AM Nutrition - Nutriție și Dietetică

AM Nutrition - Nutriție și Dietetică NUTRIȚIE CLINICĂ ȘI DIETOTERAPIE

NUTRIȚIE CLINICĂ ȘI DIETOTERAPIE

Servicii complete de evaluare a stării de nutriție, diagnostic nutrițional și consiliere personalizată, destinate pacienților care doresc să îmbunătățească sau să mențină sănătatea printr-o alimentație adecvată. Planurile alimentare sunt adaptate fiecărei persoane, ținând cont de nevoile individuale, condițiile medicale specifice și obiectivele nutriționale.

În c

adrul consultanței, se analizează istoricul medical și stilul de viață al pacientului pentru a crea un regim alimentar personalizat, care să sprijine gestionarea afecțiunilor cronice (diabet, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare, etc.), prevenirea complicațiilor și promovarea unei stări generale de sănătate și bunăstare. Educația nutrițională continuă este un pilon important al abordării noastre, iar prin informații clare și sfaturi aplicabile, pacienții sunt susținuți în procesul de schimbare a obiceiurilor alimentare, învățând cm să adopte un stil de viață sănătos și sustenabil pe termen lung.

🦵 „Mă doare genunchiul. Este bine să urc scările?”Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le auzim de la pa...
27/08/2026

🦵 „Mă doare genunchiul. Este bine să urc scările?”

Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le auzim de la pacienți.

Iar răspunsul nu este întotdeauna simplu.

Mulți observă că durerea apare sau se accentuează atunci când urcă sau coboară scările și ajung să le evite complet, de teamă să nu își agraveze problema.

Dar este aceasta cea mai bună soluție?

De ce doare genunchiul la urcatul sau coborâtul scărilor?

Atunci când urcăm sau coborâm scările, genunchii suportă o solicitare mai mare decât în timpul mersului pe teren drept.

Pentru ca mișcarea să se desfășoare în siguranță, articulația are nevoie de o musculatură puternică și de o bună stabilitate.

Dacă există o afecțiune precum gonartroza, o leziune mai veche sau o musculatură slăbită, este posibil ca această solicitare să provoace durere sau disconfort.

În general, coborârea scărilor este chiar mai solicitantă pentru genunchi decât urcarea acestora.

Înseamnă că trebuie să evităm scările?

Nu neapărat.

În multe situații, evitarea completă a mișcării poate duce, în timp, la slăbirea musculaturii și la reducerea mobilității, ceea ce poate face activitățile zilnice și mai dificile.

Important este ca nivelul de efort să fie adaptat fiecărei persoane și recomandărilor medicului.

Cum poate ajuta recuperarea medicală?

Un program de recuperare bine condus urmărește nu doar reducerea durerii, ci și îmbunătățirea funcției articulației.

Prin exerciții adaptate, kinetoterapia poate contribui la:

✔️ creșterea forței musculare;

✔️ îmbunătățirea stabilității genunchiului;

✔️ creșterea mobilității;

✔️ desfășurarea activităților zilnice cu mai multă încredere și confort.

Ce rol are greutatea corporală?

Fiecare kilogram în plus înseamnă o încărcare suplimentară asupra articulațiilor genunchiului.

Atunci când există exces ponderal, reducerea treptată a greutății, printr-o alimentație echilibrată și un stil de viață activ, poate contribui la diminuarea presiunii exercitate asupra genunchilor și la ameliorarea simptomelor.

💡 De reținut

Scările nu sunt întotdeauna problema.

De multe ori, cauza este modul în care funcționează articulația și musculatura care o susține.

Evaluarea medicală, recuperarea adaptată și, atunci când este necesar, consilierea nutrițională pot contribui împreună la reducerea durerii și la recăpătarea încrederii în mișcare.

📍 Clinica Armbruster
Str. Nicolae Gane nr. 16, Iași (în spatele Casei Studenților)

📞 Programări
☎️ 0232 213 916
📱 0799 077 700

💬 WhatsApp: 0799 077 700

📧 E-mail: [email protected]

La Clinica Armbruster, fiecare pacient beneficiază de o abordare personalizată. Medicul de recuperare, kinetoterapeutul și, atunci când este necesar, dieteticianul colaborează pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite pentru fiecare etapă a recuperării.

🥗 De ce este importantă alimentația în timpul recuperării medicale?Atunci când vorbim despre recuperarea medicală, cei m...
27/08/2026

🥗 De ce este importantă alimentația în timpul recuperării medicale?

Atunci când vorbim despre recuperarea medicală, cei mai mulți oameni se gândesc la exerciții, kinetoterapie sau fizioterapie.

Dar organismul are nevoie și de "materialele de construcție" necesare pentru a susține procesul de refacere.

Alimentația poate susține recuperarea.

O alimentație echilibrată contribuie la funcționarea normală a organismului și poate sprijini procesele naturale implicate în refacerea țesuturilor și menținerea masei musculare.

De exemplu:

🥩 Proteinele contribuie la menținerea masei musculare.

🥛 Calciul și vitamina D sunt importante pentru sănătatea sistemului osos și pentru funcționarea normală a musculaturii.

🥜 Grăsimile sănătoase, provenite din alimente precum peștele, nucile sau semințele, fac parte dintr-o alimentație echilibrată.

🥦 Legumele și fructele aduc vitamine, minerale și fibre, esențiale pentru buna funcționare a organismului.

💧 Hidratarea este la fel de importantă, deoarece participă la numeroase procese fiziologice și contribuie la funcționarea normală a organismului.

Recuperarea nu înseamnă doar mișcare.

Exercițiile sunt esențiale, însă rezultatele sunt influențate și de alimentație, odihnă și respectarea recomandărilor echipei medicale.

De aceea, în cadrul Clinicii Armbruster, pacienții pot beneficia, atunci când este nevoie, și de consiliere nutrițională, astfel încât recuperarea să fie abordată cât mai complet și adaptată fiecărei persoane.

💡 Pe scurt: Recuperarea medicală și alimentația nu sunt două lucruri separate. Împreună pot contribui la susținerea organismului pe parcursul procesului de recuperare.

📍 Clinica Armbruster
Str. Nicolae Gane nr. 16, Iași (în spatele Casei Studenților)

📞 Programări
☎️ 0232 213 916
📱 0799 077 700

💬 WhatsApp: 0799 077 700

📧 E-mail: [email protected]

👩‍⚕️ La Clinica Armbruster, recuperarea este privită în ansamblu. Atunci când este indicat, recomandările de recuperare medicală pot fi completate și de consiliere nutrițională, pentru o abordare adaptată fiecărui pacient.

🦴 După o fractură, recuperarea nu depinde doar de ghips sau de operație.Și organismul are nevoie de "materialele" din ca...
03/08/2026

🦴 După o fractură, recuperarea nu depinde doar de ghips sau de operație.

Și organismul are nevoie de "materialele" din care să se refacă.

Atunci când suferim o fractură, primul lucru la care ne gândim este imobilizarea, intervenția chirurgicală sau recuperarea medicală.

Toate acestea sunt esențiale.

Însă există un aspect despre care se vorbește mai puțin: alimentația.

În perioada de vindecare, organismul desfășoară un proces complex de refacere a osului și a țesuturilor din jur. Pentru ca acest proces să se desfășoare în condiții optime, are nevoie de energie și de nutrienți.

Ce nutrienți sunt importanți?

🥩 Proteinele contribuie la refacerea țesuturilor și la menținerea masei musculare, mai ales în perioadele în care mobilitatea este redusă.

🥛 Calciul este unul dintre mineralele importante pentru sănătatea sistemului osos.

☀️ Vitamina D contribuie la absorbția calciului și la menținerea sănătății oaselor și a musculaturii.

🥜 Magneziul, fosforul, vitamina C și alți micronutrienți participă, la rândul lor, la procesele normale implicate în vindecarea organismului.

Alimentația este suficientă?

În cele mai multe situații, o alimentație echilibrată reprezintă baza.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau administrarea unor suplimente, în funcție de starea de sănătate și de eventualele carențe existente.

De aceea, recomandările trebuie să fie întotdeauna personalizate.

Ce se întâmplă dacă alimentația este neglijată?

Un aport insuficient de energie și nutrienți poate influența negativ capacitatea organismului de a susține procesele normale de vindecare și poate favoriza pierderea masei musculare, mai ales în perioadele de imobilizare.

Din acest motiv, recuperarea înseamnă mai mult decât proceduri și exerciții.

Înseamnă și sprijinirea organismului printr-o alimentație adaptată perioadei prin care trece.

💡 De reținut

După o fractură, recuperarea începe cu tratamentul recomandat de medic și continuă prin fiecare alegere care sprijină organismul să se refacă.

Mișcarea, atunci când este permisă, recuperarea medicală și alimentația echilibrată pot contribui împreună la o recuperare cât mai bună.

📍 Clinica Armbruster
Str. Nicolae Gane nr. 16, Iași (în spatele Casei Studenților)

📞 Programări
☎️ 0232 213 916
📱 0799 077 700

💬 WhatsApp: 0799 077 700

📧 E-mail: [email protected]

La Clinica Armbruster, credem că recuperarea eficientă înseamnă o abordare completă. Atunci când este necesar, medicul, kinetoterapeutul și dieteticianul colaborează pentru ca fiecare pacient să beneficieze de recomandări adaptate nevoilor sale.

💪 Recuperarea nu se face doar prin mișcare. Se construiește și în farfurie.Atunci când începem un program de recuperare ...
30/07/2026

💪 Recuperarea nu se face doar prin mișcare. Se construiește și în farfurie.

Atunci când începem un program de recuperare medicală, ne gândim, de cele mai multe ori, la kinetoterapie, fizioterapie sau alte proceduri recomandate de medic.

Însă există un aspect despre care se vorbește mai puțin și care poate influența modul în care organismul se reface: alimentația.

Mai exact, aportul adecvat de proteine.

De ce sunt importante proteinele?

Proteinele reprezintă principalul „material de construcție” al organismului. Ele contribuie la menținerea și refacerea masei musculare, la repararea țesuturilor și la desfășurarea numeroaselor procese implicate în recuperare.

Atunci când o persoană trece printr-o intervenție chirurgicală, o fractură, o perioadă de imobilizare sau urmează un program de kinetoterapie, necesarul de proteine poate deveni mai important decât în mod obișnuit.

Ce se poate întâmpla dacă aportul de proteine este insuficient?

Un aport proteic insuficient poate favoriza pierderea masei musculare și poate limita capacitatea organismului de a susține procesul de recuperare. În timp, acest lucru poate influența forța musculară, mobilitatea și toleranța la efort.

De aceea, alimentația nu ar trebui privită separat de recuperarea medicală.

În ce alimente găsim proteine?

O alimentație echilibrată poate include surse variate de proteine, precum:

🥚 ouă;

🐟 pește;

🍗 carne slabă;

🥛 lapte, iaurt și brânzeturi;

🫘 leguminoase (fasole, linte, năut);

🥜 nuci și semințe.

Alegerea alimentelor și cantitatea necesară diferă de la o persoană la alta și trebuie adaptate în funcție de vârstă, afecțiuni, nivelul de activitate și obiectivele recuperării.

Unde intervine dieteticianul?

În cadrul unei echipe multidisciplinare, dieteticianul poate evalua alimentația pacientului și poate realiza recomandări personalizate pentru a susține procesul de recuperare.

Scopul nu este doar atingerea unui anumit număr de kilograme sau respectarea unei diete, ci asigurarea nutrienților de care organismul are nevoie pentru a se reface cât mai eficient.

💡 De reținut

Recuperarea nu înseamnă doar exerciții și proceduri.

Mișcarea, alimentația și recomandările personalizate ale specialiștilor pot contribui împreună la obținerea celor mai bune rezultate.

📍 Clinica Armbruster
Str. Nicolae Gane nr. 16, Iași (în spatele Casei Studenților)

📞 Programări
☎️ 0232 213 916
📱 0799 077 700

💬 WhatsApp: 0799 077 700

📧 E-mail: [email protected]

La Clinica Armbruster, credem că recuperarea eficientă înseamnă o abordare completă. Atunci când este necesar, medicul, kinetoterapeutul și dieteticianul colaborează pentru a oferi pacientului un plan adaptat nevoilor sale și pentru a sprijini fiecare etapă a procesului de recuperare.

16/07/2026

Seria Q&A – Răspunsuri la întrebări uzuale

Am diplomă de licență. Pot să lucrez ca dietetician?

Conform Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, deținerea diplomei de licență în Nutriție și Dietetică nu conferă automat dreptul de liberă practică. Pentru a exercita profesia de dietetician este necesară îndeplinirea etapelor prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv promovarea examenului național de dietetician autorizat și obținerea avizului de liberă practică emis de Colegiul Dieteticienilor din România.

📌 În această postare regăsiți informații despre condițiile necesare pentru exercitarea profesiei și pașii care trebuie urmați după finalizarea studiilor de licență.

📖 Pentru informații complete și actualizate, vă recomandăm să consultați documentele oficiale disponibile pe site-ul Colegiului Dieteticienilor din România: www.colegiuldieteticienilor.ro.

DE CE E, DE FAPT, ATÂT DE GREU SĂ MÂNCĂM ”CORECT”?Observ tot mai des ideea asta: ”știm ce avem de făcut, dar nu reușim”....
27/04/2026

DE CE E, DE FAPT, ATÂT DE GREU SĂ MÂNCĂM ”CORECT”?

Observ tot mai des ideea asta: ”știm ce avem de făcut, dar nu reușim”.
Și, de cele mai multe ori, concluzia e simplă și nedreaptă: nu avem voință suficientă.

Realitatea e puțin mai incomodă.
Nu e greu pentru că oamenii sunt ”slabi”.
E greu pentru că mediul în care trăim nu e construit pentru echilibru.

În ziua de astăzi nu mai trăim în lipsă. Trăim în exces. Permanent.
Mâncarea nu mai este doar mâncare. Este pauză. Este recompensă. Este ”am ajuns acasă și în sfârșit pot să respir”.
În contextul ăsta, nu alegem doar ce ne hrănește fizic, ci și ce ne liniștește.

Mai e ceva ce ignorăm des: nu suntem în fiecare zi în aceeași stare.
Suntem obosiți. Stresați. Pe fugă. Iar deciziile bune cer energie.
Exact energia care, de multe ori, lipsește.

Și peste toate astea vine zgomotul din jur.
Prea multe reguli.
Prea multe ”nu ai voie”.
Prea multe extreme.

La un moment dat, oamenii nu mai știu ce e corect și ajung să renunțe complet.

Poate cel mai mare blocaj nu este lipsa de informație, ci ideea că trebuie să facem totul perfect.

Ori ”țin dietă”, ori ”am stricat tot”.
Nu funcționează așa.

O alimentație sănătoasă nu înseamnă perfecțiune.
Înseamnă adaptare. Într-un mediu care, sincer, nu ne ajută deloc.

Și poate că primul pas nu este să cerem mai mult de la noi,
ci să înțelegem mai bine contextul în care încercăm să facem lucrurile ”bine”.

Trecerea de la post la mesele de sărbătoare – unde greșim, de fapt?După o perioadă de post, organismul trece printr-o ad...
10/04/2026

Trecerea de la post la mesele de sărbătoare – unde greșim, de fapt?

După o perioadă de post, organismul trece printr-o adaptare metabolică reală. Nu vorbim doar despre „ce am mâncat”, ci despre cm s-a adaptat digestia la un anumit tip de alimentație: mai bogată în fibre, mai săracă în grăsimi animale și, uneori, mai monotonă.
Iar apoi, brusc, apar mesele de sărbătoare.
Bogate. Dense caloric. Combinate. Emoționale.
Și, de cele mai multe ori, prea mult pentru un sistem digestiv care nu a avut timp să se readapteze.

🔬 Ce se întâmplă, de fapt, în organism?
Conform ghidurilor gastroenterologice și nutriționale:
> secreția de enzime digestive (în special pentru grăsimi și proteine animale) poate fi temporar redusă după perioade de restricție;
> golirea gastrică poate fi mai lentă → apare senzația de greutate, balonare, greață;
> microbiota intestinală este adaptată la un alt tip de substrat (mai multe fibre) → schimbarea bruscă favorizează fermentația și disconfortul.
Nu este „sensibilitate” și nici „intoleranță” apărută peste noapte.
Este fiziologie.

⚠️ Unde apar problemele?
Nu la un aliment în sine.
Ci la combinația dintre cantitate + diversitate + densitate calorică:
> mese foarte bogate, după perioade de aport redus;
> combinații greu digerabile (grăsimi + carne + alcool + desert);
> ritm alimentar haotic (pauze lungi urmate de supraalimentare).

✅ Ce recomandăm, de fapt, noi, specialiștii?
Fără restricții rigide, dar cu logică metabolică:
✔️ Reintroducere progresivă
Nu începem cu „tot deodată”. Prima zi nu trebuie să conțină toate preparatele.
✔️ Porții mici, dar variate
Organismul tolerează mai bine diversitatea în cantități mici decât excesul dintr-un singur tip de aliment.
✔️ Spațierea meselor
Digestia are nevoie de timp. Nu „gustăm continuu” doar pentru că mâncarea este disponibilă.
✔️ Atenție la grăsimi
Cele mai greu tolerate după post. Nu trebuie eliminate, dar nici concentrate într-o singură masă.
✔️ Semnalele corpului > regulile sociale
Senzația de sațietate este un mecanism fiziologic, nu un inconvenient.

🧠 Un aspect important, pe care îl ignorăm des:
Disconfortul de după sărbători nu este un „eșec alimentar”.
Este, de cele mai multe ori, rezultatul unei tranziții prea bruște.

📌 Nu trebuie să „compensăm” perioada postului și nici să ne temem de mesele tradiționale. Dar între restricție și exces există un spațiu foarte important: adaptarea. Acolo se întâmplă, de fapt, echilibrul.

Vrei să slăbești pe cont propriu? Uite ce merită să știi înainte să începi.Este firesc să vrei să slăbești.Dar nu este f...
17/08/2025

Vrei să slăbești pe cont propriu? Uite ce merită să știi înainte să începi.

Este firesc să vrei să slăbești.
Dar nu este firesc să-ți fie frică de mâncare.

Nu e nevoie să elimini carbohidrații.
Nu e nevoie să te înfometezi.
Nu e nevoie să urmezi planuri extreme, doar pentru că le-a încercat „cineva cunoscut de pe internet”.

Dacă vrei să slăbești fără ajutorul unui specialist — poate pentru că nu ți-e la îndemână, poate pentru că vrei să încerci singur — îți las câteva repere care te pot ghida fără să-ți afecteze sănătatea.

✅ Ce poți face:

🔹 Mănâncă regulat, la ore rezonabile. Fără sărit peste mese.
🔹 Include toate grupele de macronutrienți – carbohidrați, proteine, grăsimi – dar în porții adaptate.
🔹 Nu confunda scăderea în greutate cu slăbirea eficientă: masa musculară trebuie protejată, nu pierdută.
🔹 Fă mișcare – dar nu compensa mâncarea cu „arderea caloriilor”. Efortul fizic e pentru sănătate, nu pedeapsă.
🔹 Hidratează-te. Dormi. Fă-ți ordine în obiceiuri.
🔹 Fii atent la modul în care mănânci, nu doar la cât.

❌ Ce să eviți:

⛔️ Diete „magice” cu 1200 calorii pentru toată lumea.
⛔️ Eliminarea completă a carbohidraților, fără patologie care să o impună.
⛔️ Frica de insulină, spike-uri, „secrete metabolice”.
⛔️ Suplimente scumpe, cure „detox”, promisiuni rapide.
⛔️ Modelele de pe Instagram ca etalon de normalitate.

🔁 Concluzie:

Nu ai nevoie de pedeapsă, ci de consistență.
Nu de frică, ci de înțelegere.
Nu de extremism alimentar, ci de echilibru și răbdare.

Dacă alegi să faci asta singur, fă-o cu grijă față de corpul tău.
Și dacă, pe parcurs, simți că nu e suficient, un specialist nu vine să judece — ci să ajute.

🔬 Ce se întâmplă în corp după o masă normală?Despre insulină, glucoză și echilibru — fără mituri.După fiecare masă, corp...
17/08/2025

🔬 Ce se întâmplă în corp după o masă normală?
Despre insulină, glucoză și echilibru — fără mituri.

După fiecare masă, corpul trece printr-un proces absolut normal: glicemia crește, iar pancreasul răspunde prin secreția de insulină. Acesta nu este un semnal de alarmă, ci o reacție fiziologică esențială pentru echilibrul metabolic.

🔹 1. Glucoza nu „explodează”, ci crește controlat

După o masă echilibrată — cu 50–55% carbohidrați (glucide complexe, fibre, amidon) — glicemia urcă treptat.
Nu este un „spike” periculos, ci o creștere fiziologică, proporțională cu conținutul mesei și modul în care aceasta este digerată.
Această etapă este:
- controlată de sistemul hormonal și nervos autonom,
- dependentă de compoziția mesei (carbohidrați + proteine + grăsimi),
- perfect reversibilă.

🔹 2. Pancreasul își face treaba: secretă insulină

Insulina nu este „dușmanul siluetei”, ci un hormon anabolic esențial pentru viață.
După masă, ea:
- facilitează pătrunderea glucozei în celule,
- sprijină sinteza glicogenului (în ficat și mușchi),
- favorizează sinteza proteinelor,
- reglează utilizarea grăsimilor.
Organismul sănătos gestionează acest proces fără excese, fără simptome, fără dezechilibru.

🔹 3. Ce simte corpul după o masă echilibrată?

🔸 Glicemia revine treptat la normal, în aproximativ 2–3 ore.
🔸 Nu apare „căderea de energie”, nu apare „foamea reactivă”, nu apar stări de disconfort.
🔸 Aceste reacții apar numai în context patologic — cm ar fi diabetul dezechilibrat, sindromul metabolic, sau în urma unei alimentații haotice.

❗️De ce evitarea glucidelor nu este o soluție universală

În ultimii ani, a apărut o adevărată fobie legată de insulină.
S-a promovat ideea că orice „spike” glicemic înseamnă automat creștere în greutate, stocare de grăsime, poftă exagerată.

Această panică a dus la un val de diete low-carb impuse fără discernământ, chiar și persoanelor sănătoase, normoponderale, fără diagnostic clinic.

🔍 Dar realitatea este aceasta:

➡️ Dieta low-carb nu este periculoasă în sine, dar nu este necesară pentru toată lumea.
➡️ La un organism sănătos, insulina acționează eficient.
➡️ Restricția cronică de carbohidrați poate afecta performanța fizică, digestia, dispoziția, hormonii și relația cu mâncarea.

✅ Concluzie: fiziologia nu trebuie tratată ca o patologie

Insulina este o piesă centrală a metabolismului.
Să reacționeze după masă este semnul că organismul funcționează.

❌ Nu fiecare „creștere” a glicemiei e o problemă.
✔️ Echilibrul nutrițional — nu evitarea glucidelor — este cheia unei alimentații sustenabile și sănătoase.

Nu fiecare „spike” e un pericol - Când insulina devine sperietoare nutrițională fără motiv!1. „Frica de insulină” în nut...
17/08/2025

Nu fiecare „spike” e un pericol - Când insulina devine sperietoare nutrițională fără motiv!

1. „Frica de insulină” în nutriția de azi

Observația generală: tot mai multe persoane evită carbohidrații de teamă că „le explodează glicemia” sau „le scade energia după”.
Problema: aceste explicații simplifică și distorsionează complet răspunsul fiziologic normal al corpului.

2. Ce este, de fapt, un „spike” de insulină?

După o masă (mai ales cu glucide), glicemia crește → pancreasul răspunde prin secreția de insulină → glucoza este utilizată sau stocată.
Acest mecanism este normal, sănătos și necesar.
La o persoană sănătoasă, nivelul glicemiei revine la normal fără simptome sau reacții bruște.

3. Insulina nu e dușmanul metabolismului

Este un hormon anabolic, cu roluri multiple (nu doar de „scăzut glicemia”). Contribuie la sinteza proteică, reumplerea glicogenului, echilibrul energetic.
Patologizarea secreției de insulină în absența unor boli (ex: diabet, sindrom metabolic) este nejustificată.

4. Mitul „spike-ului = foame”

La un diabetic dezechilibrat sau la o persoană cu rezistență la insulină, e adevărat că pot apărea variații accentuate ale glicemiei și senzație de foame postprandială.
Dar într-un organism sănătos, această „foame de după” nu apare pentru că sistemul de reglare funcționează eficient.
A generaliza mecanisme patologice pentru populația sănătoasă este o greșeală conceptuală.

5. De ce low-carb nu e soluția universală

Dietele low-carb pot fi utile în anumite contexte medicale, dar nu sunt fundamentate ca necesare pentru toată populația.
La persoane sănătoase, reducerea exagerată a glucidelor:

- afectează performanța fizică,
- scade aportul de fibre,
- poate perturba relația cu mâncarea.

6. Concluzie: mai multă știință, mai puțină frică

Insulina este parte din fiziologie, nu o alarmă.
Alimentația echilibrată trebuie să se bazeze pe nevoi reale, nu pe frici preluate din social media.
Nu carbohidrații sunt problema, ci lipsa de discernământ nutrițional.


Address

Strada Nicolae Gane, Nr. 16/Clinica ARMBRÜSTER
Iasi
700110

Opening Hours

Monday 08:00 - 20:00
Tuesday 08:00 - 20:00
Wednesday 08:00 - 12:00
16:00 - 20:00
Thursday 08:00 - 20:00
Friday 08:00 - 20:00

Telephone

+40748966892

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when AM Nutrition - Nutriție și Dietetică posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to AM Nutrition - Nutriție și Dietetică:

Shortcuts

Share

Category