Dr. Sandu Ana-Maria

Dr. Sandu Ana-Maria Prevenția este cea mai eficientă formă de medicină

𝐂â𝐧𝐝 𝐬𝐜𝐚𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐫𝐮𝐣𝐞𝐨𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞.„Rujeola? O boală banală a copilăriei. O fac și trece.”Nu chiar.În Bangladesh, un ...
20/10/2026

𝐂â𝐧𝐝 𝐬𝐜𝐚𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐫𝐮𝐣𝐞𝐨𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞.

„Rujeola? O boală banală a copilăriei. O fac și trece.”

Nu chiar.

În Bangladesh, un focar major de rujeolă a provocat peste 1.100 de decese și sute de mii de cazuri suspecte și confirmate de la începutul lunii martie, potrivit presei internaționale.

Și în România, acoperirea vaccinală împotriva rujeolei rămâne îngrijorător de scăzută.

📊 Cele mai recente estimări OMS și UNICEF, pentru 2025, arată:
- 66% dintre copii au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei;
- 68% au primit a doua doză.

Recomandarea este ca acoperirea să ajungă la cel puțin 95% cu ambele doze, pentru a limita circulația virusului și a preveni focarele.

În România, în perioada 2023–2025 au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă și 30 de decese (INSP). Scăderea din 2025 față de anul precedent nu înseamnă că suntem protejați.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐭â𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐧𝐭𝐞?

Rujeola se transmite prin aer și este extrem de contagioasă. Când mulți copii rămân nevaccinați, virusul se poate răspândi rapid.

Pentru unii, boala înseamnă febră și erupție pe piele. Pentru alții, poate însemna pneumonie, encefalită și complicații care pun viața în pericol. Nu putem ști dinainte cine va face o formă gravă.

Vaccinarea cu două doze oferă protecție importantă. Iar o acoperire ridicată ajută la limitarea răspândirii virusului și îi protejează și pe cei care nu pot fi vaccinați.

𝐑𝐮𝐣𝐞𝐨𝐥𝐚 𝐧𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐢𝐧𝐨𝐟𝐞𝐧𝐬𝐢𝐯ă. 𝐃𝐨𝐚𝐫 𝐚𝐦 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐬ă 𝐮𝐢𝐭ă𝐦 𝐜â𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳ă 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚.

Surse: OMS/UNICEF (WUENIC, iulie 2026); INSP (situația rujeolei la 31.12.2025); presa internațională pentru Bangladesh.
Sursa foto: Maruf Rahman / NurPhoto via Getty

💡 𝐒𝐟𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢 – 𝐈𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 î𝐧 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐞Vine frigul și automat ne gândim la vitamina C, ceaiuri și suplimente. Dar ...
19/10/2026

💡 𝐒𝐟𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢 – 𝐈𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 î𝐧 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐞

Vine frigul și automat ne gândim la vitamina C, ceaiuri și suplimente.

Dar imunitatea nu funcționează chiar așa.

Patru lucruri care fac diferența:

𝟏. 𝐒𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥
După câteva nopți în care dormi prea puțin, organismul poate deveni mai vulnerabil la infecții. Somnul suficient și regulat susține funcționarea normală a sistemului imunitar.

𝟐. 𝐒𝐭𝐫𝐞𝐬𝐮𝐥
Stresul cronic poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

𝟑. 𝐌𝐢ș𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚
Activitatea fizică regulată și moderată susține sănătatea. Nu trebuie să alergi un maraton. Ajunge să ieși afară.

𝟒. 𝐀𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚ț𝐢𝐚
Vitamina C nu rezolvă totul. Organismul are nevoie de o alimentație variată, cu legume, fructe, surse de proteine și grăsimi sănătoase, dar și de suficientă apă. Suplimentele sunt utile când există un deficit real, însă nu înlocuiesc o alimentație echilibrată.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭, 𝐜𝐞 𝐩𝐨ț𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦:
→ Dormi la ore fixe, cât poți de regulat
→ Lasă telefonul deoparte cu o oră înainte de culcare
→ Fă puțină mișcare zilnic- chiar și un sfert de oră
→ Mănâncă variat și echilibrat
→ Spală-te pe mâini și aerisește camera- simplu, eficient, subestimat

Imunitatea nu se construiește peste noapte. Nici nu depinde de un singur aliment, de o vitamină sau de o noapte nedormită. Contează obiceiurile pe care le repetăm, zi după zi.

Restul e marketing de sezon.

Tu cu ce te lupți cel mai tare iarna: somnul, stresul sau mișcarea?

Satiră de descrețit frunțile 😊
17/10/2026

Satiră de descrețit frunțile 😊

𝐂â𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐝𝐞 𝐜ă ș𝐭𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐨 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐞 𝐜𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐟𝐚𝐜ă 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐫...
16/10/2026

𝐂â𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐝𝐞 𝐜ă ș𝐭𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐨 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐞 𝐜𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐟𝐚𝐜ă 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐫𝐩?

În România comunistă, răspunsul a însemnat vieți pierdute și familii îndurerate.

Pe 1 octombrie 1966, regimul Ceaușescu a dat Decretul 770, iar avortul a devenit practic interzis.

De atunci, statul a început să controleze o decizie extrem de personală. Pentru regim, femeile erau cifre: mai mulți copii însemnau mai multă forță de muncă. Iar Securitatea încerca să afle cine făcea avorturi și cine le ajuta pe femei să le facă.

La început, s-au născut mai mulți copii.

Dar a fost o iluzie.

Femeile care nu puteau sau nu voiau să ducă o sarcină la capăt au căutat soluții pe ascuns. Multe au ajuns la avorturi clandestine, în condiții precare, fără ajutor medical și fără instrumente sterilizate.

Urmările erau grave: infecții, hemoragii și, uneori, moarte.

Prețul acestei politici a fost uriaș.
• În 1989, România avea cea mai mare mortalitate maternă din Europa: aproximativ 170 de decese la 100.000 de nașteri.
• 87% dintre aceste decese erau legate de avorturi ilegale. În 1965, ultimul an în care avortul era legal, procentul era de aproximativ 20%.
• 9.452 de femei au murit între 1966 și 1989, conform statisticilor oficiale. Specialiștii spun că numărul real a fost mai mare, unele decese nefiind înregistrate sau fiind ascunse.

𝐃𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐮𝐥 𝟕𝟕𝟎 𝐚 𝐫ă𝐦𝐚𝐬 î𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐜𝐚 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐠𝐫𝐚𝐯𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭 î𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫.

În numele creșterii natalității, statul a impus controlul asupra corpului lor. Iar consecințele s-au măsurat în vieți omenești.

Nu a fost doar o lege.

A fost o politică ce a împins femeile spre situații în care și-au pierdut viața.

Decretul a fost abrogat pe 26 decembrie 1989.

Au trecut decenii de atunci, dar lecția acestei perioade rămâne valabilă și astăzi.

Interzicerea avortului nu oprește sarcinile nedorite, ci doar le condamnă pe femei la moarte.

Libertatea de a decide pentru propriul corp nu este un moft și nici un privilegiu. Este dreptul de a lua decizii care îți pot schimba viața și de a avea acces la îngrijire medicală în siguranță.

Decretul a numărat nașteri.

Spitalele au numărat femei.

Iar istoria ne lasă o lecție pe care nu avem voie să o uităm: cine nu-și cunoaște istoria riscă să-i repete greșelile.

🌎🧼 𝟏𝟓 𝐎𝐂𝐓𝐎𝐌𝐁𝐑𝐈𝐄 – 𝐙𝐈𝐔𝐀 𝐈𝐍𝐓𝐄𝐑𝐍𝐀Ț𝐈𝐎𝐍𝐀𝐋Ă 𝐀 𝐒𝐏Ă𝐋𝐀𝐓𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐏𝐄 𝐌Â𝐈𝐍𝐈Ne spălăm pe mâini de multe ori pe zi, aproape fără să ne gân...
15/10/2026

🌎🧼 𝟏𝟓 𝐎𝐂𝐓𝐎𝐌𝐁𝐑𝐈𝐄 – 𝐙𝐈𝐔𝐀 𝐈𝐍𝐓𝐄𝐑𝐍𝐀Ț𝐈𝐎𝐍𝐀𝐋Ă 𝐀 𝐒𝐏Ă𝐋𝐀𝐓𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐏𝐄 𝐌Â𝐈𝐍𝐈

Ne spălăm pe mâini de multe ori pe zi, aproape fără să ne gândim. E un gest simplu care ne poate proteja de multe boli și îi poate proteja și pe cei din jurul nostru.

Tot ce avem nevoie este apă curată și săpun. Dar nu toată lumea beneficiază însă de aceste condiții.

Î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚, 𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐢𝐭 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜ă, î𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟑, 𝟕𝟕,𝟏% 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚ț𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭ă 𝐞𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐩ă.

🤲 Știați că spălatul regulat pe mâini cu apă și săpun poate contribui la reducerea:
✅ Îmbolnăvirilor diareice cu aproximativ 30%;
✅ Infecțiilor respiratorii acute cu aproximativ 17%;
✅ Absențelor școlare cauzate de îmbolnăviri gastrointestinale cu 29–57%;
✅ Transmiterii microorganismelor și a infecțiilor, inclusiv în unitățile sanitare;
✅ Utilizării inutile a antibioticelor și, indirect, a presiunii care favorizează apariția rezistenței antimicrobiene.

👐 Când ar trebui să ne spălăm pe mâini?
- Înainte de a pregăti sau de a consuma alimente;
- După folosirea toaletei;
- După ce tușim, strănutăm sau ne suflăm nasul;
- După schimbarea scutecelor;
- Înainte și după ce îngrijim o persoană bolnavă;
- După ce manipulăm deșeuri și ori de câte ori avem mâinile murdare.

🧴 Cum ne spălăm corect pe mâini?
1️⃣ Umezim mâinile cu apă curată și aplicăm săpun.
2️⃣ Frecăm bine palmele, dosul mâinilor, spațiile dintre degete, degetele mari și vârfurile degetelor.
3️⃣ Continuăm frecarea timp de cel puțin 20 de secunde.
4️⃣ Clătim bine cu apă și uscăm mâinile cu un prosop curat.

🌍 𝐀𝐧𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚, 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐒𝐩ă𝐥𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞 𝐌â𝐢𝐧𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 „𝐁𝐞 𝐚 𝐇𝐚𝐧𝐝𝐰𝐚𝐬𝐡𝐢𝐧𝐠 𝐇𝐞𝐫𝐨!” – „𝐅𝐢𝐢 𝐮𝐧 𝐞𝐫𝐨𝐮 𝐚𝐥 𝐦â𝐢𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞!”

Haideți să începem de azi: să avem grijă de igiena mâinilor, să le arătăm copiilor cm se spală corect și să încurajăm acest obicei acasă, la școală și la locul de muncă.

💉 𝐕𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚𝐥ă: 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐬𝐮𝐛 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ăPentru cei mai mulți dintre noi, gripa înseamnă câteva zile ...
14/10/2026

💉 𝐕𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚𝐥ă: 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐬𝐮𝐛 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ă

Pentru cei mai mulți dintre noi, gripa înseamnă câteva zile de febră, ceai cu lămâie și multă supă de pui. Pentru vârstnici sau persoanele cu boli cronice, poate însemna pneumonie, spitalizare sau chiar deces.

𝐃𝐚𝐫 𝐜âț𝐢 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐮 𝐯â𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟔𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐬𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐞𝐚𝐳ă, 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭?

📊 Datele pentru sezonul gripal 2024–2025 arată diferențe mari între România și alte țări europene.

Situația arată așa:
🇷🇴 România: 14,3%
🇪🇺 Mediana UE/SEE: 47%
🇩🇰 Danemarca: 76%
🇮🇪 Irlanda: 74,7%
🇵🇹 Portugalia: 70,5%
🇸🇪 Suedia: 68%

Cu alte cuvinte, î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚, 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝟐 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟎 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟔𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐬-𝐚𝐮 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐭. Î𝐧 𝐃𝐚𝐧𝐞𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚, 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝟑 𝐝𝐢𝐧 𝟒 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭-𝐨.

Vorbim despre persoanele vârstnice, nu despre întreaga populație. Dar diferența rămâne foarte mare.

🎯 Obiectivul european este o acoperire vaccinală de cel puțin 75% în rândul vârstnicilor. Suntem încă departe de el.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚?
Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar răspunde mai puțin eficient. Iar unele boli cronice cresc riscul de complicații.

Un studiu realizat în 26 de centre medicale din SUA, în sezonul 2024–2025, a estimat că vaccinarea antigripală a redus cu 40% riscul de spitalizare asociată gripei la adulți.

Vaccinul nu oferă protecție totală, iar eficiența lui diferă de la un sezon la altul. Totuși, poate reduce riscul formelor severe și al spitalizării.

Este recomandat în special dacă:
• ai 65 de ani sau mai mult;
• ai o boală cronică;
• ești însărcinată;
• lucrezi în domeniul sănătății și ai grijă de pacienți vulnerabili.

💚 Dacă tu sau cineva drag faceți parte dintr-un grup pentru care vaccinarea este recomandată, discutați cu medicul de familie despre vaccinul antigripal pentru acest sezon.

Vaccinarea nu înseamnă că nu vei face niciodată gripă. Înseamnă că îți poți reduce riscul de a trece printr-o formă gravă.

💬 𝐂𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞ț𝐢 𝐜ă î𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐬ă 𝐞𝐳𝐢𝐭𝐞: 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧, 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐧𝐞î𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚?

Surse: ECDC – date privind acoperirea vaccinală antigripală în UE/SEE, sezonul 2024–2025; recomandările ECDC privind vaccinarea antigripală sezonieră; Clinical Infectious Diseases – studiu privind eficacitatea vaccinului antigripal împotriva spitalizării și a evoluțiilor severe, SUA, sezonul 2024–2025.

𝐒𝐟𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢- 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐟𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫?Î𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ă, 𝟓𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐯â𝐫𝐬𝐭𝐞 î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟐𝟓 ș𝐢 𝟑𝟒 𝐝𝐞 𝐚...
12/10/2026

𝐒𝐟𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢- 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐟𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫?

Î𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ă, 𝟓𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐯â𝐫𝐬𝐭𝐞 î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟐𝟓 ș𝐢 𝟑𝟒 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐚𝐮 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞, față de 39,3% dintre bărbații de aceeași vârstă. În ultimii 20 de ani, diferența dintre cele două categorii s-a dublat.

Î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚, 𝐧𝐮 𝐬𝐭ă𝐦 𝐥𝐚 𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐢𝐧𝐞. 𝐃𝐨𝐚𝐫 𝟐𝟓,𝟐% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞, comparativ cu 21,1% dintre bărbați. Iar după 2019, procentul acestora a tot scăzut.

Până în 2030, obiectivul Uniunii Europene este ca 45% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani să aibă studii superioare. România se află la aproximativ jumătate din acest nivel.

𝐂𝐞 𝐥𝐞𝐠ă𝐭𝐮𝐫ă 𝐚𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐟𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚?

Educația influențează direct felul în care oamenii își îngrijesc sănătatea lor și pe cea a familiei.

Ș𝐢 𝐜𝐞 𝐬𝐞 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥ă 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 𝐧𝐮 𝐚𝐮 ș𝐚𝐧𝐬𝐚 𝐬ă-ș𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐞 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐢𝐥𝐞?

Educația înseamnă mai mult decât o diplomă. Înseamnă acces la informații, mai multe opțiuni profesionale, independență financiară și mai mult control asupra propriilor decizii. Inclusiv asupra celor care țin de sănătate.

O femeie care are acces la educație poate înțelege mai bine informațiile medicale, poate recunoaște mai ușor când are nevoie de ajutor și poate lua decizii informate despre propria sănătate, sarcină sau îngrijirea copilului.

Cum putem face ca mai multe fete să aibă șansa la educația pe care o merită? 💙

Zi cu zâmbete chiar daca plouă 💦💦💦
11/10/2026

Zi cu zâmbete chiar daca plouă 💦💦💦

11/10/2026

🚨 𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓: 𝐂𝐄 𝐒𝐄 𝐀𝐒𝐂𝐔𝐍𝐃𝐄 𝐒𝐔𝐁 „𝐒𝐔𝐏𝐀𝐓” 🚨
Institutul de Lingvistică nu putea rămâne în afara unei controverse care se desfășoară, literalmente, „sub pat”. În consecință, ne vedem obligați să clarificăm un detaliu care a reușit să tulbure liniștea de sub paturi: 𝐬𝐮𝐩𝐚𝐭 este substantiv.
Mai exact, este un substantiv neutru: 𝑢𝑛 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖. Se poate articula – 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 – și poate apărea după o prepoziție – 𝑖̂𝑛 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡. Dicționarele vin și cu martori: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, spune un text folcloric citat în 𝐷𝑖𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑢𝑙 (𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟) 𝑎𝑙 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒 (DLR), iar Hogaș (citat în tot DLR) surprinde o întreagă operațiune nocturnă: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”. Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică.
Există, desigur, și construcția 𝒔𝒖𝒃 𝒑𝒂𝒕, care stă la originea substantivului supat. În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, 𝑠𝑢𝑏 este prepoziție, iar 𝑝𝑎𝑡 este substantiv. Cele două cuvinte se scriu separat (și arată unde a ajuns mingea!). În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡 denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea. Aceeași mobilă, altă analiză gramaticală. 🛏️📖
Nici tiparul de formare nu este o operațiune clandestină. Limba română unește de mult prepoziții și substantive, chiar dacă unele dintre formațiile rezultate pot fi calcuri structurale după modele străine, cm este, de pildă, 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙, format după franțuzescul 𝑠𝑜𝑢𝑠-𝑠𝑜𝑙. Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe (𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆, 𝑎𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎̆, 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑎̆, 𝑑𝑒𝑙𝑜𝑐, 𝑑𝑒𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑗𝑢𝑟), dar și substantive precum (𝑑𝑒𝑚𝑎̂𝑛𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑖, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆𝑑𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒, 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙 și, desigur, 𝒔𝒖𝒑𝒂𝒕). Uneori, cuvintele stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare.
𝑺𝒖𝒑𝒂𝒕 nu este nici invenția DOOM3, nici o noutate apărută în 2021. Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația pop. – adică „popular”. „Popular” indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook. Deși, între timp, 𝒔𝒖𝒑𝒂𝒕 a devenit popular și în acest al doilea sens.
Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitație online. DLR îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor. El a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii.
Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască 𝑠𝑢𝑏 𝑝𝑎𝑡 cu 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila...). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă.
Internetul a propus deja 𝑠𝑢𝑚𝑎𝑠𝑎̆, 𝑠𝑢𝑠𝑐𝑎𝑢𝑛 și 𝑠𝑢𝑓𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖𝑒. Apreciem creativitatea, dar, pentru intrarea în dicționar, gluma nu este suficientă: mai trebuie uz, răspândire și atestări.
Fiindcă limba română nu locuiește numai în salon. Mai păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și… „în supat”.
Puteți rămâne la 𝑠𝑢𝑏 𝑝𝑎𝑡. Dar nu vă supărați pe 𝑠𝑢𝑝𝑎𝑡. 🛏️📖



[Notă: Imagine generată la 10 octombrie 2026 cu instrumentul ImageGen al OpenAI, prin ChatGPT/Codex (model bazat pe GPT‑5).]

Address

Strada Buna Ziua, Nr. 12
Cluj-Napoca
400347

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Sandu Ana-Maria posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Sponsored

Share

Category