Francmasonerie Craiova

26/07/2026

În a XIV-a zi a anului 6026 de la A.L. , ne despărţeam fizic de Horia Nestorescu-Bălceşti; pentru că el va rămâne în inima francmasonilor români!
Horia Nestorescu-Bălcești (n. 16 iulie 1938, București, România – d. 11 iulie 2026) a fost un ziarist și muzeograf român, renumit pentru lucrările publicate de istorie a masoneriei române.
Distincții
Medalia „Meritul Cultural” clasa a II-a (16 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii”
Dacă Horia Nestorescu-Bălceşti nu arfi existat, el ar fi trebuit inventat...dar nu a fost nevoie să-l inventăm! Istoria va releva personalitatea omului şi francmasonului...acum un pios omagiu, cu ocazia trecerii sale la Orientul Etern!
Am zis!

(fr.)Le quatorzième jour de l'année 6026 de la V.L., nous avons été physiquement séparés d'Horia Nestorescu-Bălcești ; car il restera à jamais dans le cœur des francs-maçons roumains !

Horia Nestorescu-Bălcești (né le 16 juillet 1938 à Bucarest, Roumanie – décédé le 11 juillet 2026) était un journaliste et muséographe roumain, renommé pour ses ouvrages sur l'histoire de la franc-maçonnerie roumaine.

Distinctions : Médaille du Mérite Culturel de II-iéme classe (16 décembre 1972) « pour services exceptionnels rendus à l'édification du socialisme, à l'occasion du 25*iéme anniversaire de la proclamation de la République ».

Si Horia Nestorescu-Bălcești n'avait pas existé, il aurait fallu l'inventer… mais il n'était pas nécessaire de l'inventer ! L'histoire révélera la personnalité de l'homme et du franc-maçon… Un hommage pieux, à l'occasion de son passage vers l'Orient éternel !

Je l'avais dit !

sursa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Nestorescu-B%C4%83lce%C8%99ti

28/06/2026

Omagiu Marjane Satrapi


Pe 5 iunie, Federaţia Franceză Mixtă Masonică Le Droit Humaine relua comunicatul Comitetului Republican pentru Laicitate al Republicii Franceze referitor la decesul lui Marjane Satrapi.
"Marjane Satrapi, autoarea franco-iraniană a filmului 'Persepolis', a murit la vârsta de 56 de ani...Cu un stil grafic simplu, susținut de planșe alb-negru, Marjane Satrapi a descris complexitatea profundă a societății iraniene și șocul personal și politic provocat de venirea la putere a ayatollahului Khomeini în 1979...'Deși acest film este universal, eu țin să îl dedic tuturor iranienilor', a declarat atunci Marjane Satrapi, care denunța cu regularitate acțiunile represive ale Republicii Islamice Iran.

'Marjane a fost o artistă extraordinară și o femeie plină de farmec, care întruchipa bucuria creației, precum și tristețea exilului și a amintirilor dureroase. Deplângem moartea ei în această dimineață', a declarat Thierry Fremaux, delegatul general al Festivalului de Film de la Cannes...Țara ei natală, în care și-a petrecut copilăria într-o familie de intelectuali, a influențat întreaga creație a acestei absolvente a Școlii Superioare de Arte Decorative din Strasbourg.

Publicat în 2003, albumul de bandă desenată 'Broderies' a prezentat un florilegiu de anecdote despre femeile iraniene.

În 2005, un alt album al său cu o intrigă plasată în Iran, 'Poulet aux Prunes', a câștigat premiul pentru 'cel mai bun album de benzi desenate' la Festivalul de la Angouleme, iar Marjane Satrapi a fost coregizoare a adaptării cinematografice a acestui volum în 2011, într-un film cu o distribuție din care au făcut parte Mathieu Amalric, Edouard Baer și Maria de Medeiros.

Într-un mesaj distribuit pe Instagram, desenatoarea și autoarea franceză Penelope Bagieu a dorit să salute 'o artistă decisivă' pentru ea și multe alte artiste femei.

'Mă gândesc la noi toate, pentru care ea a deschis o ușă, o posibilitate', a scris autoarea franceză.

Adversară înverșunată a autorităților de la Teheran, Marjane Satrapi a refuzat Legiunea de Onoare din partea statului francez în 2025 pentru a denunța astfel 'atitudinea ipocrită a Franței față de Iran', o țară care trecea, pe atunci, printr-un nou val de represiune.

'De ceva vreme încoace, îmi vine cu adevărat foarte greu să înțeleg politica Franței față de Iran', a explicat ea pe Instagram, regretând că 'tinerilor iranieni care iubesc libertatea, disidenților, artiștilor li se refuză vizele'.

'Refuzul Legiunii de Onoare nu reprezintă în niciun caz o acțiune sau un gând negativ împotriva Franței. Dimpotrivă, eu iubesc profund această țară, care a devenit și a mea', a precizat ea..."

Flux: Cultura
Data: 04-06-2026 14:13
Foto: Institut français de Roumanie à Timișoara / Facebook
sursa: https://agerpres.ro/cultura/2026/06/04/marjane-satrapi-autoarea-franco-iraniana-a-filmului-persepolis-a-murit-la-varsta-de-56-de-ani--1562990

09/06/2026

Zi liberă pe 5 iunie pentru elevi și profesori, de Ziua Învăţătorului

"Elevii și profesorii din România nu fac cursuri pe 5 iunie, când este marcată Ziua Învățătorului. Sărbătoarea, dedicată cadrelor didactice și rolului acestora în educație, are o semnificație aparte în sistemul de învățământ românesc, deoarece coincide cu ziua de naștere a lui Gheorghe Lazăr, considerat întemeietorul învățământului modern în limba română. Din 2024, data de 5 iunie a devenit oficial zi liberă pentru copii și personalul din învățământ, potrivit prevederilor din Contractul Colectiv de Muncă din educație."
Fondatorii statului român, după promulgarea, în 11 decembrie 1861, naţiunii române şi a ţării România, s-au ocupat şi de educaţie.
La 5 decembrie 1864 Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea Instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani.
La cererea Consiliului Şcolar din Iaşi, Vasile Boerescu alcătuieşte singur un proiect de lege, pe care îl publică în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucţiei publice din România. Susţinut de ministrul cultelor şi instrucţiei, Dimitrie Bolintineanu, proiectul a fost însuşit în decembrie 1863 de Consiliul de miniştri şi trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Dezbătut la 11 martie 1864, a fost votat cu majoritate zdrobitoare. Astfel că legea a fost înaintată domnitorului spre sancţionare
Legea şcolară a lui A.I. Cuza a făcut parte din programul de legi de înnoire a societăţii româneşti. Ea a pus instrucţia publică primară pe temelii solide, dominate de principiile obligativităţii şi gratuităţii, situând astfel ţara noastră înaintea Italiei, Franţei, Angliei sau Elveţiei. Cu o serie de modificări, ea va fi în vigoare pentru un sfert de veac.
Principiile de bază cuprinse în lege se referă şi la obligativitatea şi gratuitatea instrucţiei publice primare. Instrucţia era obligatorie, legea sancţionând cu amendă pe părinţii ai căror copii nu erau înscrişi sau care nu frecventau şcoala
Vasile Boerescu (n. 1 ianuarie 1830, București, Țara Românească – d. 18 noiembrie 1883, Paris, Franța) a fost un avocat, ziarist, jurist și un om politic român, ministru cu diverse portofolii în varii guverne, susținător al ideilor liberale moderate.


Sursa:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/zi-libera-pe-5-iunie-pentru-elevi-si-profesori-de-ce-nu-se-fac-cursuri-in-scolile-din-romania-3770297
https://www.descopera.ro/cultura/14909257-ziua-in-care-alexandru-ioan-cuza-a-introdus-invatamantul-obligatoriu-si-gratuit-ce-pateau-parintii-care-nu-se-supuneau-legii
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Boerescu

29/05/2026

22/05/2026

18/05/2026

09/05/2026

"Data de 9 mai,cu triplă semnificație pentru România: Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Europei, a fost marcată prin depunerea de coroane de flori la monumentele dedicate eroilor din cadrul Ansamblului Comemorativ al Eroilor Neamului.

Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.

Ziua Victoriei în Europa este ținută în Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea Europei de Vest. Este sărbătorită Ziua Victoriei în al doilea război mondial. Pe 7 mai generalul german Alfred Jodl a semnat actul de predare al Germaniei naziste, iar predarea oficială a ultimelor forțele germane de ocupație a avut loc pe 9 mai 1945.

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană (UE). Pentru UE, această zi este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman. Ziua Consiliului Europei reflectă propria înființare în 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează data propunerii înființării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1951. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor."
Declaraţia citită în Parlamentul Regatului României de Ministrul de Externe Mihail Kogalniceanu(9 mai 1877) a fost aprobată de Parlament în 10 mai 1877(la împlinirea a 10 ani de la verirea lui Carol I pe tronul Regatului României). Carol I, născut Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen la 20 aprilie 1839 - decedat la Sinaia, la 10 octombrie 1914!
-sursa
- https://www.primariabraila.ro/arhive/12606
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu -Revolutions_p.10-62
https://www.moar.ro/comunicate/ziua-europei-2026?fbclid=IwY2xjawRrt2lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBNaVRqM1pOSG5KQlRUcmhkc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHtKyOCZh6ZpdOpypDcLLWjqHohUJLhv_f5u3Gx3BflR000kN_89asXp64DHX_aem_m8Q2SOeT0Wjsu91TVb3BwQ

Europa: Un pilon de stabilitate și securitate într-o lume în schimbare

08/05/2026

02/05/2026

''1 Mai''

04/04/2026

Cu ocazia sărbătoririi Sfintelor Florii şi a Sărbătorilor Pascale(şi pentru cei care celebrează mâine Paştele), redacţia paginii vă urează Sărbători Binecuvântate!