Cabinet Individual de Psihologie Simona Ioniță

18/08/2026

📚 Acest material are scop exclusiv psihoeducațional și nu înlocuiește evaluarea medicală sau psihologică de specialitate.

Uitarea ocazională este normală. Cu toții putem uita unde am pus cheile sau de ce am intrat într-o cameră. Însă atunci când dificultățile de memorie, atenție sau gândire încep să afecteze viața de zi cu zi, este important să nu le punem doar pe seama vârstei.

Declinul cognitiv poate însemna modificări ale memoriei, atenției, limbajului sau capacității de a lua decizii. Uneori este o parte firească a îmbătrânirii, dar alteori poate semnala o afecțiune care necesită evaluare și tratament.

Semne care merită observate:
• repetarea acelorași întrebări sau povești;
• dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite;
• dezorientare în locuri familiare;
• probleme în gestionarea banilor sau a medicamentelor;
• schimbări de comportament sau de personalitate.

Vestea bună este că nu orice problemă de memorie înseamnă demență. Deficitul de vitamine, tulburările de somn, depresia, anxietatea sau unele medicamente pot produce simptome asemănătoare și, în multe cazuri, acestea pot fi tratate.

O evaluare realizată la timp poate face diferența. Cu cât cauza este identificată mai devreme, cu atât există mai multe opțiuni pentru tratament, recuperare sau încetinirea evoluției.

Dacă observi astfel de schimbări la tine sau la o persoană dragă, nu le ignora și nu le considera „normale pentru vârstă”. Discută cu medicul și, atunci când este recomandat, solicită o evaluare cognitivă.

🧠 Creierul merită aceeași grijă pe care o acordăm inimii sau oricărui alt organ.

17/08/2026

🌱 VORBEȘTE PRIN JOACĂ
Program individual pentru dezvoltarea limbajului și comunicării
Unii copii au nevoie de un spațiu liniștit, de atenție 1-la-1 și de activități adaptate propriului ritm.
Prin povești, imagini, marionete, jocuri de rol și activități creative, copilul este sprijinit să își dezvolte:
• vocabularul și exprimarea în propoziții;
• înțelegerea întrebărilor și a mesajelor;
• capacitatea de a povesti;
• inițierea și menținerea unui dialog;
• exprimarea emoțiilor, dorințelor și nevoilor;
• încrederea în propria comunicare.
🎁 Înainte de începerea programului, ofer o discuție inițială gratuită cu părintele:
• 30 de minute;
• la cabinet sau online.
De ce este necesară? Pentru a înțelege istoricul, nevoile și modul de comunicare al copilului și pentru a pregăti activități potrivite încă de la prima întâlnire, fără a discuta dificultățile sale în fața lui.
Întâlnirea are rol de cunoaștere și orientare și nu reprezintă o evaluare psihologică.
👧 Vârsta: 4–6 ani
⏱ Durata ședinței cu copilul: 50 de minute
📅 Frecvență recomandată: o ședință pe săptămână
📍 Șos. Viilor nr. 33, București
Tarife:
• ședință individuală – 150 lei;
• pachet 4 ședințe – 560 lei;
• pachet 8 ședințe – 1.080 lei.
📩 Programări prin mesaj privat sau la [email protected]
🌐 www.psihologsimonaionita.ro
Atelierele EMEI – Centru de Dezvoltare Personală & Psihologie
Psiholog clinician Simona Ioniță

17/08/2026

O evaluare psihologică poate ajuta la înțelegerea dificultăților, resurselor și nevoilor fiecărei persoane.
Ofer evaluări pentru:
👧 copii și adolescenți – abilități cognitive nonverbale, atenție, concentrare, simptome depresive și screening în cazul suspiciunii de TSA, pentru copiii între 1 an și 4 luni și 2 ani și 6 luni;
👩 adulți – atenție, personalitate, calitatea vieții și simptome depresive.
Evaluarea este realizată cu instrumente licențiate și include feedback și recomandări personalizate.
📍 Șos. Viilor nr. 33, București
📩 Programări prin mesaj privat
🌐 www.psihologsimonaionita.ro

14/08/2026

Cât de bine te cunoști?
Evaluarea personalității și a calității vieții te poate ajuta să înțelegi mai clar:
• trăsăturile și tiparele tale de personalitate;
• modul în care reacționezi la stres și provocări;
• resursele personale pe care te poți baza;
• nivelul de satisfacție în domeniile importante ale vieții;
• aspectele care pot fi îmbunătățite pentru un echilibru emoțional mai bun.
Evaluarea este realizată de psiholog clinician, într-un cadru confidențial, cu ajutorul unor instrumente psihologice licențiate și avizate de Colegiul Psihologilor din România (COPSI).
La final, vei beneficia de interpretarea rezultatelor și de un feedback personalizat, formulat clar și adaptat nevoilor tale.
📍 Cabinet Individual de Psihologie Simona Ioniță
Șos. Viilor nr. 33, București
📩 Pentru informații și programări, scrie-mi în mesaj privat.

06/08/2026

05/08/2026

La începutul vieții, bebelușul nu are încă dezvoltate mecanismele necesare pentru a-și regla singur stările intense. Plânsul, agitația, frica sau disconfortul au nevoie de răspunsul unui adult disponibil.
Atunci când părintele îl ia în brațe, îi vorbește cu o voce calmă, îl mângâie și răspunde nevoilor lui, nu îl „răsfață”. Îl ajută să experimenteze, în mod repetat, trecerea de la neliniște la siguranță.
Acest proces se numește coreglare. Înainte de autoreglare există, de multe ori, reglarea împreună cu celălalt.
În timp, prin numeroase asemenea experiențe, copilul începe să interiorizeze această siguranță și să-și dezvolte propriile strategii de reglare emoțională.
Teoria atașamentului ne ajută să înțelegem cât de importantă este relația dintre copil și persoanele sale de îngrijire.
📍 Dar este important să nu transformăm această idee într-o nouă presiune asupra mamelor: copilul nu are nevoie de un părinte perfect și permanent calm. Relațiile sănătoase includ și momente de oboseală, iritare, neînțelegere sau deconectare. Contează și capacitatea de a reveni, de a repara și de a restabili conexiunea.

Uneori, primul pas pentru a putea liniști un copil este ca adultul să găsească, la rândul lui, puțin sprijin și spațiu pentru reglare.

Un copil învață treptat: „Pot trece prin emoția aceasta. Nu sunt singur. Cineva este aici cu mine.”

30/07/2026

❤️

27/07/2026

Astăzi vă împărtășesc un moment din cabinet care ilustrează cât de multe putem afla despre un copil prin intermediul jocului.
Un băiețel de 5 ani a fost invitat să aleagă liber jucăriile cu care își dorește să se joace. Fără să primească indicații, a explorat materialele și a selectat cu atenție diverse personaje. Apoi a început să le așeze.
Nimic nu părea întâmplător. Fiecare personaj avea locul lui, la distanțe aproape egale, fără să se suprapună cu celelalte. Întregul decor era ordonat și echilibrat, ca și cm fiecare element avea un rol bine stabilit înainte ca povestea să înceapă.
După ce și-a organizat universul de joacă, l-am rugat să-mi spună povestea.
Pe parcursul jocului s-a observat că a preferat o poveste bazată pe cooperare, grijă și ajutor reciproc. Nu existau personaje rele, iar atunci când apărea o dificultate, aceasta era rezolvată prin colaborare și sprijin.
Astfel de momente oferă indicii despre felul în care copilul percepe relațiile, siguranța, empatia și rezolvarea problemelor.
Un detaliu care a atras atenția părinților este faptul că băiețelul a ales și două prințese. Prima reacție a fost: „De ce a ales prințese dacă este băiat?”
În terapia prin joc, alegerea unei jucării nu definește identitatea copilului și nu reprezintă, în sine, un motiv de îngrijorare. Copiii aleg personajele pentru rolul pe care acestea îl au în poveste. O prințesă poate fi mama, sora, o persoană care are nevoie de ajutor, cineva care oferă protecție sau pur și simplu un personaj pe care copilul îl consideră potrivit pentru scenariul creat.
Psihologul nu interpretează jucăria în sine, ci funcția pe care aceasta o îndeplinește în joc.
Înainte de a trage concluzii, este important să ascultăm povestea pe care fiecare copil o construiește și să o înțelegem în contextul dezvoltării sale.

📍 Cabinet Individual de Psihologie Simona Ioniță
Șos. Viilor nr. 33, Sector 5, București