Psihiatrie Pediatrica - Dr. Georgiana Burneci

Psihiatrie Pediatrica - Dr. Georgiana Burneci GRATUIT! Consultatii medicale de Psihiatrie Pediatrica, consiliere/psihoterapie (inclusiv acte pentru incadrare in grad de handicap si orientare scolara).

Servicii psihologice - evaluare, fisa psihologica, psihoterapie, logopedie, terapii de recuperare

19/08/2026

Vacanța cu un copil mic poate fi minunată, dar știm cu toții că vine și cu momente în care răbdarea părinților este pusă serios la încercare. ☀️

Acum câțiva ani am încercat un joc foarte simplu, dar surprinzător de eficient: jocul steluțelor. Ideea este ușor de pus în practică și poate face vacanța mai liniștită pentru toată familia.

Cum funcționează, pas cu pas:

1. Stabiliți împreună regulile
Explicați-i copilului, pe înțelesul lui, pentru ce poate primi o steluță: când are răbdare, acceptă crema de protecție, merge mai ușor la somn, cooperează la masă sau trece mai bine peste un moment dificil.

2. Oferiți câte o steluță pentru fiecare reușită
De fiecare dată când cel mic cooperează sau gestionează bine o situație, primește o steluță. Important este să o primească imediat, ca să poată face legătura clară între comportament și recompensă.

3. Faceți progresul vizibil
Puteți nota steluțele pe o foaie, într-un carnețel sau chiar pe telefon. Pentru copil, este motivant să vadă concret câte a adunat.

4. Stabiliți o recompensă simplă
De exemplu, la 10 steluțe, primește o mică surpriză. Nu trebuie să fie ceva scump — poate fi o înghețată, o activitate preferată, o jucărie mică sau alegerea unui joc.

5. Respectați promisiunea
Aici este cheia. Regula trebuie să fie clară, iar recompensa oferită exact cm a fost stabilit. Așa copilul înțelege că efortul lui contează și are încredere în joc.

Nu este o formulă magică și poate nu funcționează la fel pentru fiecare copil, dar merită încercat și adaptat în funcție de vârstă și personalitate. Uneori, un joc simplu poate transforma multe „nu vreau!” în momente mai ușor de gestionat. 🤍

Voi aveți vreun mic truc care vă salvează vacanțele cu cei mici?

Vacanța cu un copil mic poate fi minunată, dar știm cu toții că vine și cu momente în care răbdarea părinților este pusă...
17/08/2026

Vacanța cu un copil mic poate fi minunată, dar știm cu toții că vine și cu momente în care răbdarea părinților este pusă serios la încercare. 😁☀️

Acum câțiva ani am încercat un joc foarte simplu: jocul steluțelor. Pentru fiecare moment în care cel mic coopera — avea răbdare, accepta crema de protecție, mergea la somn sau trecea mai ușor peste un moment dificil — primea câte o steluță. ⭐ La 10 steluțe, îl aștepta o mică surpriză.

Nu era importantă valoarea cadoului, ci faptul că regula era clară, promisiunea era respectată, iar copilul putea vedea concret progresul lui.

Poate nu funcționează la fel pentru fiecare copil, dar merită încercat și adaptat vârstei și personalității lui. Uneori, un joc simplu poate transforma multe „nu vreau!” în momente mai ușor de gestionat pentru toată familia. 💙

Voi aveți vreun mic truc care vă salvează vacanțele cu cei mici?

În spatele unui „NU!”, al unui plâns puternic sau al unei crize poate exista oboseală, frustrare, teamă sau nevoia de co...
13/08/2026

În spatele unui „NU!”, al unui plâns puternic sau al unei crize poate exista oboseală, frustrare, teamă sau nevoia de conectare.

Copiii învață să-și regleze emoțiile treptat, iar în primii ani au nevoie adesea de calmul adultului pentru a putea reveni ei înșiși la calm.

Data viitoare când apare o criză, înainte să întrebi „Cum îl fac să se oprească?”, încearcă să te întrebi: „Ce încearcă să-mi transmită prin comportamentul lui?”

Uneori, schimbarea începe exact de aici. 💛

Pentru mulți adulți, o baltă înseamnă pantofi u*i, haine murdare și încă un motiv de a spune „Ai grijă!”. Pentru un copi...
14/07/2026

Pentru mulți adulți, o baltă înseamnă pantofi u*i, haine murdare și încă un motiv de a spune „Ai grijă!”. Pentru un copil însă, aceeași baltă este o invitație la explorare.

În clipa în care sare într-o baltă, copilul nu caută să încalce o regulă și nici să își pună părintele la încercare. El descoperă lumea prin tot corpul lui. Simte stropii pe piele, aude sunetul apei, observă cercurile care se formează la suprafață și înțelege, prin propriile experiențe, că fiecare mișcare a lui produce o schimbare în jur.

Aceste momente aparent banale au un rol important în dezvoltarea copilului. Ele stimulează curiozitatea, coordonarea, echilibrul și procesarea senzorială, dar îi oferă și ceva la fel de valoros: libertatea de a experimenta fără teama că va greși.

Copiii învață cel mai bine atunci când au voie să atingă, să testeze, să compare și să descopere singuri. Pentru ei, joaca nu este o pauză de la învățare, ci chiar modul prin care învață.

Poate că nu vom putea spune „da” fiecărei bălți întâlnite pe drum, dar merită să ne amintim că, din perspectiva copilului, nu este doar apă pe asfalt. Este o experiență care îi hrănește imaginația, îi dezvoltă simțurile și îi oferă una dintre cele mai autentice forme de bucurie.

Uneori, cele mai frumoase amintiri din copilărie încep cu o pereche de cizme de cauciuc și câțiva stropi de apă. 🌧️🌱

Iar în spatele unei sărituri într-o baltă se ascunde, de multe ori, un copil care descoperă lumea exact așa cm ar trebui: cu entu*iasm, curiozitate și bucurie. 💛

Ai observat cm un copil poate petrece minute în șir urmărindu-și umbra, încercând să o calce, să o prindă sau să o facă...
11/07/2026

Ai observat cm un copil poate petrece minute în șir urmărindu-și umbra, încercând să o calce, să o prindă sau să o facă să dispară? Sau cm se oprește fascinat atunci când vede umbrele copacilor dansând pe asfalt ori lumina care schimbă forma obiectelor din jur?

Pentru un adult, umbrele sunt un detaliu al peisajului. Pentru un copil, ele sunt o descoperire.

În primii ani de viață, copiii învață despre lume prin explorare, iar fiecare fenomen nou devine o ocazie de a pune întrebări, de a experimenta și de a înțelege relația dintre corpul lor și mediul înconjurător. Jocul cu umbrele îi ajută să observe că mișcările lor produc schimbări, că lumina poate transforma ceea ce văd și că lumea este plină de lucruri care merită descoperite.

În același timp, aceste momente hrănesc imaginația. O umbră poate deveni un animal, un personaj sau începutul unei povești inventate pe loc. Fără să își dea seama, copilul exersează creativitatea, atenția și capacitatea de a privi dincolo de ceea ce este evident.

De multe ori, noi, adulții, trecem grăbiți pe lângă aceste momente. Copiii, în schimb, ne amintesc că dezvoltarea nu se întâmplă doar prin lecții și explicații, ci și prin mirarea sinceră în fața lucrurilor simple.

Poate că data viitoare când copilul tău va încerca să prindă o umbră, nu va fi nevoie să îl grăbești. Oprește-te lângă el și privește lumea prin ochii lui. S-ar putea să descoperi că, uneori, cele mai importante lecții încep cu un lucru pe care noi îl considerăm obișnuit, iar un copil îl vede ca pe o mică minune. 🌱💛

Poate ai observat că un copil își face „căsuță” sub masă, se ascunde între perne, stă într-un colț anume al camerei sau ...
09/07/2026

Poate ai observat că un copil își face „căsuță” sub masă, se ascunde între perne, stă într-un colț anume al camerei sau transformă o cutie, un cort ori un spațiu mic într-un univers al lui. Pentru adulți, pare doar joacă, însă pentru copil acel loc devine un spațiu în care simte control, liniște și siguranță.

Locurile mici îi ajută pe copii să își organizeze lumea interioară, mai ales atunci când mediul din jur este prea zgomotos, prea aglomerat sau prea plin de cerințe. Acolo, în acel spațiu delimitat, copilul poate imagina, procesa, respira și reveni la el însuși fără presiune.

Uneori, copilul nu se ascunde de noi, ci caută un loc în care să fie doar cu lumea lui, păstrând în același timp siguranța că suntem aproape. 🌱

În acele colțuri mici se construiesc lucruri mari: autonomie, imaginație și liniște interioară. 💛

„Unde am pus creionul?”„Oare dacă fac așa merge?”„Și acum ce urmează?”Poate ai observat că, uneori, copilul își pune înt...
07/07/2026

„Unde am pus creionul?”
„Oare dacă fac așa merge?”
„Și acum ce urmează?”

Poate ai observat că, uneori, copilul își pune întrebări cu voce tare chiar și atunci când este singur. Deși poate părea că așteaptă un răspuns din partea ta, de multe ori nici nu se uită spre tine. Continuă să vorbească, să gândească și, uneori, chiar își răspunde singur.

Acest comportament este o etapă firească a dezvoltării și reprezintă una dintre cele mai interesante modalități prin care copilul învață să gândească. Atunci când își pune întrebări cu voce tare, el își organizează ideile, își planifică pașii și încearcă să găsească soluții înainte de a acționa. Practic, își transformă gândurile într-un dialog care îl ajută să înțeleagă mai bine ceea ce face.

Pe măsură ce crește, aceste conversații nu dispar, ci se mută treptat în interior. Vocea pe care astăzi o au*im rostind întrebări devine, în timp, vocea interioară care îl va ajuta să ia decizii, să își gestioneze emoțiile și să rezolve situații dificile.

De aceea, nu este nevoie să intervenim de fiecare dată cu un răspuns. Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl putem face este să îi oferim copilului timp să își ducă gândul până la capăt. În acel moment, el nu caută doar o soluție, ci își exersează una dintre cele mai importante abilități pentru viață: capacitatea de a gândi independent.

Fiecare întrebare rostită cu voce tare este, de fapt, un pas spre o lume interioară mai bine organizată. 🌱

Iar copilul care astăzi își vorbește cu voce tare învață, încet și firesc, să devină adultul care va ști să își găsească propriile răspunsuri. 💛

Un desen colorat, o floare culeasă din parc, o pietricică „specială”, o brățară împletită stângaci sau o felicitare făcu...
05/07/2026

Un desen colorat, o floare culeasă din parc, o pietricică „specială”, o brățară împletită stângaci sau o felicitare făcută din hârtie. Pentru un adult, aceste daruri pot părea simple gesturi de copil. Pentru copil, însă, ele au o valoare care nu poate fi măsurată.

Atunci când un copil creează un cadou cu propriile mâini, nu încearcă să impresioneze și nici să ofere ceva valoros din punct de vedere material. El încearcă să transforme o emoție într-un gest. Este unul dintre primele moduri prin care învață să spună „te iubesc”, „m-am gândit la tine” sau „vreau să te fac fericit”, înainte ca aceste cuvinte să poată fi exprimate cu ușurință.

În spatele fiecărui desen oferit cu emoție sau al fiecărei frunze păstrate cu grijă se află o lecție importantă despre empatie și generozitate. Copilul începe să înțeleagă că poate aduce bucurie unei alte persoane, că gesturile lui au impact și că relațiile se construiesc prin atenție și implicare, nu prin valoarea obiectelor.

De aceea, reacția noastră contează atât de mult. Când primim aceste daruri cu bucurie sinceră, le păstrăm sau le oferim un loc special, îi transmitem copilului că ceea ce a creat și ceea ce a simțit au valoare. Îi întărim convingerea că iubirea se exprimă prin gesturi autentice și că nu trebuie să fie perfect pentru a dărui ceva frumos.

Poate că, peste ani, desenul se va pierde, floarea se va usca, iar pietricica va rămâne uitată într-un sertar. Dar emoția cu care copilul a întins mâna și a spus „Am făcut asta pentru tine” va rămâne una dintre cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. 🌱

Pentru că, în ochii unui copil, cel mai valoros cadou nu este cel cumpărat, ci cel în care a pus o bucățică din inima lui. 💛

Fie că își construiesc un cort din pături în mijlocul sufrageriei, se ascund sub masă, în dulap sau în spatele perdelei,...
03/07/2026

Fie că își construiesc un cort din pături în mijlocul sufrageriei, se ascund sub masă, în dulap sau în spatele perdelei, mulți copii par să caute mereu un loc pe care să îl numească „al lor”. Pentru adulți, poate părea doar un joc sau o distracție de moment. Pentru copil însă, acel colț ascuns are adesea o semnificație mult mai profundă.

În primii ani de viață, copiii descoperă lumea pas cu pas, iar această lume poate deveni uneori copleșitoare prin zgomote, oameni, reguli și experiențe noi. Un spațiu mic, delimitat și familiar le oferă sentimentul că pot controla, măcar pentru câteva clipe, ceea ce se întâmplă în jurul lor. Acolo își pot lăsa imaginația să creeze povești, își pot organiza gândurile și își pot regla emoțiile în ritmul lor.

Din punct de vedere psihologic, aceste „ascunzișuri” reprezintă o formă sănătoasă de explorare și autonomie. Copilul învață că poate avea un loc al lui, fără să se desprindă de siguranța oferită de părinți. De aceea, de multe ori, chiar dacă se ascunde, își dorește în același timp să știe că tu ești aproape și că îl vei găsi.

Nu este o fugă de relație, ci un joc între independență și apropiere. Între dorința de a descoperi lumea pe cont propriu și nevoia de a se întoarce într-un loc în care se simte în siguranță.

Poate că data viitoare când îți vei vedea copilul construind un „castel” din perne sau ascunzându-se într-un colț al casei, nu vei vedea doar un joc, ci o etapă firească prin care își construiește încrederea, creativitatea și lumea lui interioară. 🌿

Uneori, cele mai mici ascunzișuri sunt locurile în care copiii cresc cel mai mult. 💛

„Mami, uită-te la mine!”„Tati, ai văzut?”„Privește ce pot să fac!”Sunt unele dintre cele mai des au*ite replici din copi...
28/06/2026

„Mami, uită-te la mine!”
„Tati, ai văzut?”
„Privește ce pot să fac!”

Sunt unele dintre cele mai des au*ite replici din copilărie. Deși pot părea simple încercări de a atrage atenția, în spatele lor se ascunde o nevoie profundă de dezvoltare și conectare.

Atunci când un copil îți cere să îl privești în timp ce sare, desenează, construiește un turn din cuburi sau își pune pantofii singur pentru prima dată, nu caută doar aplauze. El caută să împărtășească experiența cu persoana care îi oferă siguranță. În acele clipe, privirea părintelui îi transmite că ceea ce face are valoare, că efortul lui este observat și că bucuria poate fi trăită împreună.

Aceste momente repetate construiesc treptat încrederea în sine. Copilul începe să descopere că poate explora lumea, poate încerca lucruri noi și poate avea curaj să meargă mai departe, pentru că știe că există cineva care îl vede, îl susține și se bucură sincer alături de el.

De aceea, înainte să răspundem grăbiți cu „știu”, „mai târziu” sau „te-am văzut deja”, merită să ne oprim câteva secunde și să îl privim cu adevărat. Uneori, acea privire valorează mai mult decât orice laudă, pentru că îi transmite copilului un mesaj care îl va însoți toată viața: „Sunt aici. Te văd. Contezi.”

Copiii nu ne cer să îi privim pentru a deveni centrul atenției, ne cer să fim martorii momentelor în care își descoperă, pas cu pas, propriile puteri. 💛

Address

Strada Oedip. Nr. 4A
Chisoda
300766

Opening Hours

Monday 08:00 - 21:00
Tuesday 08:00 - 21:00
Wednesday 08:00 - 21:00
Thursday 08:00 - 21:00
Friday 08:00 - 21:00
Saturday 09:00 - 14:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihiatrie Pediatrica - Dr. Georgiana Burneci posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihiatrie Pediatrica - Dr. Georgiana Burneci:

Shortcuts

Share