Psiho Care Clinic

Psiho Care Clinic 𝐌𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞. 𝐌𝐚𝐢 𝐮𝐬̦𝐨𝐫. 𝐈̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐫𝐞𝐮. Psihiatrie • Psihologie • Prevenție
Spațiu de suport & Educație
Focșani | CAS & Privat

29/08/2026

Se pare că din vara asta am păstrat câte o căpșună. 🍓

Nu într-un borcan, ci pe pânză. Și fiecare a ieșit altfel.

Ieri, la ultimul RespirArt al verii, am pictat, am povestit, ne-am mai uitat și la vecinul de șevalet, am mai schimbat o culoare, am mai adăugat o umbră… și două ore au trecut fără să ne dăm prea bine seama când.

Poate că tocmai asta îmi place la întâlnirile RespirArt.

Pentru puțin timp, nu trebuie să rezolvăm nimic. Nu trebuie să fim eficienți și nici să ne iasă totul perfect.

Avem în față o pânză, câteva culori și timp.

Iar de data aceasta am plecat acasă și cu o bucățică de vară. 🍓

Ne revedem la toamnă. 🎨💙

Uneori, cea mai frumoasă întâlnire este cea cu tine însuți.

„Dacă evit lucrurile care mă sperie, problema dispare?”Dacă un loc, o situație sau o activitate ne provoacă anxietate, e...
28/08/2026

„Dacă evit lucrurile care mă sperie, problema dispare?”

Dacă un loc, o situație sau o activitate ne provoacă anxietate, evitarea pare cea mai simplă soluție.

Nu merg. Nu încerc. Plec. Renunț.

Și, într-adevăr, pe moment anxietatea scade.

Tocmai aici este capcana.

Creierul poate învăța: „Am scăpat pentru că am evitat. Deci situația chiar era periculoasă.”

Data viitoare, frica poate apărea din nou, iar evitarea devine și mai tentantă. În timp, putem începe să renunțăm la tot mai multe lucruri: anumite drumuri, locuri aglomerate, călătorii, întâlniri, activități sau situații în care ne temem că nu vom putea pleca repede.

De aceea, în multe tulburări de anxietate, tratamentul nu urmărește să eliminăm orice urmă de teamă înainte de a face lucrurile importante pentru noi. În psihoterapie, expunerea se poate face treptat, planificat și adaptat persoanei, astfel încât creierul să poată învăța un răspuns diferit.

Scopul nu este să te forțezi.

Scopul este ca frica să nu decidă, puțin câte puțin, cât de mare mai poate fi viața ta.

Nu trebuie să aștepți să dispară frica pentru a începe să-ți recâștigi libertatea.

„Cum îmi dau seama dacă este o obsesie?”Un gând nedorit poate apărea în mintea oricui.În tulburarea obsesiv-compulsivă, ...
26/08/2026

„Cum îmi dau seama dacă este o obsesie?”

Un gând nedorit poate apărea în mintea oricui.

În tulburarea obsesiv-compulsivă, însă, anumite gânduri, imagini sau impulsuri apar repetitiv, sunt greu de controlat și produc anxietate sau disconfort important.

Pot fi gânduri despre contaminare, teama că ai putea face rău cuiva, îndoieli repetate – „Am încuiat ușa?”, „Am făcut ceva greșit?” – sau chiar gânduri care contrazic profund valorile persoanei.

Tocmai acest lucru le poate face atât de înspăimântătoare.

Persoana poate încerca să le neutralizeze prin verificări, ritualuri, evitări, repetarea unor acțiuni sau căutarea constantă de reasigurări. Pe moment, anxietatea scade. Apoi ciclul începe din nou.

Este important de reținut:

Prezența unui gând nu înseamnă că îți dorești să se întâmple.
Un gând nu este o intenție și nu spune cine ești.

Dacă astfel de gânduri și comportamente ocupă mult timp, provoacă suferință sau interferează cu viața de zi cu zi, merită discutate cu un specialist.

Nu trebuie să demonstrezi că gândul este fals.
Poți învăța să nu-i mai dai putere.

„Mi-am lăsat copilul în tabără și nu mă pot liniști.”Copilul a plecat în tabără. Știi că este supravegheat, ai verificat...
24/08/2026

„Mi-am lăsat copilul în tabără și nu mă pot liniști.”

Copilul a plecat în tabără. Știi că este supravegheat, ai verificat toate detaliile și, cu toate acestea, mintea începe:

„Dacă pățește ceva?”
„Dacă are nevoie de mine?”
„Dacă nu mă sună pentru că s-a întâmplat ceva?”

Grija pentru copil este firească. Dar există o diferență între grijă și anxietatea care ne ține permanent în alertă.

Când anxietatea crește, creierul încearcă să reducă incertitudinea. De aici pot apărea verificările repetate, mesajele și telefoanele frecvente sau nevoia permanentă de reasigurare. Pentru câteva minute ne liniștim, apoi apare o altă întrebare.

Iar ceea ce facem din dorința de a ne proteja copilul poate ajunge, fără să vrem, să îi transmită și lui că lumea este mai periculoasă decât este în realitate.

A-i permite să plece, să experimenteze și să se descurce treptat fără noi face parte din dezvoltarea autonomiei.

Grija poate rămâne.
Frica nu trebuie să preia controlul.

Dacă ai putea păstra un singur lucru din vara asta, ce ai alege? 🍓Poate o vacanță.O seară care s-a terminat prea repede....
23/08/2026

Dacă ai putea păstra un singur lucru din vara asta, ce ai alege? 🍓

Poate o vacanță.
O seară care s-a terminat prea repede.
Un loc în care ai vrea să te întorci.
Un om.
Sau pur și simplu felul în care te-ai simțit într-o zi în care nu te grăbea nimeni.

Vara se apropie de sfârșit, dar nu trebuie să lăsăm să treacă totul odată cu ea.

Pe 28 august, la ultimul atelier RespirArt al verii, mai păstrăm puțin din ea în culoare. De data aceasta pictăm o căpșună – veselă, intensă și plină de vară. 🍓🎨

Două ore în care lăsăm deoparte ritmul obișnuit și ne întoarcem la ceva simplu: culoare, pensulă și bucuria de a crea.

Nu trebuie să știi să pictezi.
Trebuie doar să îți dai voie să fii acolo.

Pentru că, la RespirArt, nu contează doar tabloul cu care pleci acasă.
Contează și timpul pe care ți l-ai oferit până la el.

🍓 Ultimul RespirArt al verii
🗓 28 august 2026
🕔 17:00–19:00
📍 Psiho Care Clinic
👩‍🎨 Coordonator: Ilustrator Cristina Diana Enache
💳 100 lei | toate materialele incluse
🖼 Pleci acasă cu propriul tablou.

📞 Înscrieri: 0723 209 236

Uneori, cea mai frumoasă întâlnire este cea cu tine însuți. 💙

„Este normal să am emoții înainte de examen?”Da. Emoțiile înaintea unui examen sunt firești și, într-o anumită măsură, c...
21/08/2026

„Este normal să am emoții înainte de examen?”

Da. Emoțiile înaintea unui examen sunt firești și, într-o anumită măsură, chiar ne pot ajuta.

Când urmează o situație importantă, organismul intră într-o stare de activare: crește atenția, suntem mai vigilenți și ne mobilizăm pentru ceea ce avem de făcut.

De aceea, scopul nu este să intrăm în sala de examen fără nicio emoție.

Problema apare atunci când anxietatea devine atât de intensă încât începe să interfereze cu ceea ce știm și cu ceea ce putem face.

Pot apărea:

– senzația că „s-a golit mintea”;
– dificultăți de concentrare;
– palpitații, tremur, transpirație;
– greață sau disconfort abdominal;
– gânduri precum „sigur voi eșua” sau „nu-mi voi aminti nimic”;
– dificultăți de somn în zilele dinaintea examenului;
– tendința de a evita învățatul sau chiar examenul.

Este o diferență între „am emoții pentru că examenul contează pentru mine” și „anxietatea este atât de mare încât nu mai pot funcționa așa cm aș vrea.”

Iar când se întâmplă a doua variantă în mod repetat, nu înseamnă că elevul sau studentul „nu este suficient de pregătit” ori „nu rezistă la stres”. Anxietatea de performanță poate fi înțeleasă și gestionată.

Nu trebuie să scapi de toate emoțiile ca să poți performa.
Trebuie să înveți să nu le lași să preia controlul.

De ce repet în minte o conversație zile întregi?„Oare trebuia să spun altceva?”„De ce am răspuns așa?”„Oare ce a înțeles...
19/08/2026

De ce repet în minte o conversație zile întregi?

„Oare trebuia să spun altceva?”
„De ce am răspuns așa?”
„Oare ce a înțeles?”
„Dacă s-a supărat?”
„Poate trebuia să explic mai bine...”

Conversația s-a terminat de mult, dar în mintea noastră continuă.

Revenim la fiecare cuvânt, la tonul celuilalt, la propria reacție și construim variante alternative ale aceleiași situații.

De multe ori, facem asta cu impresia că, dacă analizăm suficient, vom găsi răspunsul care ne va liniști.

Dar există o diferență între a reflecta la ceva și a rumina.

Reflecția ne poate ajuta să înțelegem ce s-a întâmplat, să învățăm ceva și apoi să mergem mai departe.

Ruminația ne întoarce repetat în același loc, fără să ne ofere neapărat o soluție. Iar încercarea de a obține certitudinea — „Am procedat bine?”, „Ce a crezut despre mine?” — poate menține cercul.

Nu putem reface fiecare conversație.
Nu putem controla ce a înțeles sau ce gândește celălalt.
Și nu avem nevoie de o concluzie perfectă pentru fiecare interacțiune.

Unele lucruri pot rămâne suficient de bine.

Nu orice conversație are nevoie de o concluzie perfectă. Unele au nevoie doar să fie lăsate în urmă.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐢̂𝐧 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜?Pentru mulți oameni, problema nu este că nu știu ce au de spus.Știu ...
17/08/2026

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐢̂𝐧 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜?

Pentru mulți oameni, problema nu este că nu știu ce au de spus.

Știu subiectul. S-au pregătit. Poate chiar au repetat de mai multe ori.

Și totuși, când trebuie să vorbească în fața celorlalți, apar alte gânduri:

„Dacă mă blochez?”
„Dacă spun ceva greșit?”
„Dacă observă că am emoții?”
„Dacă mă fac de râs?”

În astfel de momente, teama de a fi evaluat poate deveni mai puternică decât teama de a greși în sine.

Iar corpul reacționează: inima bate mai repede, vocea poate tremura, mâinile transpiră, gândurile par să se încurce.

Apoi apare o altă teamă: „𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐜𝐞𝐢𝐥𝐚𝐥𝐭̦𝐢 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚̆?”

Dar emoțiile nu înseamnă că nu ești pregătit sau că nu ești capabil. De multe ori, apar tocmai pentru că situația este importantă pentru tine și îți pasă de felul în care te vei descurca.

Scopul nu este neapărat să ajungi să vorbești în public fără nicio emoție.

Este să poți vorbi 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨, fără ca teama de evaluare să decidă în locul tău.

𝐍𝐮 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚𝐫𝐚̆ 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐢 𝐯𝐨𝐜𝐞𝐚 𝐚𝐮𝐳𝐢𝐭𝐚̆.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐮 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐞𝐬̦𝐢𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭?Pentru că ceea ce cunoaștem este previzibil. Iar când avem anxie...
14/08/2026

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐮 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐞𝐬̦𝐢𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭?

Pentru că ceea ce cunoaștem este previzibil. Iar când avem anxietate, predictibilitatea poate fi percepută ca siguranță.

De aceea, atunci când o situație ne provoacă teamă, primul impuls poate fi să o evităm.

Nu merg la întâlnire.
Nu mai conduc pe acel drum.
Nu vorbesc în fața celorlalți.
Nu intru în locul în care mi s-a făcut rău.
Amân lucrul care mă sperie.

Și apare ceva important: 𝐢𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐭 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐦, 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐜𝐚𝐝𝐞.

Tocmai această ușurare ne poate face să evităm din nou data viitoare. Mintea învață: „Am scăpat de situație și m-am liniștit. Înseamnă că evitarea m-a protejat.”

Pe termen lung însă, evitarea poate menține frica și poate restrânge treptat lucrurile pe care simțim că le putem face.

De aceea, în anxietate, progresul nu înseamnă să așteptăm până când frica dispare complet.

Înseamnă să învățăm, treptat și în ritmul potrivit, că putem face anumite lucruri 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐞𝐢.

𝐂𝐮𝐫𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐛𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐢𝐢. 𝐈̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐢 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐞𝐚.

Începe cu un pas mic, chiar dacă încă îți este teamă.

Address

Alecu Sihleanu 8A
Focsani
620165

Opening Hours

Monday 08:00 - 17:00
Tuesday 11:00 - 19:00
Wednesday 08:00 - 17:00
Thursday 11:00 - 19:00
Friday 08:00 - 14:00

Telephone

+40723209236

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiho Care Clinic posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psiho Care Clinic:

Shortcuts

Share

Category