ceea ce privește efortul și durata). Mergeți pe jos 30-45 de minute pe zi, folosiți stepper, bicicleta de cameră, participați la clase de yoga, thai chi (se pot efectua și șezând pe scaun), dans. Exercițiul fizic, deși pare că ar genera oboseală, ameliorează fatigabilitatea (oboseala fără motiv), precum și starea de spirit, reducând depresia și anxietatea. Gândirea devine mai clară, se ameliorează somnul.

NU FUMAȚI! Fumatul are efecte pro-inflamatorii, iar SM este o afecțiune neuroinflamatorie, neurodegenerativă și astfel va fi agravată. În cazul în care fumați – atât țigarete clasice, cât și țigări electronice se recomandă să renunțați la fumat.

LIMITAȚI CONSUMUL DE BĂUTURI ALCOOLICE! Consumul de alcool nu este total contraindicat în SM, dar se recomandă doze mici - respectiv 1 unitate pentru femei și 2 unități pentru bărbați ( 1 unitate este echivalentă cu o bere 4,5% de 330 ml, 150 ml vin 11,5%, 25 ml de spirtoase 40%). Atenție însă la un aspect, consumul de alcool ar putea agrava tulburările de mers și echilibru, chiar și la aceste doze, dacă ele există deja.

DIETA MEDITERANEEANĂ – este recomandată. Nu există o dietă specială, chiar dacă veți citi pe internet sau din alte surse diferite diete care se bazează pe reducerea sau mai ales pe excluderea din dietă a unor anumite alimente sau pe suplimentarea în doze mari a unor suplimente alimentare sau vitamine. Este recomandată o dietă echilibrată. Vitamina D poate fi suplimentată pentru a atinge valori normale, dar fără doze excesive. În general 4000 UI pe zi sunt suficiente. În cazul în care analizele de sânge stabilesc un deficit de vitamina B12 acesta poate fi corectat. Biotina este de asemenea recomandată, despre ea spunându-se că ar putea avea un potențial efect de refacere a mielinei. Crampele musculare pot beneficia de asocierea de magneziu bisglicinat administrat seara sau de tratament cu calciu în cazul în care acesta este deficitar.

EVITAȚI CĂLDURA EXCESIVĂ! Expunerea la căldură determină apariția fenomenului Uhthoff (respectiv reapariția unor simptome care păreau remise de multă vreme) prin încetinirea vitezei de conducere la nivelul neuronilor afectați de demielinizări. Este valabil pentru prezența în medii calde și se recomandă utilizarea aerului condiționat sau a vestelor care au în buzunare pastile congelate (așa cm sunt cele pentru frigiderele portabile). Se interzic : sauna și băile termale, dar și dușurile sau băile fierbinți.

DUȘ SAU BAIE ÎN CADĂ? În funcție de mobilitate și de gradul de afectare a stării de echilibru puteți alege ceea ce vi se potrivește. E bine ca apa să fie călduță (nici prea rece, nici fierbinte), ușa la baie să fie deschisă pentru a nu se acumula aburi. E bine să folosiți un covor de cauciuc antiderapant cu ventuze, papuci de baie antiderapanți, eventual un scaun de baie, mânere prinse solid în perete de care să vă puteți ține, dispozitive de săpun lichid și șampon prinse în perete, pentru a nu avea mâinile ocupate cu săpun sau sticle. Accesul la duș este mai ușor. Cereți ajutor dacă este necesar! Puteți folosi șervețele umede de dimensiuni mari pentru a înlocui uneori dușul, în cazul în care vă simțiți prea obosiți sau când nu aveți ajutor. Folosiți servicii specializate pentru manichiură, pedichiură, coafor sau frizerie.

SOMN 7-8 ORE/ZI! Tulburările de somn se întâlnesc frecvent – fie de sine stătătoare, fie ca și simptom de însoțire al depresiei sau al anxietății. Alteori se datorează durerilor, spasticității sau nicturiei (urinărilor frecvente pe parcursul nopții). Este vorba despre dificultăți de adormire (insomnie de inițiere), treziri și dificultatea de a readormi (insomnie de menținere). Pentru a ameliora aceste tulburări de somn este necesară, în primul rând, tratarea cauzelor care le generează. Apoi este necesară o igienă a somnului – ceea ce înseamnă: culcarea și trezirea la ore fixe (chiar și în weekend sau în vacanțe), limitarea consumului de cafea, ceai (care conține teină), băuturi energizante până la ora 14:00. Limitarea utilizării ecranelor (telefon, tabletă, TV, calculator) cu 2 ore înainte de culcare. Cinele să fie ușoare și aportul de lichide redus. Evitați consumul de alcool înainte de culcare. Puteți face dușuri de relaxare înainte de culcare iar mirosul de uleiuri esențiale sau lavandă poate oferi de asemenea confort și relaxare. Dormitorul trebuie să fie liniștit, aerisit, întunecos și cu o temperatură de 18-20 grade Celsius.

REDUCEREA STRESULUI. O boală cronică, precum SM, este desigur și o cauză importantă de stres. Se știe și faptul că simptomatologia se poate agrava în condiții stresante, deși nu există o explicație științifică pentru acest lucru. Desigur că stresul nu poate fi exclus complet din viața cuiva, dar el poate fi redus. Cum? Prin informare, printr-o bună colaborare cu neurologul, prin activități relaxante, care fac plăcere și distrag atenția de la anumite probleme. Este bine să aveți cel puțin un hobby (o activitate care vă face plăcere), să ascultați muzică sau să cântați la un instrument, să participați la clase de meditație, mindfulness, psihoterapie, activități sociale. Plimbările în natură, pictura sau scrisul terapeutic pot fi de asemenea utile în reducerea stresului, a anxietății și a depresiei, a fatigabilității, a durerii, dar și în ameliorarea somnului.

RECUNOAȘTEȚI PUSEUL! Nu orice simptom nou apărut sau agravarea unuia vechi reprezintă a exacerbare a bolii (un puseu). Depinde de multe elemente – unul important este durata, care trebuie să depășească 24 de ore. Altul este localizarea. Tipul de simptomatologie este de asemenea important. Luați legătura cu medicul neurolog pentru a stabili dacă simptomatologia se încadrează în criteriile unui puseu sau poate fi atribuită unei alte condiții medicale.

Dr. Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog, doctor în medicină

12/07/2026

Am migrenă sau alt tip de cefalee (durere de cap)?

De ce e important să știți să răspundeți acestei întrebări? Deoarece cefaleele au cauze diferite și implicit tratamente diferite. Unele dureri de cap pot ascunde boli severe, altele sunt numai neplăcute, dar beneficiază de tratamente specifice, pe care dacă nu le utilizați corect și cât mai repede, puteți agrava starea dvs și vă puteți scădea calitatea vieții.

Migrena este o cefalee care de obicei este mai puternică decât multe altele, putând dura fără tratament specific între 4 și 72 de ore. Este o durere pulsatilă, de cele mai multe ori localizată pe jumătate de cap (hemicranie) spre deosebire de: durerile frontale care ar putea fi atribuite unei sinuzite, de durerile parieto-occipitale (la nivelul părților laterale și posterioare ale cutiei craniene) cauzate cel mai probabil de rădăcinile nervilor ce pornesc din regiunea cervicală a coloanei vertebrale, de durerile în punct fix sau difuze generalizate, sau de acele dureri asociate unor eforturi fizice sau unor acțiuni specifice.

15-20% dintre persoanele care suferă de migrenă pot experimenta, înainte de episodul migrenos, timp de 10-60 minute, anumite simptome, ce poartă denumirea de ”aură”. Cel mai frecvent sunt simptome vizuale: flash-uri luminoase, pete albe/negre/colorate, imagini distorsionate, înnegrirea unei părți a câmpului vizual, linii curbe etc (vezi fotografia atașată). Toate aceste simptome trec de la sine, fiind urmate de durere de cap.

Pot exista însă și alte simptome: aură senzitivă - respectiv tulburări de sensibilitate, parestezii (senzații de amorțeală, înțepături, furnicături, arsuri) în anumite regiuni ale corpului, sau dificultatea de a găsi cuvintele sau de a le exprima, zgomote în urechi (tinitus), tulburări de gust și/sau miros, scăderea forței musculare la un membru sau la membrul superior și inferior de aceeași parte a corpului.

Episoadele migrenoase pot fi declanșate de mai mulți factori:
Anumite alimente: mezeluri, brânzeturi fermentate sau cu mucegai, murături, ceapă, alune, alcool (în special vin roșu, bere)
Mirosuri
Oprirea bruscă a consumului de cafea
Hidratare insuficientă
Post prelungit (hipoglicemie)
Stres
Somn insuficient
Modificări climatice
Modificări hormonale la femei (ciclul menstrual, sarcina, menopauza)

Persoanele cu migrenă sunt mai sensibile la lumină, la zgomote, la mirosuri și uneori chiar la atingeri. În timpul crizei migrenoase preferă să se retragă într-o cameră liniștită, întunecoasă, să nu facă efort fizic, să doarmă. Adesea de asociază greață și uneori vărsături. De obicei vărsăturile ameliorează cefaleea.

Migrena este mai frecvent întâlnită la femei, între 15-55 de ani. Are o componentă genetică importantă. Patru din cinci persoane diagnosticate cu migrenă au istoric familial de migrenă. Dacă 1 părinte are migrene, riscul ca și copilul lui să aibă migrenă este de 50%. Dacă ambii părinți au migrenă riscul crește la 75%.

Întâlnesc frecvent în practica mea expresia ”sufăr de migrene”!

Nu orice durere de cap este migrenă. Nu orice medicament împotriva durerilor rezolvă o criză migrenoasă. Așa cm menționam la începutul postării, pentru migrenă există medicamente specifice. Unele – clasa triptanilor- sunt adresate debutului unui episod migrenos (în România există în farmacii 2 triptani diferiți). Dacă episoadele migrenoase sunt frecvente, în ciuda tratamentelor corect administrate, exisă medicamente care se administrează pentru a scădea numărul episoadelor migrenoase. Dintre acestea unele clasice, utilizate de mai mulți ani și altele, recent aprobate la nivel mondial (anticorpi monoclonali – 4 fiind disponibili și în România, și gepanți -unul este disponibil în România acesta putând fi utilizat atât pentru tratamentul crizei migrenoase cât și pentru prevenția crizelor.

Administrarea medicamentelor antialgice și antiinflamatorii la întâmplare, după cm le găsim prin casă, după cm se îndură farmaciștii să ni le vândă fără rețetă sau după cm ne convinge o reclamă de la TV, în doze din ce în ce mai mari și din ce în ce mai multe zile pe lună, nu vor rezolva migrena, ci vor conduce la suprapunerea peste migrenă, a unui alt tip de durere de cap, respectiv cefaleea prin abuz de medicamente antialgice – o formă de cefalee foarte greu de gestionat, deoarece se aseamănă cu o dependență de substanțe. Astfel veți suferi de 2 tipuri de durere de cap în același timp!

Dacă suferiți de dureri de cap care au caracteristicile descrise mai sus, dacă aveți istoric familial de dureri de cap și dacă ați efectuat o investigație imagistică (tomografie computerizată sau RMN cerebral) care nu evidențiază modificări, cel mai bine ar fi să vă adresați cât mai curând unui neurolog pentru a putea beneficia de tratamentele inovatoare existente care vă vor ameliora semnificativ calitatea vieții și vă vor feri de alte complicații.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrație: tulburări vizuale ce pot precede criza migrenoasă (sursa internet)

08/07/2026

Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea memoriei.

Odată cu înaintarea în vârstă memoria scade. Scade memoria, sau poate scad atenția și concentrarea, ambele fiind absolut necesare pentru o memorie bună? Cât este normal să scadă și când devine patologică această scădere a memoriei? Limita e foarte fină, și ar fi bine să fie observată cât mai devreme. Poate observați dumneavoastră, poate cei apropiați, poate medicul de familie. În aceste situații ar fi util un consult de specialitate neurologic sau psihiatric și anumite teste psihologice.

Deficitele de vitamine.

Investigați, și dacă este cazul, corectați deficitele de vitamina B12, acid folic, vitamina K și vitamina D. Dacă dieta vă poate asigura necesarul, nu este nevoie de suplimente alimentare. Dacă se evidențiază prin analize de laborator, carențe, medicul vă va recomanda dozele necesare de suplimente. Studii clinice au demonstrat că nivelurile scăzute ale vitaminei D sunt asociate cu risc mai mare de demență, iar valorile crescute ale vitaminei K la nivelul creierului sunt asociate cu un risc de demență mai mic cu 17-20%. Suplimentarea vitaminelor din grupul B poate încetini declinul cognitiv.

Exercițiul mental.
Creierul, la fel ca și mușchii, au nevoie de ”EXERCIȚII”. Exercițiile mentale mențin neuronii funcționali și întrețin rețelele neuronale (legăturile dintre neuroni). Folosiți în permanență creierul! Rezolvați integrame, rebus, sudoku, citiți, jucați jocuri care antrenează memoria (bridge, canasta, Memo), învățați poezii sau citate, cântați (vocal sau la un instrument). S-a demonstrat că rezolvarea cuvintelor încrucișate ajută la păstrarea unei minți ascuțite, chiar dacă această activitate a fost începută mai târziu.

Exercițiul fizic.

Se știe că exercițiul fizic practicat regulat, mișcarea în general, ajută funcția cardiovasculară, dar și sănătatea emoțională. Studii au arătat că persoanele care practică intens o activitate fizică, au un risc cu 88% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cei care practică exercițiul fizic de intensitate moderată și întârzie astfel cu 11 ani debutul unui deficit cognitiv. Ariile cerebrale care controlează gândirea și memoria sunt mai bine dezvoltate dimensional la cei care practică exerciții fizice. Exercițiul fizic are un efect benefic și asupra somnului și asupra stresului, acești doi factori fiind de asemenea incriminați în apariția tulburărilor de memorie. Nu se recomandă exerciții fizice specifice, dar ele pot fi combinate, ținând cont și de dorințele și posibilitățile fiecăruia: mers pe jos 30-45 minute pe zi – plimbări în aer liber, înot, bicicletă, exerciții de forță (cu greutăți, benzi elastice, sub greutatea corpului), yoga, dans, Tai Chi. Indiferent care dintre aceste exerciții, dacă este practicat constant, susținut și face plăcere – în orice combinație, este de folos!

Somnul.

Lipsa de somn, somnul întrerupt sau neodihnitor reprezintă o cauză importantă de declin cognitiv. Ar trebui să dormim bine, noaptea, între 7-9 ore. Ușor de zis, greu de făcut! Igiena somnului, deși bagatelizată, este foarte importantă! Culcați-vă și treziți-vă la aceeași oră zilnic, inclusiv în weekend. Dormitorul trebuie să fie întunecat, aerisit, răcoros (18-20 grade Celsius) fără elemente care să distragă atenția (TV, tabletă, telefon). Înainte de culcare evitați mese copioase, consumul de ceai (negru, verde, alb), cafea, alcool. Mișcarea trebuie efectuată în prima parte a zilei, nu înainte de culcare (pentru a nu declanșa secreția de cortizol). Verificați dacă suferiți de apnee în somn (consult pneumologic) sau hipertrofie de cornete nazale (consult ORL).

Învățați ceva nou!

Chiar dacă activitatea dvs profesională sau hobby-urile vă mențin activi și din punct de vedere mental, creierul are nevoie să învețe mereu ceva nou! Neuroplasticitatea, care stă la baza proceselor de învățare, scade cu vârsta, dar deși e mai dificil de învățat ceva nou, NU PREGETAȚI! E foarte bine să începeți o activitate nouă, sau să dezvoltați o activitate mai veche care vă face plăcere, fără grabă, luându-vă timp pentru a exersa, pentru a repeta, pentru a experimenta. Ca și exemple de activități – învățați rețete culinare noi, învățați o limbă străină, învățați să cântați la un instrument sau antrenați-vă pentru un nou sport (ex. golf, șah, tenis de masă, dans).
Adoptați formule mnemotehnice - vă vor ajuta să creșteți activitatea de rememorare. Puteți utiliza acronime sau propoziții, rime sau pachete creative – literele reprezentând începuturile cuvintelor ce trebuie memorate.

Repetați!

Pentru a fixa cele auzite sau citite, ajută repetiția cu voce tare sau scrierea. Repetiția favorizează formarea unor rețele neuronale noi. Pentru informații prea lungi (ex un număr de telefon) despărțiți informația în segmente mai scurte (ex câte 3 sau 4 cifre grupate în loc de 10 cifre la rând).

Socializați!

Evitați izolarea! Ea se asociază cu creșterea riscului de apariție a demenței (50%). Socializați! Petreceți timp de calitate regulat cu prietenii sau cu membrii familiei. Încercați să fiți activi în comunitatea în care trăiți. Ieșiți la plimbări în aer liber cu prietenii, formați un grup de lectură și citiți toți aceeași carte, pe care să o discutați, mergeți la spectacole de teatru, operă și balet, concerte. Participați la activități de voluntariat. Faceți ceea ce știți mai bine, dar nu vă feriți să încercași lucruri noi!

Evitați utilizarea GPS-ului pe cât posibil!

Orientarea în spațiu și memoria spațială sunt estompate de utilizarea excesivă a GPS-ului. Încercați să memorați drumul spre destinații pe care le vizitați frecvent!

Dieta!

Alegeți consumul de alimente care stimulează funcția cerebrală.
Ași auzit de expresia ”mâncați curcubeul”? Studii au demonstrat că alimentele ”colorate” bogate în flavonoide, substanțe benefice prezente în fructe și legume colorate, ajută la gândire și memorie, reducând cu 19% tulburările cognitive. Câteva exemple: căpșuni, afine, fructe de pădure, ardei, țelină, mere, banane, portocale, grepfrut etc. Indiferent ce alegeți dintre aceste fructe sau legume colorate, trebuie să fie minim 5 diferite pe zi!
Dietă mediteraneeană!
Reduceți aportul de alcool, sare, zahăr, grăsimi animale (saturate) și grăsimi trans (fast-food, ulei de palmier, alimente prăjite). Mâncați vegetale și fructe, legume cu frunze verzi, fasole, cereale integrale, carne albă (pui, curcan), pește gras (somon, tuna, păstrăv, macrou, hering, sardine), avocado, ulei de măsline. Suplimentați dacă este cazul cu antioxidanți, colină, omega 3, vitamina E.

Dr. Gabriela Mihăilescu – medic primar neurolog, doctor în medicină

Ilustrații - foto elefanți (”memorie de elefant”) din Sri Lanka 2016 și librărie din Buenos Aires (Argentina) 2024.

Address

Boulevard Burebista Nr 1, Bl D15, Sc 1, Parter, Ap. 1, Interfon 01
Bucureşti Sectorul 3
031106

Telephone

+40735181321

Website

http://www.mihailescu-neurologie.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu:

Cabinet Neurologie Gabriela Mihailescu