Dr. Victor Bâldea-Emilian

03/07/2026

Cancerul colorectal poate fi prevenit. Screeningul începe la 45 de ani.
În practica medicală, unul dintre cele mai importante mesaje pe care le transmit pacienților este că screeningul salvează vieți. Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer, însă, atunci când este depistat în stadii incipiente sau chiar înainte de apariția cancerului, prin identificarea și îndepărtarea polipilor, șansele de vindecare sunt foarte mari.
Din acest motiv, recomandările actuale sunt ca toate persoanele cu risc mediu să înceapă screeningul pentru cancer colorectal de la vârsta de 45 de ani, chiar dacă nu prezintă simptome.
Este important să reținem că, în fazele incipiente, boala evoluează adesea fără semne evidente. Așteptarea apariției simptomelor poate însemna un diagnostic întârziat. Screeningul are tocmai rolul de a identifica modificările înainte ca acestea să producă manifestări clinice.
Există mai multe metode de screening, iar alegerea celei potrivite se face împreună cu medicul, în funcție de istoricul personal și familial, factorii de risc și preferințele fiecărui pacient. Colonoscopia rămâne metoda cu cea mai mare acuratețe, deoarece permite atât depistarea, cât și îndepărtarea leziunilor precanceroase în aceeași procedură.
Dacă ai împlinit 45 de ani, discută cu medicul tău despre screeningul pentru cancer colorectal. Este un gest simplu, care poate face diferența între prevenție și tratamentul unei boli avansate.
Prevenția începe cu o decizie informată. Nu amâna un consult care îți poate proteja sănătatea și chiar salva viața.

Aici este un caz pe care l-am depistat cu o tumoră cu răspândire laterală omogenă granulară (LST G) Paris Is + 0-IIa, Nice 2, Jnet 2a de colon ascendent pe care am rezecat-o en-bloc prin mucosectomie iar defectul mucosal l-am inchis cu clipuri hemostatice.

04/06/2026

Astazi voi discuta despre o patologie frecvent întalnită în practica clinica și anume Boala de reflux gastro-esofagiană ce reprezintă o afecțiune digestivă cronică caracterizată prin refluxul conținutului gastric în esofag, determinând simptome supărătoare și/sau complicații structurale. Refluxul apare atunci când mecanismele fiziologice anti-reflux devin insuficiente, permițând expunerea repetată a mucoasei esofagiene la acid gastric, pepsină, bilă sau alte componente gastrice.
BRGE apare prin alterarea unuia sau mai multor mecanisme, cele mai importante fiind:
-relaxările tranzitorii excesive ale SEI
-hipotonia sfincterului esofagian inferior
-prezența herniei hiatale
-întârzierea golirii gastrice
-creșterea presiunii intraabdominale
-afectarea clearance-ului esofagian
Consecința este expunerea prelungită a mucoasei esofagiene la acid și apariția inflamației sau leziunilor structurale.

Factorii asociați cu dezvoltarea BRGE includ:
-obezitatea
-excesul ponderal abdominal
-sarcina
-fumatul
-consumul crescut de alcool
-mese voluminoase sau bogate în lipide
-consum excesiv de cafeină
-hernia hiatală
-anumite medicamente (blocante de canale de calciu, nitrați, anticolinergice etc.)
-golirea gastrică întârziată
Manifestări clinice
1. Simptome tipice

Manifestările clasice sunt:
-pirozis (senzație de arsură retrosternală)
-regurgitație acidă
-gust acid sau amar oral
-simptome postprandiale
-agravare în clinostatism
2. Simptome atipice sau extraesofagiene

Pot apărea și:
-durere toracică non-cardiacă
-disfagie
-odinofagie
-tuse cronică
-răgușeală
-senzație de nod în gât
-clearing frecvent al gâtului
-laringită cronică
-exacerbarea astmului
-eroziuni dentare
Prezența simptomelor extraesofagiene izolate face mai dificilă stabilirea relației cauzale cu refluxul.
Semne de alarmă
Anumite simptome necesită evaluare suplimentară deoarece pot sugera complicații sau alte patologii:
-disfagie progresivă
-odinofagie
-scădere ponderală inexplicabilă
-anemie
-hemoragie digestivă
-vărsături persistente
-debut tardiv al simptomelor
-antecedente familiale sugestive pentru neoplazie digestivă superioară
Clasificare

BRGE poate fi clasificată în:
a.BRGE erozivă
-Prezența leziunilor endoscopice esofagiene.
b.BRGE non-erozivă
-Simptome tipice fără leziuni vizibile endoscopic.
-Hipersensibilitate la reflux
-Expunere acidă normală, dar asociere simptomatică pozitivă.
-Pirozis funcțional

Diagnostic
Diagnosticul este predominant clinic la pacienții cu simptomatologie tipică.
Endoscopia digestivă superioară
Permite:
-evaluarea esofagitei
-identificarea complicațiilor
-diagnosticul diferențial
-detectarea metaplaziei sau stenozelor

Monitorizarea refluxului
Include:
-pH-metrie esofagiană
-impedanță-pH esofagiană
Utilă mai ales în:
simptome persistente
diagnostic neclar
evaluare preoperatorie
Manometria esofagiană
Utilizată pentru:
evaluarea motilității
excluderea tulburărilor motorii
planificare chirurgicală
Complicații

Complicațiile apar mai frecvent în refluxul cronic netratat:
-Esofagită
-Stenoză peptică
-Hemoragie digestivă
-Esofag Barrett
-Adenocarcinom esofagian

Tratament
Măsuri generale și modificări ale stilului de viață
Recomandările includ:
-reducerea excesului ponderal
-evitarea meselor abundente
-evitarea culcatului imediat după masă
-ridicarea capului patului la pacienții cu simptome nocturne
-reducerea alimentelor individual simptomatice
-limitarea fumatului și alcoolului
Tratament medicamentos
-Antiacide și alginați
Utili pentru control simptomatic rapid.
-Antagoniști H2
Reduc secreția acidă, mai ales pentru simptome ușoare.
-Inhibitori ai pompei de protoni (IPP)
Reprezintă terapia principală.
Exemple:
-Omeprazol
-Pantoprazol
-Esomeprazol
Tratament intervențional sau chirurgical
Indicat selectiv:
simptome refractare
hernie hiatală importantă
preferința evitării tratamentului cronic
reflux obiectivat

Prognostic
-BRGE are în general evoluție cronică și recurentă. Majoritatea pacienților obțin control simptomatic prin măsuri terapeutice adecvate, însă o parte necesită tratament pe termen lung. Monitorizarea complicațiilor este importantă la pacienții cu factori de risc sau simptome persistente.

05/04/2026

La Medicover Deva ofer servicii de elastografie hepatică prin tehnica bidimensională de tip shear wave (2D-SWE) pentru cuantificarea non invazivă a fibrozei hepatice la pacienți cunoscuți cu boală hepatică cronică sau la risc de a prezenta afecțiuni hepatice.

31/03/2026

Astazi va voi prezenta importanta efectuarii colonoscopiei de screening si rolul acesteia in preventia cancerului colorectal. In ultima perioada observam o crestere a incidentei cancerului colorectal inainte de varsta de 50 de ani motiv pentru care unele tari au inceput programe de screening de la varsta de 45 de ani. Riscul de cancer colorectal este dat in mare parte de varsta insa alimentatia bogata in grasimi polinesaturate, carbohidrati rafinati, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul reprezinta factori aditionali ce cresc acest risc. Acest caz este o pacienta in varsta de 59 de ani care a venit pentru a efectua o colonoscopie de screening fara a prezenta acuze remarcabile. La prima inspectie sub examinare in lumina alba aceasta leziune greu observabila prezenta un risc inalt de omisiune, motiv pentru care am facut examinarea sub chromoendoscopie virtuala cu filtru LCI si BLI de la sistemul Fujifilm, ce au permis identificarea corecta a acestei leziuni de tip LST granulara omogena pe colonul transvers. La examinarea cu near focus nu prezenta elemente sugestive de risc neoplazic sau displazie avansata, criptele si capilarele superficiale fiind cu distributie omogena, regulate, fara atipii. Am decis rezectia prin mucosectomie urmata de coagularea marginilor de rezectia pentru a minimiza riscul de recidiva.
Va recomand cu cat mai multa seriozitate sa faceti colonoscopie de screening daca aveti peste 50 ani iar daca prezentati simptome digestive atipice inainte de aceasta varsta sa faceti si un consult de gastroenterologie.

12/06/2023

25/01/2023

Voi vorbi acuma despre patologia funcțională intestinală și anume sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai frecvent întâlnite patologii funcționale în populația adultă, cu o prevalență până la 20% , deci aproximativ 1 din 5 adulți, fiind mai des întâlnită la femei decât la bărbați. Sigur, pentru a stabili acest diagnostic pe lângă îndeplinirea criteriilor ROMA IV, mai este necesară o anamneză detaliată a simptomatologiei. Am pus în atașament criteriile de diagnostic și subtipurile, iar dacă aveți pacienți care îndeplinesc aceste criterii recomand adresarea lor spre un medic gastroenterolog mai ales dacă au vârsta peste 50 de ani, înainte de a eticheta pacientul ca având sindrom de intestin iritabil.

20/09/2022

Helicobacter pylori reprezintă o bacterie ce colonizează mucoasa gastrică și duodenală și poată să conducă la inflamația mucoasei de la acest nivel, adică la dezvoltarea unei gastrite. Se consideră că peste jumătate din populația planetei este infectată cu helicobacter pylori, iar majoritatea celor infectați sunt asimptomatici pe parcursul întregii vieți, însă o parte dintre cei infectați pot să dezvolte simptomatologie și complicații ale infecției precum ulcerul gastric și duodenal, cancer gastric sau limfom de tip MALT. În această primă broșură am pus principalele simptome, unele dintre ele nespecifice, care pot să apară consecință a unei gastrite secundare infecției cu helicobacter pylori. Dacă prezentați astfel de simptome și în special cei cu vârsta peste 45 de ani recomand să efectuați un consult de gastroenterologie. Voi discuta mai pe larg despre infecția cu helicobacter pylori și în broșurile următoare.