08/09/2026
🟢Cum să-mi fac corpul mai alcalin?
Sunt câteva întrebări, nu foarte multe, la care răspund aproape în fiecare zi.
Una dintre ele este: „Cum să-mi fac corpul mai alcalin?”
Și, din păcate, întrebarea continuă să apară pentru că diverși influenceri explică, cu foarte multă încredere, cm „trebuie să ne alcalinizăm corpul” — ca și când ar exista un singur pH al întregului organism pe care noi ar trebui să-l modificăm prin ceea ce mâncăm.
Sau, mai nou, apar explicații la diversi infleunceri de genul:„Trebuie să alcalinizăm corpul pentru că paraziții si/sau cancerul nu trăiesc în mediu alcalin.” 🤔😧
Și de aici, într-un salt spectaculos de lipsa de logica, ajungem la ideea că paraziții și aciditatea ar fi cauza ascunsă a cancerului, iar cancerul ar trebui tratat cu dietă alcalină și ivermectină. 😓
Așadar.. Care este problema cu întrebarea „cum să-mi alcalinizez corpul?”
În primul rând, trebuie să înțelegem ce este, de fapt, pH-ul.
pH-ul este o măsură a acidității sau alcalinității unei soluții. El este legat de concentrația ionilor de hidrogen din mediul respectiv.
Și cred că, dacă ne oprim puțin și ne gândim, devine destul de evident că în corpul uman NU există un singur pH. Avem compartimente diferite, cu funcții diferite, iar acestea au valori diferite ale pH-ului.
De exemplu:
🦷 Saliva are un pH care poate varia aproximativ între 6,5 și 7,5.
🥩 Alimentele ajung apoi în stomac, unde mediul este foarte acid. Sucul gastric are un pH în jur de 1–2 (cu variantii intre partea superioara si infoerioara a stomacului si daca masuram pe stomacul gol sau nu), ceea ce este esențial atât pentru digestie, cât și pentru activarea pepsinei și pentru protecția împotriva multor microorganisme ingerate.
➡️ Apoi conținutul gastric ajunge în intestinul subțire, unde pH-ul crește progresiv: aproximativ 6 în duoden, în jur de 7 în intestinul subțire și până la aproximativ 7,5 în ileonul distal. ➡️ În colon, pH-ul este influențat inclusiv de microbiota intestinală și de produșii fermentării fibrelor și poate varia de-a lungul colonului.
Iar dacă am continua, am putea vorbi despre pH-ul urinei, al pielii, al diferitelor compartimente intracelulare etc.
🟢Sper că devine deja destul de clar de ce expresia „pH-ul corpului” nu are, în sine, prea mult sens. Nu există un singur pH al corpului pe care să-l mutăm dinspre „acid” spre „alcalin”.
🩸Dar pH-ul sângelui?
pH-ul sângelui este menținut într-un interval foarte strict - aproximativ 7,35–7,45.
Deci sângele este, în mod normal, ușor alcalin.
Și organismul nostru nu lasă această valoare la voia întâmplării. Avem un sistem extrem de sofisticat care menține echilibrul acido-bazic prin: sisteme tampon chimice; plămâni, care reglează eliminarea dioxidului de carbon; rinichi, care reglează bicarbonatul și eliminarea acizilor.
Toate acestea lucrează împreună pentru a menține pH-ul sanguin într-un interval foarte îngust.
🩸Și aici putem vedea de ce ideea că „îți alcalinizezi sângele” bând apă alcalină, suc de lămâie sau luând bicarbonat este profund înșelătoare. Dacă am putea modifica în mod simplu și persistent pH-ul sângelui prin ceea ce bem sau mâncăm, am avea o problemă foarte serioasă.
🩸Pentru că pH-ul sanguin nu este ceva ce organismul nostru își permite să lase să oscileze după preferințele noastre alimentare.
Și aici apare o altă confuzie importantă.
Din cauza informațiilor de pe internet, am impresia că mulți oameni au ajuns să creadă că:
acid = rău
alcalin = bun
Dar lucrurile in cripul uman nu funcționează deloc așa.
🩸Și prea acid, și prea alcalin pot însemna probleme serioase.
Când pH-ul sanguin scade sub normal vorbim despre acidoza, iar când crește peste normal vorbim despre alcaloza. Tulburările acido-bazice pot fi: acidoză metabolică, acidoză respiratorie, alcaloză metabolică, alcaloză respiratorie
și toate sunt situații patologice care necesită identificarea cauzei și, de multe ori, tratament medical.
De exemplu, poate că unii dintre voi ați experimentat, fără să știți, o formă de alcaloză respiratorie în timpul unui episod de hiperventilație asociat cu un atac de panică.
Iar un exemplu foarte cunoscut de acidoză metabolică este cetoacidoza diabetică, o complicație severă a diabetului.
Deci - Nu, alcalin nu înseamnă automat sănătos. Organismul are nevoie de echilibru, nu de „cât mai alcalin”.
🥗Dar atunci ce se întâmplă cu dieta alcalină?
O dietă bogată în: legume, fructe, leguminoase, nuci și semințe, cereale integrale,
poate fi, desigur, o alimentație foarte sănătoasă. Dar nu pentru că „alcalinizează sângele”. Și nu pentru că ar schimba pH-ul organismului într-o zonă în care cancerul, paraziții sau alte boli „nu mai pot exista”.
💥Nu există dovezi că o dietă alcalină poate trata sau vindeca cancerul.
Și atunci, răspunsul la întrebarea „Cum să-mi fac corpul mai alcalin?”
Răspunsul meu este: Nu trebuie să-ți faci corpul „mai alcalin”.
Corpul tău nu este o sticlă cu apă în care trebuie să adaugi ceva până când hârtia de turnesol arată o anumită culoare. Este un sistem biologic extrem de complex, în care fiecare compartiment are propriul său mediu, iar pH-ul este reglat permanent pentru ca reacțiile biochimice necesare vieții să poată avea loc.
🩸Iar dacă pH-ul sângelui tău iese cu adevărat din intervalul normal, nu ai nevoie de un supliment „alcalinizant”, de apă alcalină, de o linguriță de bicarbonat sau de sucul unei lămâi. 🩸Acidoza și alcaloza nu sunt două stări între care putem alege în funcție de ce ne spune un influencer. 🩸Sunt tulburări ale echilibrului fiziologic care pot avea cauze medicale reale și uneori grave.
🩸Sunt convinsă că întrebările despre phul corpului o să continue să existe, așa că și eu voi continua să discut subiectul. În primul comentariu găsiți materialul meu initial, făcut acum ceva ani desre - DIeta alcalină in cancer.
Dr Irina Mateies