Psiholog Marcel Nițan

Psiholog Marcel Nițan Consiliere și psihoterapie. Gestionarea stresului.

Evaluări psihologice copii și adulți Avize psihologice pentru angajare, voluntariat, admitere, permis de port-armă, pirotehncieni.

🀄 𝐌𝐚𝐡𝐣𝐨𝐧𝐠 – 𝐮𝐧 𝐣𝐨𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐱𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐢Jocul de mahjong este o activitate intelectuală și...
27/06/2026

🀄 𝐌𝐚𝐡𝐣𝐨𝐧𝐠 – 𝐮𝐧 𝐣𝐨𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐱𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐢
Jocul de mahjong este o activitate intelectuală și socială foarte populară în țările asiatice, care s-a răspândit și la noi, inclusiv prin intermediul jocurilor disponibile pe telefon, tabletă sau PC.
Un studiu publicat în 2024 în The Journal of Prevention of Alzheimer's Disease a evidențiat că persoanele cu o experiență mai îndelungată în practicarea mahjongului 𝙥𝙧𝙚𝙯𝙞𝙣𝙩𝙖̆ 𝙖𝙗𝙞𝙡𝙞𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞 𝙘𝙤𝙜𝙣𝙞𝙩𝙞𝙫𝙚, 𝙥𝙨𝙞𝙝𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙘𝙚 𝙨̦𝙞 𝙛𝙪𝙣𝙘𝙩̦𝙞𝙤𝙣𝙖𝙡𝙚 𝙢𝙖𝙞 𝙗𝙪𝙣𝙚.
Atunci când este utilizat ca intervenție terapeutică, mahjongul poate contribui la 𝙞̂𝙢𝙗𝙪𝙣𝙖̆𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞𝙧𝙚𝙖 𝙛𝙪𝙣𝙘𝙩̦𝙞𝙤𝙣𝙖̆𝙧𝙞𝙞 𝙘𝙤𝙜𝙣𝙞𝙩𝙞𝙫𝙚 𝙜𝙚𝙣𝙚𝙧𝙖𝙡𝙚, 𝙖 𝙢𝙚𝙢𝙤𝙧𝙞𝙚𝙞 𝙥𝙚 𝙩𝙚𝙧𝙢𝙚𝙣 𝙨𝙘𝙪𝙧𝙩 𝙨̦𝙞 𝙡𝙖 𝙧𝙚𝙙𝙪𝙘𝙚𝙧𝙚𝙖 𝙨𝙞𝙢𝙥𝙩𝙤𝙢𝙚𝙡𝙤𝙧 𝙙𝙚𝙥𝙧𝙚𝙨𝙞𝙫𝙚 𝙡𝙖 𝙥𝙚𝙧𝙨𝙤𝙖𝙣𝙚𝙡𝙚 𝙞̂𝙣 𝙫𝙖̂𝙧𝙨𝙩𝙖̆.
Interesant este că, potrivit unui articol publicat de Bloomberg în luna mai a acestui an, mahjongul începe să fie inclus, alături de yoga, meditație și mindfulness, în programele de wellness oferite de unele hoteluri de lux, ca 𝙢𝙤𝙙𝙖𝙡𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙨𝙩̦𝙞𝙣𝙚𝙧𝙚 𝙖 𝙨𝙩𝙖̆𝙧𝙞𝙞 𝙙𝙚 𝙗𝙞𝙣𝙚 𝙛𝙞𝙯𝙞𝙘𝙚 𝙨̦𝙞 𝙥𝙨𝙞𝙝𝙞𝙘𝙚.
Așadar, mahjongul poate reprezenta o alternativă plăcută și sănătoasă de petrecere a timpului liber: stimulează atenția și memoria, oferă oportunități de socializare și, nu în ultimul rând, poate aduce bucuria unui joc bine jucat. 🀄😊

„𝐿-𝑎𝑚 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑡 𝑝𝑒 𝐶ℎ𝑎𝑡 𝐺𝑃𝑇 𝑠̦𝑖 ...” Am spus și am auzit asta de nenumărate ori. Într-adevăr, inteligența artificială (I...
20/06/2026

„𝐿-𝑎𝑚 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑡 𝑝𝑒 𝐶ℎ𝑎𝑡 𝐺𝑃𝑇 𝑠̦𝑖 ...” Am spus și am auzit asta de nenumărate ori. Într-adevăr, inteligența artificială (IA/AI) poate fi un bun asistent de gândire. Dar nu este un psiholog, nu este un prieten apropiat și nici un înlocuitor pentru oamenii importanți din viața noastră.
Mai jos sunt recomandările Asociației Americane de Psihologie (APA) pentru 𝒂𝒃𝒐𝒓𝒅𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒖 𝒂𝒕𝒆𝒏𝒕̦𝒊𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒏 𝒔𝒊𝒈𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆ 𝒂 𝒔𝒇𝒂𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝑰𝑨 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒓𝒆𝒍𝒂𝒕̦𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒔̦𝒊 𝒔𝒂̆𝒏𝒂̆𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒎𝒊𝒏𝒕𝒂𝒍𝒂̆.

🎓 𝟐𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐢𝐜𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞, 𝟔 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢 𝐬̦𝐢... 𝐮𝐧 𝐬𝐟𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐆𝐑𝐄𝐒̦𝐈𝐓.Dragi absolvenți,...
07/06/2026

🎓 𝟐𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐢𝐜𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞, 𝟔 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢 𝐬̦𝐢... 𝐮𝐧 𝐬𝐟𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐆𝐑𝐄𝐒̦𝐈𝐓.
Dragi absolvenți, felicitări pentru terminarea liceului! 🎉 În perioada asta, probabil sunteți bombardați din toate părțile cu replici de tipul: „𝐹𝑎̆ 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑖̂𝑡̦𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑒, 𝑢𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧𝑎̆-𝑡̦𝑖 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑏𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑖𝑛𝑒!”
Sună magic, nu?
De altfel, exact asta le-a spus și celebrul Steve Jobs, în iunie 2005, celor 23.000 de absolvenți de la Universitatea Stanford. Îmbrăcat în blugi și sandale pe sub roba formală, le-a transmis direct: „Singura modalitate prin care poți face o muncă extraordinară este să iubești ceea ce faci. Nu te mulțumi cu mai puțin”. Discursul a devenit viral, strângând peste 6 milioane de vizualizări pe YouTube, iar internetul a explodat de comentarii care ridicau „Ipoteza hobby-urilor transformate în profesie” la rang de religie.
𝐃𝐚𝐫 𝐚𝐢𝐜𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐜𝐚𝐧𝐚̆. 𝐅𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐚 𝐅𝐀̆𝐂𝐔𝐓 𝐒𝐭𝐞𝐯𝐞 𝐉𝐨𝐛𝐬, 𝐧𝐮 𝐜𝐞 𝐚 𝐙𝐈𝐒 𝐞𝐥! 💡
Dacă te uiți în detaliu la tinerețea lui Steve Jobs, cu doar câteva luni înainte de a fonda Apple, el nu era deloc pasionat de tehnologie sau de antreprenoriat. Era un tânăr rebel și destul de nehotărât, care abandonase facultatea, studia dansul, istoria Occidentului și misticismul oriental. A plecat ca cerșetor în India în căutarea iluminării spirituale și s-a întors să se antreneze la un centru Zen.
Dacă s-ar fi luat după propriul sfat și ar fi făcut doar ce avea deja ca pasiune preexistentă, astăzi Steve Jobs ar fi fost probabil un foarte bun profesor Zen.
Compania Apple nu s-a născut dintr-o pasiune arzătoare pentru calculatoare, ci dintr-o oportunitate norocoasă. Jobs a văzut o șansă de a câștiga niște bani rapizi în timpul liber prin crearea unor plăci de circuite, alături de prietenul său, inginerul Steve Wozniak. Planurile lor inițiale erau mici, prudente și nu visau să cucerească lumea. Abia pe parcurs, muncind și dezvoltând afacerea, Jobs a devenit cu adevărat pasionat de ceea ce face.
𝐂𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭, 𝐟𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐧𝐜𝐚̆?
Știința și realitatea ne arată că fericirea în carieră nu înseamnă să găsești un job de-a gata care să se potrivească perfect cu hobby-urile tale din liceu. Adevărata împlinire profesională se construiește. Pasiunea nu este punctul de plecare, ci rezultatul unei munci în care devii din ce în ce mai bun, în care ești flexibil, explorezi oportunități și înveți să stăpânești un domeniu.
Nu vă puneți presiunea uriașă de a avea „toate răspunsurile” sau „marea pasiune” definită clar la 18 ani. Fiți curioși, implicați-vă în proiecte, testați și învățați! Descoperiți-vă abilitățile reale și construiți-vă drumul pas cu pas, fără mituri nerealiste.

Înainte să-ți propui un „detox digital” sau să-i cerți pe alții că „stau prea mult pe telefon”, oprește-te puțin. Aplica...
01/06/2026

Înainte să-ți propui un „detox digital” sau să-i cerți pe alții că „stau prea mult pe telefon”, oprește-te puțin. Aplicațiile și rețelele sociale nu au inventat dependențe noi, ci doar au găsit calea cea mai scurtă către nevoile noastre umane de bază:
• 𝐶𝑟𝑒𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑢𝑚𝑎𝑛𝑒? Deschizi Facebook.
• 𝑂𝑏𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑖? Cauți pe Instagram.
• 𝑅𝑒𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑒𝑟𝑡𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑖𝑖? Întrebi pe Google.
• 𝑂𝑏𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖? Intri în jocurile video.
• 𝐺𝑎̆𝑠𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑛𝑒𝑟 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎? Apeși pe Tinder.
Concluzia? Succes la tăiat timpul pe ecran! Practic, nu încerci doar să lași telefonul din mână, ci încerci să convingi creierul că nu mai are nevoie de acceptare, statut, certitudini sau partener. O nimica toată.
Voi la ce soluții vă gândiți?

„𝐌𝐚̆ 𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐭𝐞𝐨𝐫𝐢𝐚?”Auzim cu toții (sau chiar spunem): „𝑇𝑒𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑎 𝑡𝑒𝑜𝑟𝑖𝑎. 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑛𝑒 𝑜𝑚𝑜𝑎𝑟𝑎̆.”Pare rezonabil, doar că...
25/05/2026

„𝐌𝐚̆ 𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐭𝐞𝐨𝐫𝐢𝐚?”
Auzim cu toții (sau chiar spunem): „𝑇𝑒𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑎 𝑡𝑒𝑜𝑟𝑖𝑎. 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑛𝑒 𝑜𝑚𝑜𝑎𝑟𝑎̆.”
Pare rezonabil, doar că există o mică problemă.
Cu sute de ani în urmă, oamenii observaseră că, dacă atârnă cearșafuri sau plase la ferestre, se îmbolnăvesc mai rar de malarie. În mod logic, au tras concluzia că „Cearșafurile opresc aerul rău.”
Practic, intervenția chiar funcționa, doar că teoria era greșită. Nu „aerul rău” provoca malaria, ci țânțarii. Cearșafurile funcționau fiindcă țineau insectele afară.
După ce au fost descoperiți parazitul malariei și rolul țânțarilor în transmiterea bolii, lucrurile s-au schimbat radical: oamenii nu s-au mai limitat la metode care „păreau să ajute”, ci au putut dezvolta intervenții țintite și mult mai eficiente — plase tratate cu insecticid, eliminarea zonelor cu apă stătătoare, protecție împotriva înțepăturilor și tratamente specifice. Înțelegerea mecanismului a permis nu doar reducerea riscului, ci controlul sistematic al bolii.
Adică:
• poți avea o metodă eficientă,
• și o explicație complet eronată despre DE CE funcționează.
De asta teoria contează.
În psihologie, fără teorie:
• confundăm coincidența cu progresul,
• aplicăm tehnici „după ureche”,
• repetăm metode care „par” utile,
• și nu mai știm ce anume produce schimbarea.
Teoria bună nu este opusul practicii, Este harta care te ajută să nu mergi în cerc.
Altfel spus:
„Ce funcționează?” este o întrebare bună.
„De ce funcționează?” este întrebarea care face diferența între întâmplare și știință.

„𝐈̂𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢" 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐥𝐛𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞: 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦𝐚𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞Șapte femei îl acuză pe ...
14/05/2026

„𝐈̂𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐮𝐩𝐚𝐭̦𝐢" 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐥𝐛𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞: 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦𝐚𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞
Șapte femei îl acuză pe „îndrumătorul spiritual" Ovidiu Dragoș Argeșanu că le-a agresat sexual în timpul unor ședințe individuale prezentate drept „terapii". Timp de aproape 30 de ani, el și-a construit o imagine de vindecător prin terapii alternative, combinând pseudoștiință, „magie" și discurs mesianic, prezentându-se drept medic și maestru Reiki — fără a deține nicio certificare recunoscută. Tiparul era consecvent: mai întâi etichetarea negativă, apoi revelația că victima are o „natură specială" — unora li se spunea că sunt „îngeri întrupați" —, o tehnică menită să construiască dependență emoțională.
Cu toate că ancheta jurnalistică a Snoop.ro este solidă și poliția s-a autosesizat, o parte dintre adepte continuă să îl apere. Fenomenul nu e surprinzător.
𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒗𝒊𝒄𝒕𝒊𝒎𝒆𝒍𝒆 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝒂𝒕𝒂𝒄𝒂𝒕𝒆, 𝒏𝒖 𝒂𝒑𝒂̆𝒓𝒂𝒕𝒆?
Leon Festinger a studiat în anii '50 un cult a cărui lideră prezisese sfârșitul lumii. Când profețiile nu s-au adeverit, membrii nu și-au abandonat credința — dimpotrivă, au devenit mai fervenți. Mecanismul: disonanța cognitivă, starea de inconfort psihologic generată atunci când individul deține simultan credințe contradictorii sau când comportamentul intră în conflict cu propriile convingeri. Adeptele lui Argeșanu se confruntă cu exact această tensiune: a accepta că el este un abuzator înseamnă a accepta că propriul discernământ a eșuat. Autosugestionarea specifică disonanței cognitive este, în fapt, o auto-manipulare menită să estompeze efectele luptei interioare — omul caută justificări pentru a transforma actul eronat în act virtuos sau cel puțin tolerabil. E mai ușor să ataci victimele decât să îți reconstruiești întreaga hartă a realității.
𝑨𝒄𝒆𝒍𝒂𝒔̦𝒊 𝒎𝒆𝒄𝒂𝒏𝒊𝒔𝒎 𝒊̂𝒏 𝒑𝒐𝒍𝒊𝒕𝒊𝒄𝒂̆
Susținătorii unui lider politic prins cu dovezi clare de corupție sau minciună au la dispoziție același arsenal: minimalizarea dovezilor, atacarea sursei, reinterpretarea faptelor, consolidarea identitară a grupului în fața „atacului extern". Cu cât investiția emoțională în lider e mai mare, cu atât impulsul de a respinge realitatea inconfortabilă e mai puternic. Oamenii încearcă să ușureze disconfortul prin „explicarea lucrurilor" sau respingerea informațiilor noi care intră în conflict cu credințele existente. În era social media, camerele de ecou amplifică mecanismul: fiecare știre neplăcută despre liderul preferat e imediat delegitimată de zeci de comentarii.
Cazul Argeșanu e astfel nu doar o poveste despre un om, ci un manual de psihologie socială în direct: despre costul psihologic al recunoașterii că am greșit și despre cât de uman — și cât de periculos — este să preferăm confortul certitudinilor false dezordinii cognitive a adevărului.

𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ (𝐈𝐐) 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞?Nu există un răspuns simplu și „oficial” la întrebarea ...
08/05/2026

𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ (𝐈𝐐) 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞?
Nu există un răspuns simplu și „oficial” la întrebarea asta — și nu pentru că psihologii vor să fie misterioși, ci pentru că noțiunea de „cel mai mare IQ din lume” e mai degrabă un mit popular decât o categorie științifică solidă.
Sunt câteva nume care apar frecvent în topuri:
• William James Sidis – estimări de IQ între 250–300 (dar nu există test standardizat care să fi confirmat asta)
• Terence Tao – estimat în jur de 225–230, testat în copilărie
• Marilyn vos Savant – 228 (pe un test mai vechi, acum depășit metodologic)
• Christopher Hirata – ~225, testat în adolescență
Sună impresionant, dar aici vine partea mai puțin spectaculoasă: testele de IQ au limite. De exemplu, testele standard (cum ar fi Wechsler Adult Intelligence Scale - WAIS) sunt construite să măsoare bine în zona „normală” și până la ~160. Dincolo de acest nivel scorurile devin instabile statistic, efectul de plafon (ceiling effect) și diferențele nu mai sunt precise (ex: 180 vs 220 nu e o diferență „măsurată”, ci mai mult extrapolată)
Coeficienții de inteligență ai celor care apar în topurile cu mai ridicat IQ au fost evaluați cu teste standardizate în copilărie (ex: Terence Tao), cu teste vechi, acum ieșite din uz (ex: Marilyn vos Savant), sau prin estimări indirecte (ex: William James Sidis – pe baza performanțelor, nu a unui test valid).
IQ-ul este un scor standardizat relativ la populație, nu o „unitate absolută” ca metrul sau kilogramul. Scorurile depind de natura testului, de modul de interpretare a rezultatelor. Asta înseamnă că nu se poate face un clasament global stabil.
Și nu știu ce utilitate practică ar avea cunoașterea aceste scoruri extreme.

𝐕-𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐚𝐭 𝐯𝐫𝐞𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐦𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐢 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐞𝐢𝐥𝐚𝐥𝐭̦𝐢 (𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐞 𝐝𝐮𝐦𝐧𝐞𝐚𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐬̦𝐢𝐯𝐚̆) 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐝𝐞...
17/04/2026

𝐕-𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐚𝐭 𝐯𝐫𝐞𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐦𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐢 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐞𝐢𝐥𝐚𝐥𝐭̦𝐢 (𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐞 𝐝𝐮𝐦𝐧𝐞𝐚𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐬̦𝐢𝐯𝐚̆) 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯?
Imaginea de mai jos a fost pictată acum 15.000–20.000 de ani. Când a fost descoperită, în secolul al XIX-lea, mulți cercetători au refuzat să creadă că oameni paleolitici ar fi putut crea așa ceva.
Bizonii sunt redați cu volum, mișcare și proporții corecte – semne clare de observație fină și gândire simbolică.
Avem tendința de a confunda acumularea de informații cu dezvoltarea capacității cognitive. Ne considerăm mai „inteligenți” pentru că avem smartphone-uri, dar bizonul de la Altamira ne amintește ceva incomod:
𝒖𝒏 𝒐𝒎 𝒅𝒆 𝒂𝒄𝒖𝒎 20.000 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 𝒂𝒗𝒆𝒂 𝒂𝒄𝒆𝒆𝒂𝒔̦𝒊 𝒄𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒃𝒔𝒕𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆, 𝒔𝒊𝒏𝒕𝒆𝒛𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒆𝒙𝒑𝒓𝒆𝒔𝒊𝒆.
Cu alte cuvinte, „hardware-ul” nostru a rămas, în esență, același.
Tehnologia s-a schimbat. Mintea – mult mai puțin decât ne place să credem.
Asta ridică o întrebare interesantă:
𝙘𝙖̂𝙩 𝙙𝙚 𝙘𝙤𝙧𝙚𝙘𝙩 𝙞̂𝙞 𝙚𝙫𝙖𝙡𝙪𝙖̆𝙢 𝙥𝙚 𝙘𝙚𝙞𝙡𝙖𝙡𝙩̦𝙞… 𝙨̦𝙞 𝙘𝙖̂𝙩 𝙙𝙚 𝙘𝙤𝙧𝙚𝙘𝙩 𝙣𝙚 𝙚𝙫𝙖𝙡𝙪𝙖̆𝙢 𝙥𝙚 𝙣𝙤𝙞 𝙞̂𝙣𝙨̦𝙞𝙣𝙚?
Dumneavoastră cm alegeți să-i priviți pe cei din jur?”

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐧𝐚𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬 𝟐 𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟒𝟕–𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 (𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝟑𝟎)? 𝐒̦𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞 aceștia 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐢𝐭̦𝐢 𝐩...
02/04/2026

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐧𝐚𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐫𝐭𝐞𝐦𝐢𝐬 𝟐 𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟒𝟕–𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 (𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝟑𝟎)? 𝐒̦𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞 aceștia 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐢𝐭̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨 𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐈𝐫𝐚𝐧?
La prima vedere pare contraintuitiv. Când te gândești la spațiu, îți imaginezi oameni tineri, în formă maximă. Și totuși, NASA a ales persoane aflate în mijlocul vieții adulte. De ce?
1. 𝐶𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑙𝑢𝑎 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑖 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑒
În jurul vârstei de 45–50 de ani, oamenii ating un vârf al stabilității emoționale, autocontrolului și al capacității de a gestiona stresul extrem. Aici nu mai vorbim de impulsivitate sau „nevoia de a demonstra ceva”, în spațiu, nu câștigă cel mai rapid, ci cel mai echilibrat.
2. 𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑚𝑖𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑒𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑙𝑒𝑥𝑒 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑡̦𝑖𝑡𝑒.
Astronauții nu sunt doar „piloți în spațiu”. Ei sunt ingineri, medici și lideri de echipă. În posibilele situațiile-limită specifice spațiului cosmic, contează experiența acumulată în ani și capacitatea de a lua decizii cu informații incomplete
3. 𝐴𝑛𝑡𝑟𝑒𝑛𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑚𝑖𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑠𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑒𝑛𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆
Pregătirea pentru Artemis 2 a însemnat luni/ani de simulări repetitive, testarea și dezvoltarea toleranței la izolare și monotonie și, aspect foarte important, coordonare milimetrică în o echipă restrânsă. Adică, nu sunt prioritare reacțiile rapide sub amenințarea adversarului, ci reziliența psihologică pe termen lung.
4. 𝐷𝑒 𝑐𝑒 𝑁𝑈 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑖𝑡̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑚𝑖𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝐼𝑟𝑎𝑛?
Pentru că profilul psihologic cerut este diferit:
• în luptă sunt necesare reacții rapide, toleranță la haos și imprevizibil și, uneori decizii sub presiune extremă în fracțiuni de secundă;
• în spațiu trebuie răbdare, precizie și control emoțional pe termen lung
𝑪𝒖 𝒂𝒍𝒕𝒆 𝒄𝒖𝒗𝒊𝒏𝒕𝒆, 𝒏𝒖 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒗𝒂̂𝒓𝒇 𝒅𝒆 𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂̆ 𝒑𝒔𝒊𝒉𝒊𝒄𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆, 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂̆ 𝒗𝒂̂𝒓𝒔𝒕𝒆 𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕𝒆 𝒔𝒊𝒕𝒖𝒂𝒕̦𝒊𝒊.

Ajută ...
13/03/2026

Ajută ...

Address

1 Decembrie 1918 Nr. 14
Câmpia Turzi
405100

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Marcel Nițan posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category