Dr. Irina Mateieş

04/06/2026

🌱 Cum arată 5 grame de fibre alimentare?

Mă tot găndesc la diferite tipuri de postări. Pe lângă cele lungi, cu studii și explicații - genul asta de postări cu exemple scurte - vi se par utile?

Dacă încerci să îți crești aportul de fibre, iată câteva exemple simple de porții care oferă aproximativ 5 g de fibre:

✅ 50 g fulgi de ovăz + 3 nuci
✅ 80-90 g mazăre
✅ 40 g linte roșie uscată
✅ 20 g ciocolată neagră (85% cacao) + 1 pară mica
✅ 15 g semințe de chia
✅ 80-90 gr pulpa de avocado
✅ 80 gr zmeură
✅ 130 gr paste integrale fierte

📌 Recomandarea pentru adulți (care nu au o boală digestivă particulară) este de aproximativ 25–35 g fibre pe zi, însă majoritatea oamenilor consumă mult mai puțin. Și cm multă lume mă întreabă ce ar putea face pentru a preveni apariția cancerului, acest aspect este unul de luat în seamă.

Fibrele contribuie la sănătatea microbiotei intestinale, la controlul glicemiei, la reducerea colesterolului și la menținerea sațietății. Și dacă vă uitați, eu zic că sunt și gustoaase ideile 😁

💡 Dacă nu consumi multe fibre în prezent, crește aportul treptat și asigură-te că bei suficiente lichide.

Dr Irina Mateieș
PS - poza facută cu AI

01/06/2026

📣📣📣Intervenția dietetică a îmbunătățit supraviețuirea pacienților cu cancer hepatic

❗Dietary intervention reshapes gut microbiota and lipid metabolism to enhance anti-tumor immunity and prognosis in hepatocellular carcinoma: a randomized controlled trial (DOI: 10.1186/s12885-025-15325-z)

Nu știu în câte feluri pot să mai spun că un mecanism de acțiune nu este egal cu un rezultat clinic. Primesc foarte des mesaje despre diverse alimente, suplimente sau diete despre care se afirmă că „omoară celulele canceroase”. De cele mai multe ori, argumentul este că într-o eprubetă, într-o cultură celulară sau într-un model animal s-a observat un anumit efect biologic. Dar între faptul că ceva omoară celule tumorale într-o eprubetă și faptul că ajută un pacient să trăiască mai mult există o distanță enormă.

❤️Tocmai de aceea mi-a atras atenția un studiu publicat în ianuarie 2026 în revista BMC Cancer, pentru că autorii nu s-au limitat la a descrie mecanisme biologice interesante. Ei au încercat să vadă dacă o intervenție nutrițională poate produce diferențe reale în supraviețuire la oameni.

❗Înainte să vă povestesc ce au făcut cercetătorii, vreau să subliniez un aspect foarte important.
Intervenția testată a avut mai multe componente. Din acest motiv, nu putem spune cu certitudine care dintre ele a fost responsabilă pentru rezultatele observate. Chiar autorii studiului menționează acest lucru ca limitare. Cu alte cuvinte, nu știm dacă beneficiul a venit din aportul mai mare de fibre, din probiotice, din prebiotice, din modificarea aportului de grăsimi sau din combinația tuturor acestor elemente.

❗Aș fi, prin urmare, foarte prudentă cu afirmațiile de tipul „fibra a prelungit supraviețuirea” sau „probioticele au tratat cancerul”.

Ce putem spune este că intervenția, în ansamblul ei, a fost asociată cu beneficii importante și merită atenția noastră.

❗De asemenea, nu putem extrapola aceste rezultate la toate tipurile de cancer. Studiul a inclus exclusiv pacienți cu carcinom hepatocelular (HCC), cea mai frecventă formă de cancer hepatic.

❤️Ce a presupus studiul?

Au fost incluși 100 de pacienți (vârsta medie 63 de ani) cu carcinom hepatocelular.
Pe parcursul studiului, participanții au primit tratamente oncologice precum:

• chemoembolizare transarterială (TACE) – 58%
• sorafenib – 28%
• lenvatinib – 23%
• fără tratament oncologic activ – 11%

Pacienții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri:

📌 grupul experimental (50 pacienți), care a primit intervenția nutrițională plus îngrijirea obișnuită;
📌grupul de control (50 pacienți), care a primit doar îngrijirea obișnuită.

❗ În ce a constat intervenția nutrițională?

Intervenția a fost una structurată și a inclus simultan mai multe componente:

✅ Dietă orientată spre calitate nutrițională

* minimum 30 g fibre pe zi;
* accent pe legume, fructe, cereale integrale și alte surse de fibre;
* consum crescut de grăsimi nesaturate (de exemplu ulei de măsline și nuci);
* aport bun de proteine;
* limitarea cărnii roșii și ultra-procesate;
* limitarea zahărului rafinat.

✅ Probiotice administrate zilnic

Suplimentul conținea: Bifidobacterium longum, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus rhamnosus

✅ Fibre prebiotice administrate zilnic

10 grame de fibre prebiotice: inulină + fructooligozaharide (FOS)

❗Ce au urmărit cercetătorii?

Obiectivele principale au fost:

📌 supraviețuirea fără progresia bolii (PFS – progression-free survival);
📌supraviețuirea globală (OS – overall survival).

Pentru alte obiective, au analizat și:

📌 modificările microbiotei intestinale;
📌 profilul lipidic;
📌 parametrii imunologici;
📌 calitatea vieții.

❗ Ce au găsit?

După o perioadă mediană de urmărire de 12 luni:

📈 Supraviețuirea fără progresia bolii (PFS)

* 9,4 luni în grupul intervenției
* 7,3 luni în grupul control

📈 Supraviețuirea globală (OS)

* 27,7 luni în grupul intervenției
* 22,6 luni în grupul control

În plus, pacienții din grupul intervenției au prezentat:

* o diversitate mai mare a microbiotei intestinale;
* scăderea colesterolului și trigliceridelor;
* un profil imunologic mai favorabil, cu creșterea limfocitelor CD8+ și NK (natural killer) și reducerea limfocitelor T reglatoare ;
* scoruri mai bune ale calității vieții.

❗ Un aspect care mi se pare extrem de important

Intervenția a fost bine tolerată. Nu au fost raportate efecte adverse severe. Au existat doar simptome digestive ușoare la un număr mic de participanți din ambele grupuri.

❗De ce ne pasă de acest studiu?

Numărul studiilor clinice de bună calitate care au analizat impactul intervențiilor nutriționale asupra supraviețuirii pacienților cu cancer este surprinzător de mic.

Majoritatea studiilor solide care arată beneficii asupra supraviețuirii sunt concentrate pe prevenirea și tratarea malnutriției și pe menținerea masei musculare.

În schimb, studiile care investighează modele alimentare, nutrienți sau suplimente și care au ca obiective principale overall survival sau progression-free survival sunt foarte rare.

De aceea, acest studiu este interesant. Nu pentru că demonstrează că un anumit aliment „omoară cancerul”. Nu pentru că identifică un nutrient miraculos.
Ci pentru că testează o intervenție complexă, fezabilă în practică, și urmărește rezultate care contează cu adevărat pentru pacienți.

Intervenția nu pare deosebit de dificil de implementat la pacienții cu status de performanță bun (în acest studiu, pacienții incluși aveau ECOG 0-2).

Iar rezultatele oferă încă un motiv să insistăm, acolo unde este posibil, pe calitatea dietei: mai multe plante, mai multe fibre, mai puține alimente ultraprocesate și o atenție reală acordată nutriției ca parte a îngrijirii oncologice.

Nu știm exact care componentă a produs beneficiul.
Dar știm că, în acest studiu, intervenția în ansamblul ei a fost asociată cu rezultate mai bune decât îngrijirea obișnuită.

Dr Irina Mateieș

PS - Vi se par interesante postările de acest tip, cu explicații mai lungi? Sau preferați postări mult mai scurte?

30/05/2026

Mi-a facut placere sa fiu alaturi de niste tineri faini care au organizat

27/05/2026

Astazi voi fi alaturi de prieteni, colegi, fosti pacienti - pentru a discuta impreuna despre viata in timpul tratamentului si d**a tratament!

🎗 La Busola Medicală - Dialoguri despre Sănătate V: Traseul Medical în cancerul colorectal ne dorim să aducem în fața voastră specialiști care privesc pacientul dincolo de diagnostic și care înțeleg cât de important este sprijinul complet în timpul tratamentului oncologic.

Ne bucurăm să o avem alături de noi pe Dr. Irina Mateieș, medic primar de medicină de familie și nutriționist specializat în nutriție oncologică, domeniu în care activează din anul 2014.

În cadrul clinicii Amethyst Radiotherapy Center din Cluj, Dr. Irina Mateieș ajută pacienții oncologici să gestioneze provocările legate de alimentație, atât cele cauzate de boală, cât și efectele secundare ale tratamentelor.

Pentru că la această ediție vorbim despre cancerul colorectal, nutriția are un rol esențial — de la prevenție și stil de viață, până la susținerea organismului în timpul tratamentului și recuperării.

Vom discuta deschis despre alimentație corectă, despre miturile care circulă frecvent în oncologie și despre cm putem face alegeri mai bune pentru sănătatea noastră, bazându-ne pe informații clare și validate medical. 💙

📍 27 mai | Ora 18:30
📍 Pavilionul Tinerilor
🎟 Intrarea gratuită

Schimbările mici și informația corectă pot face o diferență uriașă. Vă așteptăm alături de noi!

Parteneri: HHS Farmacia Oncologică, Acibadem Servicii Medicale
Parteneri ediția V: Clinica Digenio - Centrul de Excelență în Afecțiuni Digestive - Dr. Tanțău , Spitalul MedLife Humanitas, Amethyst Radiotherapy Center, SCJU, UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

Mulțumiri speciale:
Pavilionul Tinerilor – Pavilionul Tinerilor - Centrul de Cultură Urbanăul de Cultură Urbană, Primăria Cluj-Napoca, Up Ciptronic, Asociatia Oameni Buni - Unitate Protejata, Ambulanta Clarox San, 6pozebune, Livia Boldor Floral Studio, Florăria Maison Muju.

26/05/2026

❗❗❗Mai are rost să te lași de fumat după ce ai fost diagnosticat cu cancer? Mai ales dacă boala este deja într-un stadiu avansat?

Sincer, dacă m-ați fi întrebat acum ceva ani, aș fi fost tentată să zic - nu prea. Însă datele din studii se adună și ne arată altceva. Chiar azi am dat peste un studiu care ne ajută să avem perspectiva corectă și cred că mesajul merită discutat mult mai mult.

📚 Studiul:
Smoking Cessation and Mortality Risk in Cancer Survivorship: Real-World Data From a National Cancer Institute–Designated Cancer Center
DOI: 10.6004/jnccn.2025.7059

Autorii au avut o întrebare extrem de importantă:
➡️ Dacă un pacient se lasă de fumat după diagnosticul de cancer, mai există un beneficiu real asupra supraviețuirii?

Și nu vorbim despre teorii sau presupuneri, ci despre date din viața reală.
Au fost incluși 13.282 de pacienți diagnosticați cu cancer, evaluați într-un centru oncologic desemnat de National Cancer Institute. La prima vizită oncologică, medicii au făcut un efort activ pentru a identifica:
* cine nu a fumat niciodată,
* cine a fost fumător în trecut,
* cine continua să fumeze în momentul diagnosticului.

Mai mult decât atât, pacienții fumători au primit sprijin concret pentru renunțarea la fumat, într-un moment care era deja extrem de dificil emoțional. Gândiți-vă puțin ce înseamnă asta: omul tocmai află că are cancer, trebuie să proceseze investigații, tratamente, frici, schimbări majore de viață — iar în același timp încearcă să renunțe și la dependența de nicotină.

Cercetătorii au urmărit apoi două lucruri:
✔️ cine reușea să se lase de fumat în primele 6 luni
✔️ care era supraviețuirea globală la 2 ani

Rezultatele au fost foarte interesante.
Nu este surprinzător faptul că persoanele care fumau sau care fumaseră aveau un risc mai mare de mortalitate comparativ cu cei care nu fumaseră niciodată.
Partea cea mai importantă a studiului este alta.❗

Dintre pacienții care fumau în momentul diagnosticului, doar aproximativ 22% au reușit să renunțe la fumat în primele 6 luni. Asta înseamnă cam 1 din 5 persoane, în ciuda tuturor intervențiilor și eforturilor făcute.
Și sincer, acest lucru nu mă surprinde deloc. Renunțarea la fumat este dificilă. Nicotina produce dependență reală, iar diagnosticul de cancer vine deja cu un nivel uriaș de stres psihologic.

❗Însă ceea ce contează enorm este următorul lucru:

➡️ Pacienții care au reușit să se lase de fumat au avut o reducere semnificativă a mortalității comparativ cu cei care au continuat să fumeze.

Și aici este partea care mi s-a părut poate cea mai impresionantă:
beneficiul s-a observat inclusiv la pacienții cu cancer în stadiul III și IV.

Cu alte cuvinte, chiar și atunci când boala este avansată, oprirea fumatului poate influența supraviețuirea.

Mi se pare un mesaj extraordinar de important, pentru că există ideea că „acum e prea târziu” sau că „oricum răul este deja făcut”. Acest studiu sugerează exact contrariul.

Sigur, ideal ar fi să nu ne apucăm niciodată de fumat. Dar dacă cineva fumează acum, merită să facă toate eforturile posibile pentru a renunța. Nu pentru că este ușor. Ci pentru că poate aduce beneficii reale.

Și mai cred că este important să spunem ceva foarte clar:
❗ Dacă nu ai reușit să te lași din prima, asta nu înseamnă că nu vei reuți niciodată.

Foarte mulți oameni au nevoie de mai multe încercări până reușesc definitiv. De aceea, recomand:
✔️ sprijin psihologic/consiliere specializată pentru renunțarea la fumat/terapie comportamentală
✔️ tratament medicamentos atunci când este indicat
✔️ multă răbdare

Pentru că dependența de nicotină nu este o problemă de „voință slabă”. Este o dependență reală, iar renunțarea este un proces.

Deci acest studiu ne arată ceva extrem de valoros: chiar și după diagnosticul de cancer, chiar și în stadii avansate, renunțarea la fumat poate face diferența.

Dr Irina Mateieș

23/05/2026

💜💜💜 Luni, dis de dimineata, voi avea un atelier pre-congres, dedicat profesionistilor in domeniul sanatatii, creditat EMC/EMCD - unde voi discuta despre cm ne putem forma un algoritm de gandire in nutritia oncologica, in functie de pacientul din fata noastra.

📢𝐏𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐄𝐌𝐂𝐃 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚𝐭𝐞!
Participă la evenimentele SSN și acumulezi credite de educație medicală continuă

📍𝐖𝐞𝐛𝐢𝐧𝐚𝐫𝐮𝐥 de Oncologie și Nutrigenetică – 25 mai 2026 -
𝟓 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐄𝐌𝐂𝐃
📍Al 2-lea 𝐂𝐨𝐧𝐠𝐫𝐞𝐬 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐒𝐍 - 26–28 mai 2026 – 𝟏𝟎 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐄𝐌𝐂𝐃 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝟑 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐞
Evenimente de înalt nivel științific, dedicate nutriției clinice, nutriției personalizate, nutrigeneticii și medicinei preventive, susținute de profesioniști din țară și străinatate.

🎯 Înscrie-te aici: https://platforma.srsn.ro/congress2026LP_audience.php

20/05/2026

🟢Neînțelegerea bolii duce la confuzie și teorii conspiraționiste

Chiar dacă este un subiect complicat și l-am mai discutat, consider că unele concepte sunt esențiale și ar trebui avute în vedere, chiar dacă sunt mai tehnice.

🟢Neînțelegerea evoluției naturale a cancerului și Biasul de Supraviețuire

🟢Unele tipuri de cancer evoluează foarte diferit de la o persoană la alta - au o evoluție naturală extrem de variabilă.
Ce înseamnă ⚡evoluția naturală a bolii⚡? Este modul în care boala progresează în timp, dacă nu este aplicat niciun tratament.
Pentru cancer, evoluția depinde de mai mulți factori: tipul de cancer, localizarea, stadiul și alte caracteristici specifice. De-a lungul timpului, medicii au reușit să stabilească un indicator numit ⚡supraviețuire mediană⚡, care oferă o estimare statistică a duratei de viață pentru grupuri de pacienți cu aceeași boală.

🟢Ce este supraviețuirea mediană?
Este perioada de timp de la diagnostic sau de la începerea tratamentului la care jumătate dintre pacienți sunt încă în viață. Cu alte cuvinte, 50% dintre pacienți vor trăi mai mult decât această perioadă, iar 50% mai puțin.
Aceste estimări sunt utile pentru statistici și pentru stabilirea tratamentelor, dar NU pot prezice exact cât va trăi un anumit pacient. La nivel individual, dacă un tratament are o rată de succes de 99%, totuși, un pacient poate face parte din acel 1% care nu beneficiază de rezultat pozitiv – și invers.

🟢Există un studiu din 1962 care a analizat supraviețuirea femeilor cu cancer de sân netratat la Spitalul Middlesex din Anglia, între anii 1805 și 1933. Acesta a raportat o supraviețuire mediană de 2,7 ani, dar a remarcat că unele paciente au trăit chiar și 15 ani.

🟢La ce ne ajută un studiu de la 1800?
De multe ori, când auzim despre „vindecări miraculoase”, trebuie să ținem cont că prognosticul inițial poate să fi fost prea pesimist și să nu fi luat întotdeauna în calcul variabilitatea naturală a bolii. De exemplu, există pacienți cu cancer de colon sau de sân care au supraviețuit mulți, mulți ani și au o calitate bună a vieții, contrar așteptărilor inițiale.
🟢Acest aspect poate să contribuie la motivele pentru care unii pacienții ajung să creadă sincer că anumite terapii alternative pe care le-au folosit au funcționat, pentru că ei trăiesc dincolo de supraviețuirea mediană.
🟢De asemenea, atunci când auzim mărturii despre vindecări sau supraviețuiri miraculoase atribuite utilizării unor terapii alternative – trebuie să ținem cont și de faptul că aceste mărturii sunt afectate de un lucru numit ⚡bias de supraviețuire sau biasul supraviețuitorului⚡.

🟢Ce este biasul supraviețuitorului?
Este o eroare logică care apare atunci când se analizează doar cazurile de succes, ignorându-le pe cele care au eșuat. Aceasta poate duce la concluzii false, deoarece nu vedem tabloul complet.
🟢Cum se aplică biasul supraviețuitorului în oncologie?
Mulți oameni care susțin tratamente alternative spun: „Dieta X sau terapia Y m-a vindecat”. Problema este că nu vedem cazurile celor care au urmat aceleași tratamente alternative și nu au supraviețuit.
Pacienții decedați nu pot da interviuri și nu devin influenceri. Astfel, cădem în capcana de a vedea doar poveștile celor care au supraviețuit, fără să avem o imagine reală asupra eficienței tratamentelor alternative.
Exemplu de astfel de povești - Kim Tinkham a fost o femeie care a refuzat tratamentul demonstrat științific pentru uncancer de san și a optat pentru unele idei complet invalide de tipul aciditate/alcalinitate. Cativa ani s-a simțit foarte bine. În perioada respectivă a apăut adesea la televizor, inclusiv la showul lui Oprah Winfrey, in perioada de maximă audiență a lui Oprah. Cât timp femeia s-a simțit bine toată lumea i-a luat interviu, când a început să se simtă rău și apoi după deces, nimeni din media nu a mai raportat.

🟢De ce este importantă cercetarea științifică?
Pentru a stabili dacă un tratament funcționează cu adevărat, avem nevoie de studii realizate corect, care să ia în calcul totalul pacienților, și pe cei care nu au supraviețuit, nu doar cazurile fericite. Doar așa putem afla dacă rata de succes a unui tratament este mai mare decât efectul placebo sau pur și simplu o coincidență statistică.
Nu putem ști nimic realmente util doar ascultând/citind ce povestește un ok despre el și boala lui. Uneori nici dacă chiar avem acces la dosarul medical real, cu absolut toate datele/analizele, se poate să nu putem extrapola foarte multe de la 1 singur caz.

🟢Din păcate, o poveste personală oferă emoție, speranță, certitudine, în vreme ce grafice și article științifice plictisesc și par impenetrabile și reci. Sunt de acord că trebuie să facem comunicarea științifică mai bună.

❗❗❗În concluzie: nu orice poveste de succes este o dovadă. De aceea, este esențial să ne bazăm pe cercetare solidă, nu pe impresii personale.❗❗❗

Dr Irina Mateieș

17/05/2026

💵💵💵 Banii contează

✏️Comentariile pe care le-am primit la postarea mea anterioară despre ivermectină m-au alarmat. Și m-au făcut să mă gândesc la ce probleme grave avem în țara noastră, daca sunt oameni care pot să scrie așa niște enormități, cu atâta convingere. Și așa m-am gândit că poate ajută, chiar intr-o minimă măsură, dacă încer să subliez unde ar trebui să ne folosim mai bine energia. Sincer, am foarte multe gânduri în cap legat generate de postare cu ivermectina și răspunsul la ea - și nu știu dacă o să reușesc să mă fac înțeleasă.
✏️Cancerul nu este o singură boală. Sunt sute de boli diferite, cu mecanisme diferite, cu evoluții diferite și cu tratamente diferite. Stilul de viață și alimentația pentru prevenție și tratament contează, da. Dar contează și unde trăiești. Cât câștigi. Câtă educație ai. Dacă ai acces la un medic. Dacă poți ajunge la un consult fără să aștepți luni întregi. Dacă ai bani de transport.

✏️Există diferențe clare între oameni și grupuri de oameni în ceea ce privește riscul de cancer, mortalitatea, accesul la screening, tratament și supraviețuire.

💵Și da, banii contează enorm.

Dar nu în felul conspiraționist în care circulă poveștile pe internet.

💵Văd foarte des comentarii de genul:
„Medicii primesc bani să prescrie chimioterapie.”
Sau:
„Există tratamente miraculoase și ieftine care vindecă cancerul, dar sunt ascunse.”

Ce mă neliniștește nu este doar afirmația în sine, ci cât de puțin se cunosc lucruri foarte simple despre cm funcționează sistemul medical.

Un medic care lucrează într-un spital de stat din România primește același salariu indiferent ce tratament prescrie. Nu primește bonus pentru chimioterapie.

Mai mult, multe chimioterapice sunt vechi și relativ ieftine. De exemplu, cisplatinul — unul dintre cele mai folosite chimioterapice — costă aproximativ 30 de lei un flacon. Sigur, există terapii extrem de scumpe. Dar acestea sunt, de cele mai multe ori, imunoterapii sau terapii țintite, dezvoltate recent.

❗În dorința de a găsi o explicație ușoară pentru o problemă extrem de dureroasă, apare o poveste simplă:
„Există un tratament miraculos și ieftin, dar ni se ascunde.”

Doar că lumea uită să se întrebe ceva esențial: cm se face că și medicii, și familiile lor, și prietenii lor fac cancer?
❗Și unde sunt dovezile că „cei din sistem” se vindecă miraculos cu tratamente secrete?

Problema este că aceste povești false consumă energia publică în direcția greșită.

Nu, soluția nu este să cerem „deparazitări la 3 luni”, cm îmi scria cineva în comentarii.

Ar trebui să cerem:

* mai multe cabinete și clinici în zone unde accesul la medic este foarte dificil;
* mai mulți medici acolo unde numărul de pacienți face imposibilă o consultație decentă;
* registru național de cancer bine puse la punct;
* studii serioase care să urmărească diferențele reale dintre regiuni și dintre categorii sociale, ca să știm ce și unde avem de îmbunătățit;
* programe de screening funcționale;
* acces mai bun la nutriție și la servicii medicale de calitate.

💵Pentru că oamenii au dreptate când simt că este și despre bani.
Dar nu este despre „medicamente miraculoase ascunse de oameni răi”.
💵Este despre subfinanțare.
💵Despre inegalități.
💵Despre lipsă de infrastructură.
💵Despre lipsa personalului medical.
💵Despre prevenție insuficientă.
💵Despre oameni care ajung prea târziu la diagnostic.

Și, din păcate, soluția nu este nici simplă și nici unică.
Problemele reale se rezolvă greu, pas cu pas. Iar primul pas este identificarea corectă a problemei.

Ar trebui să fie mai bună situația din spitalele din România? Da.
Este și o problemă de bani? Absolut.
Dar nu numai de bani.

Este nevoie și de oameni serioși, care înțeleg domeniul despre care vorbesc, nu doar de discursuri grandioase fără detalii și fără dovezi. Oricât ar fi de atrăgătoare ideea, soluția nu o să fie ceva ce poți zice într-un filmuleț de 30 de secunde pe Insta/TikTok etc.

Avem nevoie de mai multe studii, nu de mai puține.
Nu cereți ivermectină pentru cancer.
Cereți politici publice mai bune.
Cereți acces mai bun la îngrijire medicală de calitate, nu să se dea pseuoștiintă la toată lumea.

Sigur că este nevoie de mai mulți bani.
Dar trebuie să știi și ce să faci cu ei, pentru ca situația din sistemul de sănătate să devină mai bună. Și pentru asta este nevoie de structură, nu de vibes and feelings!

Dr Irina Mateieș - gânduri amestecate de duminică

15/05/2026

Tocmai am ajuns la 20.000 de urmăritori! Vă mulțumesc pentru susținerea continuă. Sper să vă pot fi de folos în continuare cu informații practice dar bazate pe.dovezi! 🙏🤗🎉

14/05/2026

💊Ivermectina ca tratament pentru cancer

Astăzi, într-una dintre revistele medicale la care sunt abonată, mi-a apărut un articol foarte bun: „The Ivermectin Paradox in Oncology: When a Grain of Science Becomes a ‘Miracle Cure’ Myth” scris de Arturo Loaiza-Bonilla MD.

💊Și m-am gândit că merită să readuc și eu acest subiect în discuție, pentru că încă primesc întrebări despre ivermectină și cancer. Inclusiv întrebări de tipul:
„Dar oare nu merită încercată totuși?”

💊Și sincer… este o întrebare corectă.

Nu pentru că ivermectina ar fi un tratament pentru cancer (nu este), ci pentru că contextul oncologic face ca această întrebare să apară inevitabil:
oncologia este grea, rezultatele pot fi incerte, iar internetul este plin de explicații simple și promisiuni ferme, în timp ce medicina reală vine cu nuanțe, probabilități și multă răbdare.

🎥Vă reamintesc că am făcut și un material video despre acest subiect — îl voi pune în primul comentariu. 🔗

💊Un lucru important: Ivermectina nu a apărut ca o „poveste de pe internet”.

Este un medicament antiparazitar foarte important, iar descoperirile care au dus la dezvoltarea terapiei cu ivermectină pentru bolile parazitare au fost recompensate cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2015.
Am primit comentarii de genul:
„Păi dacă a luat Nobel, sigur face mai mult decât să omoare paraziți.”
Sincer, nu înțeleg logica aceasta. Există medicamente oncologice reale, cu efecte demonstrate clinic, dezvoltate pe baza unor descoperiri excepționale care si ele au primit premiul Nobel — și nu văd același entuziasm în jurul lor.

💊Faptul că un medicament este valoros într-un domeniu NU înseamnă automat că funcționează pentru orice altceva.

💊Da, este adevărat că ivermectina are efecte asupra celulelor canceroase în laborator. Aici apare acel „grăunte de adevăr” care apoi explodează online în:

* „omoară cancerul”,
* „elimină celulele stem canceroase”,
* „vindecă tumori”.

❗️❗️❗️Dar promisiunea preclinică este începutul întrebării, nu finalul ei.

Una dintre cele mai importante probleme este diferența uriașă dintre:
👉 ce se întâmplă într-o eprubeta 🧫
și
👉 ce se poate obține în siguranță în corpul uman 👩‍⚕️

În multe studii de laborator, ivermectina afectează celulele canceroase la concentrații de 50–100 de ori mai mari decât cele care pot fi atinse în siguranță la oameni.

Articolul folosea o analogie foarte bună: E ca și cm ai descoperi că 25 de lingurițe de sare omoară bacteriile într-o cană de supă. Problema este că nu poți pune aceeași cantitate într-o supă reală fără să fie supa rea pentru persoana care o consumă.

Exact aceasta este problema ivermectinei în cancer: nu poți transforma direct un efect din laborator într-un tratament uman fără să plătești un preț de toxicitate.

💊Și mai este ceva foarte important: „Sigur pentru tratamentul paraziților” NU înseamnă automat „sigur pentru tratamentul cancerului cancer”.

Ivermectina este considerată sigură la dozele antiparazitare aprobate, administrate ocazional. Însă multe dintre protocoalele promovate online pentru cancer presupun doze mari, administrate zilnic, perioade lungi și combinații fără studii solide de siguranță.

Iar aici apar riscuri reale:

* confuzie,
* tulburări neurologice,
* convulsii,
* comă.

Și nu vorbim doar teoretic.

În 2025 a fost publicat un caz sever de toxicitate la un pacient pediatric oncologic, după administrarea ivermectinei de catre parintii pacientului pe baza informațiilor găsite online.

Un alt paragraf din articol mi s-a părut extrem de important și vreau să îl las aproape exact cm a fost formulat:

“Povestea ivermectină-cancer se răspândește din motive care au prea puțin de-a face cu farmacologia. Mai degrabă, este alimentată de oboseala produsă de complexitate, deoarece oncologia modernă este sofisticată și personalizată, dar în același timp copleșitoare. Astfel, ideea existenței unui singur medicament care să fie „răspunsul” la tot, oferă un sentiment de ușurare emoțională și impresia că avem situația sub control.”

Cred că această idee explică foarte bine de ce astfel de teorii neadevarate devin atât de populare. Când totul pare complicat, greu și incert, ideea unui singur medicament „ascuns”, simplu și accesibil oferă un sentiment de control și speranță.

Dar speranța trebuie construită pe dovezi reale.

Iar în acest moment:
👉 NU există dovezi clinice credibile că ivermectina este un tratament curativ pentru cancer.

Există cercetări în desfășurare.
Există întrebări științifice legitime.
Dar între „interesant în laborator” și „funcționează la pacienți” este o distanță enormă.

Și tocmai această distanță este partea pe care internetul o sare cel mai des.
Dr Irina Mateies
PS Poza e facuta cu AI.