14/08/2026
Homocisteina - rol în evaluarea riscului pentru boli cardiovasculare și accidente vasculare
Pacient de 52 de ani. Fără boală cardiovasculară cunoscută. Tensiune bună. LDL rezonabil. Homocisteină 18.
Pe buletin apare cu roșu.
Pacientul a căutat deja pe internet: „Tromboză”…„Infarct”…„AVC”…
Și mă întreabă: „Doamna doctor, cât de grav este?”
Aici apare una dintre situațiile în care medicina trebuie să facă două lucruri în același timp: să nu ignore un rezultat, dar nici să transforme o analiză într-un diagnostic.
Îi spun:
„Homocisteina este un semnal. Nu este o sentință.”
Și apoi îmi pun întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem înaintea oricărui tratament: de ce am cerut această analiză și ce voi face diferit pentru că este crescută?
Pentru că, dacă o dozăm doar ca să descoperim o cifră roșie pe care apoi încercăm s-o facem verde, riscăm să practicăm mai degrabă cosmetica laboratorului decât medicina.
Când homocisteina este crescută, caut contextul: deficit de B12 sau folat, funcția renală, malabsorbția, dieta, medicamentele.
Dacă există o cauză, o tratez.
Dar nu îi spun pacientului că homocisteina 18 înseamnă că infarctul îl așteaptă după colț.
De ce?
Pentru că aici apare paradoxul.
Vitaminele B și folatul pot scădea homocisteina. Numai că homocisteina scade mai ușor decât riscul cardiovascular.
Pentru infarct și mortalitate cardiovasculară, studiile nu au demonstrat un beneficiu convingător doar prin scăderea ei. Pentru AVC, povestea este mai nuanțată și există anumite populații în care folatul poate aduce un beneficiu modest.
Așa că îi spun pacientului:
„Rezultatul merită înțeles, nu temut.” Îl punem în context.
Căutăm cauza. Corectăm ce este corectabil. Și, mai ales, nu pierdem din vedere lucrurile care modifică mult mai sigur prognosticul cardiovascular: LDL, tensiunea arterială, fumatul, diabetul, greutatea și mișcarea.
Nu orice cifră anormală este o boală. Și nu orice cifră pe care o putem scădea merită transformată într-o țintă terapeutică.
Poate că rolul medicului nu este doar să prescrie. Este și să facă diferența dintre un risc real și frica produsă de un rezultat de laborator.
© Dr. Anca Tau
(Toate drepturile asupra textelor sunt rezervate. Distribuiți doar prin share.)