04/08/2026
📍 PACIENTUL TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ ÎN CENTRUL SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
În ultimele zile am urmărit cu atenție pozițiile exprimate de unii colegi, medici radiologi, cu privire la proiectele aflate în transparență decizională.
Înainte de orice, vreau să transmit un mesaj foarte clar: respect profund profesia de medic radiolog.
Știu cât de complexă este activitatea unui radiolog, câtă responsabilitate implică interpretarea unei investigații imagistice și cât de mare este presiunea sub care lucrează acești profesioniști. Cunosc faptul că România, asemenea multor state europene, se confruntă cu un deficit de specialiști și cu un volum ridicat de muncă.
Tocmai de aceea, toate observațiile formulate vor fi analizate cu seriozitate și cu deschidere.
Dar există o voce care, de prea multe ori, lipsește din această dezbatere.
Vocea pacientului.
⏳ PENTRU PACIENT, TIMPUL ÎNSEAMNĂ ȘANSA LA VIAȚĂ
Din perspectiva pacientului, cea mai importantă problemă nu este dacă investigația este realizată într-o unitate publică sau privată și nici forma de organizare a furnizorului.
Pentru pacient, cea mai mare problemă este întârzierea diagnosticului.
Iar întârzierea diagnosticului înseamnă întârzierea tratamentului.
De multe ori, câteva zile sau câteva săptămâni pot face diferența dintre o boală tratabilă și una aflată într-un stadiu avansat.
Există boli în care timpul nu este doar un indicator administrativ.
Este tratament.
În cancer, fiecare întârziere poate reduce șansele de vindecare. În accidentul vascular cerebral, în embolia pulmonară, în hemoragiile interne, în infecțiile severe sau în numeroase alte patologii grave, fiecare oră contează.
Uneori, mai târziu este pur și simplu prea târziu.
🏥 REFORMA TREBUIE PRIVITĂ PRIN OCHII PACIENTULUI
Obiectivul CNAS nu este de a pune presiune asupra medicilor și nici de a transforma actul medical într-o competiție contra cronometru.
Obiectivul nostru este unul singur: să reducem timpul pe care pacientul îl așteaptă până primește diagnosticul și începe tratamentul.
Acesta este sensul reformelor pe care le propunem.
Nu există tratament fără diagnostic.
Nu există șanse egale fără un diagnostic obținut la timp.
🌍 ROMÂNIA NU TREBUIE SĂ ACCEPTE ÎNTÂRZIERI CARE ÎN ALTE STATE SUNT CONSIDERATE INACCEPTABILE
Sistemele moderne de sănătate nu urmăresc doar cât se cheltuiește, ci și cât timp așteaptă pacientul până primește diagnosticul și până începe tratamentul.
În Danemarca, pacienții cu suspiciune de cancer beneficiază de trasee rapide dedicate.
În Regatul Unit, NHS monitorizează permanent timpii până la diagnostic și până la tratament și publică indicatorii de performanță. Atunci când apar întârzieri, acestea sunt considerate o problemă majoră de sănătate publică, iar soluțiile urmăresc creșterea capacității sistemului și reducerea listelor de așteptare.
În Germania, Olanda și Franța există mecanisme prin care pacienții cu patologii grave sunt prioritizați pentru investigații și tratament, astfel încât întârzierile să fie cât mai mici.
Nicăieri nu se consideră normal ca întârzierile mari să devină o rutină.
România are obligația să își apropie standardele de cele europene, în beneficiul pacienților.
⚠️ RAPID NU ÎNSEAMNĂ SUPERFICIAL
În același timp, există un lucru pe care îl înțeleg foarte bine.
Un medic suprasolicitat nu este doar un profesionist aflat sub presiune.
Este un risc pentru întregul sistem.
Atunci când volumul de examinări depășește capacitatea rezonabilă de lucru, crește riscul de epuizare profesională, de burnout și, implicit, de apariție a erorilor.
Pacienții nu au nevoie doar de rezultate rapide.
Au nevoie de rezultate rapide și corecte.
De aceea, orice standard privind timpul de eliberare a rezultatelor trebuie însoțit de măsuri reale: investiții în resursa umană, dezvoltarea teleradiologiei, digitalizare funcțională, organizarea eficientă a serviciilor și finanțarea adecvată a imagisticii medicale.
Nu putem cere performanță fără să asigurăm condițiile necesare pentru performanță.
🤝 CNAS ASCULTĂ ȘI VA CONTINUA DIALOGUL
Nu considerăm că deținem toate răspunsurile.
Din contră.
Vom continua dialogul cu societățile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale și organizațiile de pacienți.
Suntem pregătiți să îmbunătățim proiectele aflate în transparență, acolo unde argumentele profesionale și interesul pacientului o impun.
Cred că este important să spunem un lucru foarte clar: există o provocare comună.
🔴 Cum putem reduce timpul până la diagnostic fără să afectăm calitatea actului medical?
🔴 Cum putem oferi pacienților acces mai rapid la investigații și rezultate, fără să împovărăm suplimentar medicii care deja duc greul sistemului?
Răspunsul trebuie să vină din colaborare.
📌 UN SINGUR CRITERIU TREBUIE SĂ NE GHIDEZE PE TOȚI
Indiferent de opiniile pe care le avem, cred că există un principiu asupra căruia nu poate exista niciun compromis.
Pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului de sănătate.
Fiecare măsură pe care o adoptăm trebuie evaluată printr-o întrebare simplă:
🟢 Va primi pacientul diagnosticul mai repede?
🟢 Va începe tratamentul mai devreme?
🟢 Îi cresc șansele la viață și la vindecare?
Dacă răspunsul este DA, înseamnă că mergem în direcția corectă.
Dacă răspunsul este NU, atunci avem obligația să găsim împreună o soluție mai bună.
❗️Acesta este angajamentul meu, ca președinte al CNAS.
‼️Și cred că acesta trebuie să fie angajamentul întregului sistem de sănătate: medici, autorități și pacienți, împreună, pentru un singur obiectiv – un diagnostic mai rapid, un tratament început la timp și șanse mai mari la viață pentru fiecare pacient.
În sănătate, timpul nu se măsoară doar în zile. Pentru un pacient cu o boală gravă, timpul se măsoară în șanse la viață.
