Cabinet Individial de Psihologie Angheluta Marin Ioana

21/03/2026

Prima zi de curs ☺️

01/12/2024

07/04/2022

Psihologul Gabriela Vasiloaia, îngerul copiilor cu autism

08/03/2022

Vinovația și rușinea sunt emoții conștiente legate de eșecuri morale reale sau percepute.

Vinovăția poate apărea fără ca nimeni altcineva să știe ce ai făcut. S-ar putea să nu existe alte consecințe decât să te facă să simți că trebuie să-l tratezi mai bine pe celălalt, mergând mai departe sau încercând să remediezi greșelile.
În cazul rușinii, accentul se pune pe faptul că altcineva îți descoperă greșeala. Spre deosebire de vinovăție, rușinea poate duce la mai multe abuzuri, cm ar fi minciuna sau distrugerea dovezilor. Aceste comportamente pot scădea probabilitatea ca agresorul să fie devalorizat de către alții - aceasta fiind tocmai funcția rușinii.

Vinovăția și rușinea împărtășesc unele rețele neuronale în zonele frontale și temporale ale creierului, dar modelele lor sunt complet diferite. Vinovăția apare atunci când comportamentul intră în conflict cu conștiința. Rușinea se declanșează atunci când considerăm că ne-am deteriorat reputația.

Studiile imagistice ale creierului au arătat că rușinea declanșează o activitate ridicată în partea dreaptă a creierului, dar nu și în amigdala. În starea de vinovăție a existat activitate în amigdala și lobii frontali, dar mai puțină activitate neuronală în ambele emisfere ale creierului. Cercetătorii au ajuns la concluzia că rușinea, cu factorii ei culturali și sociali largi, este o emoție mai complexă; vinovăția, pe de altă parte, este legată doar de standardele sociale învățate ale persoanei.
https://academic.oup.com/scan/article/9/2/150/1618662

Comportamentul uman este influențat de biologie și mediu. Studiile lui Sznycer arată că sistemul rușinii prezice cu acuratețe gradul în care ceilalți te vor devaloriza dacă faci o anumită acțiune pe care o dezaprobă. În acest fel, sistemul rușinii întruchipează principiul Goldilocks: se activează într-un grad care este „pe măsură”. În cazul vinovăției, intensitatea este legată de sistemul de valori intern al persoanei și nu de al celorlalți.
https://www.cep.ucsb.edu/researchers/Sznycer.html

Copiii educați să simtă multă vinovăție și rușine devin adulți predispuși să continue acest tipar emoțional.
Persoanele cu anumite afecțiuni psihiatrice, cm ar fi psihopatia, nu pot simți niciodată rușine sau vinovăție.
Preluat: Raluca Butnaru
Sursa fotografiei: pinterest.com

23/02/2022

„Copilul nu datorează părinților viața, ci creșterea.” N. Iorga Despre parenting, între mit și știință A deveni și apoi a fi părinte presupune o serie de alegeri, de care nu ești niciodată sigur că vor funcționa. Ce funcționează la un copil, nu va funcționa și la al tău, iar...

21/02/2022

Felicitari!

13/02/2022

Gabriela Vasiloaia - psiholog cu experiență de peste 10 ani în evaluare și intervenție terapeutică în autism